Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Mesajul Comisiei Europene: Cerem Parlamentului României să regândească modificările aduse legilor justiției

Published

on

Comisia Europeană își anunță îngrijorarea cu privire la evoluțiile recente din România și subliniază că una dintre condițiile necesare pentru renunțarea la MCV este ireversibilitatea progreselor în domeniul judiciar, conform declarațiilor comune ale președintelui executivului european, Jean-Claude Juncker și a prim-vicepreședintelui Frans Timmermans.

Foto: ec.europa.eu

Comisia Europeană face apel la Parlamentul României să regândească modificările legilor justiției și se oferă să acorde asistență autorităților. 

Mai mult, instituția UE avertizează cu privire la pericolul regresului în ceea ce privește legile justiției, codurile penale și legile privind conflictul de interese și corupția.

Redăm mai jos declarația comună a președintelui Juncker și a prim-vicepreședintelui Timmermans ai Comisiei Europene privind evoluțiile recente din România: 

“Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România. Independența sistemului judiciar românesc și capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția constituie pietrele de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene.

O condiție esențială pentru a putea renunța treptat la mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile.

În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală a procesului legislativ privind legile justiției și să țină seama în mod corespunzător de consultările desfășurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor și este un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin mecanismul de cooperare și de verificare. Poziția Comisiei a fost susținută de statele membre în cadrul Concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017.

Potrivit ultimului raport privind MCV, legile justiției reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părților interesate din sistemul judiciar și ale altor părți interesate au ocazia să fie exprimate și sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale. Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări.

Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acțiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei și să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia își reafirmă disponibilitatea de a coopera și de a sprijini autoritățile române în acest proces.

Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării și va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiției, codurilor penale și legilor privind conflictul de interese și corupția pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenței sistemului judiciar și de combatere a corupției.”

Comisia Europeană a dezbătut astăzi în cadrul reuniunii săptămânale „ultimele evoluții privind situația din România”. Frans Timmermans, prim-vicepreședintele executivului european este cel care a luat cuvântul pe temă.

Situația din România se află și în vizorul Parlamentului European care va dezbate pe 7 februarie „situaţia justiţiei din România ca urmare a încercărilor PSD şi ALDE de a slăbi justiţia”. Problema justiției din România a fost ridicată de grupul europarlamentar al Verzilor/Alianței Libere Europene, al cărei co-președinte Ska Keller a spus, pentru HotNews.ro, că „statul de drept în România este în pericol, iar guvernul nu ascultă cu atenție societatea civilă”.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a atras atenția în cadrul unei dezbateri din  Parlamentul European privind justiția și statul de drept din Romania, organizată în luna februarie a anului trecut, dupa ordonanța de urgență pentru modificarea codurilor penale asupra ireversibilității progreselor în lupta împotriva corupției.

„România merită politicieni și guverne care sprijină lupta împotriva corupției”, a Timmermans atunci. Oficialul european a mai cerut Guvernului Romaniei ”să nu întoarcă spatele evoluției” din ultimii ani, să nu facă pași în direcția opusă” și să continue pe calea luptei împotriva corupției. 

Uniunea Europeană ar putea să reacționeze la schimbările care se petrec în domeniul justiției în România, așa cum a făcut-o în cazul Poloniei, a avertizat la rândul său președintele Klaus Iohannis. ”Cine își imaginează că toate aceste modificări ale legilor justiției vor rămâne fără consecințe pe plan european greșește profund”, a spus președintele în luna decembrie a anului trecut, după ce Comisia Europeană a articolul 7 din tratatul european împotriva Poloniei. Articolul 7 al Tratatului UE prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez.

Citiți și:

 Frans Timmermans, apel către Parlamentul României: Pentru finalizarea MCV, susțineți Guvernul pe ultima sută de metri a maratonului

 Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene: Dacă progresele înregistrate de România nu vor fi puse sub semnul întrebării, atunci MCV va fi încheiat până în 2019

 

 

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

Published

on

© European Communities, 1997/Source: EC - Audiovisual Service

Executivul Uniunii Europene urmează să aprobe săptămâna viitoare o propunere legală privind utilizarea veniturilor provenite din activele rusești înghețate în cadrul sancțiunilor, însă rezervele din partea Franței, Germaniei și Belgiei indică faptul că Ucraina nu va primi banii prea curând, au declarat oficiali și surse diplomatice pentru Reuters, citat de Agerpres.

Proiectul de lege este așteptat pe 12 decembrie, cu două zile înainte de summitul liderilor europeni, care vizează miliardele de euro reprezentând ajutorul bugetar și militar atât de necesar pentru Kiev, precum și avansarea cererii de aderare a Ucrainei.

Perspectiva unui veto maghiar și disputele bugetare dintre statele membre ale UE pun în pericol șansele de a se ajunge la un acord care ar da un impuls Ucrainei, care se luptă din greu împotriva unei invazii rusești în cea de-a doua iarnă a războiului.

Kievul nu ar urma să primească vești bune imediat nici în ceea ce privește obținerea veniturilor provenite din activele rusești înghețate, potrivit diplomaților și oficialilor din centrul UE de la Bruxelles, care au prezentat îndoielile persistente ale celor trei capitale cheie.

UE susține că a înghețat active rusești în valoare de aproximativ 21,5 miliarde de euro și că alte 300 miliarde de euro din fondurile băncii centrale rusești sunt blocate în cadrul blocului și în clubul aliat G7 al celor mai industrializate țări din lume.

Aproximativ 125 miliarde de euro din această ultimă sumă este deținută de compania belgiană Euroclear. Belgia – un stat UE, dar care nu face parte din G7 – a estimat că va colecta 2,3 miliarde de euro din impozite pe această sumă în 2023-24. Țara a declarat că va folosi aceste venituri pentru a ajuta Ucraina.

Propunerea Comisiei de săptămâna viitoare ar urma să vizeze introducerea unor norme standard pentru gestionarea acestor active în toate statele UE. Pentru a o adopta, ar fi nevoie de sprijinul unanim al celor 27 de membri.

Potrivit oficialilor UE, propunerea ar clarifica obligațiile juridice ale instituțiilor implicate, precum și sarcina acestora de a pune deoparte activele rusești blocate. În mod esențial, propunerea nu ar include însă o propunere directă de a transfera noi venituri din aceste active în bugetul UE, au declarat oficialii, invocând riscuri de litigii, întrebări legate de gestionare și critici din partea Băncii Centrale Europene.

Este de așteptat ca liderii UE să nu dea aprobarea finală propunerii în cadrul summit-ului, dar, eventual, să însărcineze cele 27 de guverne ale lor să lucreze mai mult la ea. Având în vedere că Germania și Franța, două dintre cele mai mari puteri, și-au exprimat rezervele, nu se întrevede un acord rapid.

„Un grup de state membre are încă preocupări de ordin juridic”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE, adăugând că transferul fondurilor către visteria centrală a UE nu este „ceva ce aș putea vedea întâmplându-se în viitorul apropiat”.

Continue Reading

CHINA

Charles Michel și Ursula von der Leyen, poziție la unison de la Beijing: Relația UE cu China trebuie să funcționeze într-o lume cu fricțiuni geopolitice

Published

on

© European Union, 2023

Relația Uniunii Europene cu China este una care contează și care trebuie să funcționeze pentru a aborda provocările dintr-o lume cu fricțiuni geopolitice în creștere, dar relațiile comerciale și economice dintre cele două părți trebuie să fie mai echilibrate și reciproc avantajoase, au transmis joi, la unison, de la Beijing, președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Liderii celor două instituții ale UE au participat la cel de-al 24-lea summit UE-China, unde a avut întrevederi cu președintele Chinei, Xi Jinping, și cu premierul chinez, Li Qiang.

Potrivit unei declarații comune von der Leyen – Michel, summitul a reprezentat o oportunitate de a se angaja cu China după o perioadă de intensificare a contactelor și dialogurilor bilaterale. Vizitele la nivel înalt și dialogurile la nivel înalt privind chestiuni strategice și de politică externă, drepturile omului, precum și comerțul și economia, clima și mediul, digitale au deschis calea pentru summit, demonstrând angajamentul UE de a se angaja cu China. UE a evidențiat necesitatea unor progrese concrete în urma acestor discuții.

“Relația UE-China este una care contează. Dar trebuie să facem ca relațiile noastre comerciale și economice să fie mai echilibrate și reciproc avantajoase. Vom continua să depunem eforturi pentru oportunități egale pentru companiile noastre. Ziua de astăzi ar trebui să fie un prim pas. De asemenea, ne bazăm pe China, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, să protejeze Carta ONU și, în special, suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor țărilor. Vom continua să colaborăm cu China pe baza transparenței, a predictibilității și a reciprocității.”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel.

 

“Relația noastră cu China este complexă și avem responsabilitatea de a o face să funcționeze. Am convenit că este în interesul nostru comun să avem relații comerciale echilibrate. Și trebuie să abordăm provocările într-o lume cu fricțiuni geopolitice în creștere. Trebuie să lucrăm cu toții pentru a ne asigura că Rusia își încetează războiul de agresiune împotriva Ucrainei”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Citiți și Liderii UE și Chinei au convenit asupra interesului comun al unei relații comerciale echilibrate: von der Leyen și Michel au pledat pentru o “relație stabilă”, Xi pentru “încredere politică”

UE a subliniat importanța unei ordini internaționale funcționale și bazate pe reguli, cu Organizația Națiunilor Unite în centrul său. Liderii au discutat despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. UE a reiterat faptul că, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, China are o responsabilitate specială în ceea ce privește respectarea principiilor fundamentale ale Cartei ONU, inclusiv integritatea teritorială și suveranitatea. UE a solicitat Chinei să își folosească influența asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului de agresiune și a încurajat ferm China să se implice în formula de pace din Ucraina. UE a subliniat importanța ca China să continue să se abțină de la furnizarea de arme letale către Rusia. De asemenea, UE a îndemnat China să împiedice orice încercare a Rusiei de a eluda sau de a submina impactul sancțiunilor.

În ceea ce privește Orientul Mijlociu, UE a condamnat în termenii cei mai fermi atacurile teroriste brutale și nediscriminatorii comise de Hamas împotriva Israelului. UE a reiterat dreptul Israelului de a se apăra în conformitate cu dreptul umanitar internațional. Ambele părți au convenit asupra importanței de a asigura protecția tuturor civililor, de a îmbunătăți situația umanitară gravă din Gaza și de a pune în aplicare Rezoluția 2712 a Consiliului de Securitate al ONU. UE și China și-au confirmat angajamentul față de soluția celor două state.

UE și China sunt parteneri economici importanți, cu schimburi de bunuri în valoare de 2,3 miliarde EUR pe zi. Cu toate acestea, cu un deficit comercial al UE de aproape 400 de miliarde EUR, această relație este dezechilibrată din punct de vedere critic și structural. UE nu intenționează să se decupleze sau să se întoarcă spre interior. Prin urmare, UE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la denaturările subiacente și la efectele negative ale supracapacității de producție din economia chineză. UE a subliniat Chinei importanța realizării unei relații economice mai echilibrate, cu condiții de concurență echitabile și reciprocitate. UE a subliniat, de asemenea, necesitatea de a înregistra progrese în abordarea intereselor fundamentale ale UE și a cererilor de lungă durată (de exemplu, transparența mediului de afaceri, lanțurile de aprovizionare previzibile, denaturările comerciale, inclusiv subvențiile industriale, și barierele comerciale specifice fiecărui sector).

UE și-a exprimat așteptarea ca China să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți accesul pe piață și mediul de investiții pentru investitorii și exportatorii din UE. UE a reamintit că de-riscurile, dar nu decuplarea, vizează consolidarea rezilienței prin abordarea dependențelor critice în sectoare specifice, în deplină conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului.

UE și China împărtășesc un interes comun pentru un sistem comercial multilateral eficient, bazat pe reguli, echipat pentru a face față provocărilor cheie ale timpului nostru.

UE a subliniat responsabilitatea comună a celor două părți de a asigura un mediu transparent și competitiv pentru economia digitală, inclusiv condiții de concurență echitabile pentru inteligența artificială, care să respecte drepturile omului și libertățile fundamentale. UE a subliniat obiectivul comun de a evita fragmentarea standardelor pentru tehnologiile informației și comunicațiilor.

Liderii au luat act de acordurile recente, inclusiv de instituirea unor grupuri de lucru privind reglementarea financiară, produsele cosmetice, controlul exporturilor și vinurile și băuturile spirtoase. UE a așteptat cu interes activarea rapidă a mecanismului de facilitare a fluxurilor transfrontaliere de date. De asemenea, liderii au luat act de activitatea desfășurată de la ultima reuniune la nivel înalt în ceea ce privește drepturile vamale și drepturile de proprietate intelectuală, siguranța alimentară și siguranța produselor vândute online, precum și indicațiile geografice. Liderii au convenit să relanseze dialogul la nivel înalt între popoare în 2024.

Liderii au salutat continuarea cooperării în domeniul schimbărilor climatice și al mediului, exemplificată prin acordul recent de a continua să lucreze în continuare la comercializarea emisiilor și la economia circulară. În calitate de economii majore, UE și China trebuie să conducă eforturile globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv în cadrul COP28 în curs de desfășurare. UE a recunoscut progresele recente înregistrate în ceea ce privește extinderea energiei regenerabile și intenția Chinei de a aborda problema emisiilor de metan. UE a subliniat responsabilitatea urgentă a tuturor statelor de a-și intensifica ambițiile în materie de climă și a invitat China să se alăture angajamentului global de a tripla capacitatea de energie regenerabilă și de a dubla rata de îmbunătățire a eficienței energetice până în 2030, precum și angajamentului global privind metanul.

Liderii au discutat, de asemenea, despre sustenabilitatea datoriei, securitatea alimentară, sănătatea și pregătirea pentru pandemii, biodiversitatea, apa, guvernanța oceanelor, poluarea cu plastic și defrișările.

UE și-a reiterat îngrijorarea profundă cu privire la situația drepturilor omului în China, în special încălcările sistemice ale drepturilor omului în Xinjiang și Tibet, munca forțată, tratamentul aplicat apărătorilor drepturilor omului și persoanelor aparținând minorităților, precum și eroziunea continuă a libertăților fundamentale în Hong Kong, unde China ar trebui să își onoreze angajamentele anterioare. UE a salutat reluarea dialogului privind drepturile omului în februarie 2023 și a subliniat că se așteaptă ca următorul dialog să aibă loc în 2024 în China.

UE și-a reafirmat politica consecventă “O singură Chină” și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea tensiunilor în strâmtoarea Taiwan. Instabilitatea crescută din Mările Chinei de Est și de Sud amenință prosperitatea și securitatea regională și globală. Ne opunem oricăror încercări unilaterale de a schimba status quo-ul prin forță sau coerciție. Disputele trebuie soluționate prin mijloace pașnice, în conformitate cu dreptul internațional, în special cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS). Liderii au discutat în continuare despre situația din Peninsula Coreeană, Afganistan, Myanmar și Iran.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Adina Vălean face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre: „UE și-l dorește foarte mult”

Published

on

© caleaeuropeana.ro

Comisarul european pentru transport, Adina Vălean, a declarat, joi, în cadrul unui briefing cu jurnaliștii, la București, că face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre.

Răspunzând la o întrebare adresată de caleaeuropeana.ro cu privire la proiectele depuse de România pentru consolidarea infrastructurii de transport de-a lungul coridoarelor de solidaritate UE-Ucraina, în urma apelului pentru propuneri, în valoare de 7 miliarde de euro, lansat la finele lunii septembrie, prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (MIE), oficialul european a precizat că nu are „o evaluare a proiectelor depuse deja în momentul de față”, termenul limită al apelului fiind la finele lunii ianuarie 2024, însă a subliniat că „România ar trebui, cu siguranță, să depună Fast Danube 2, faza doi a proiectului de navigabilitate permanentă pe Dunăre”. 

„Dunărea rămâne un coridor esențial pentru că este sustenabil pentru portul Constanța, pentru statele care nu au acces la mare din interiorul UE, dar care se confruntă cu această problemă a navigabilității, care nu este asigurată tot timpul anului. Acest proiect, Fast Danube 2, ar fi esențial pentru România și trebuie depus cu Bulgaria. Și fac și eu, la rândul meu, demersuri pe lângă cele două guverne sa-l accelereze”, a explicat comisarul pentru transport. 

Adina Vălean a spus, de asemenea că există un grup de experți care consiliază și România, și Bulgaria pe proiectele de infrastructură, și „care este foarte activ în discuțiile pe acest proiect cu Dunărea, pe care și UE și-l dorește foarte mult”. 

Referitor la apelul pentru propuneri de proiecte de transport, lansat în septembrie, oficialul european a precizat că „este pentru prima dată când este un apel de proiecte la care participă ca membri cu drepturi depline ai Mecanismului Ucraina și Republica Moldova, iar Comisia încearcă, pentru că și pentru ea este un instrument nou, să sfătuiască cât mai bine cele două țări pentru a putea participa singure”.

Aceasta a explicat că, până acum au fost, într-adevăr, proiecte pe care Ucraina și Republica Moldova le-au depus împreună cu statele de frontieră, România inclusiv, în alte tipuri de finanțări. „Am avut pentru trecerile de frontieră de pe culoarele solidarității proiecte de până la 300 milioane de euro numai contribuție din fonduri europene, pentru această conectivitate cu Ucraina și Republica Moldova. România are trei astfel de proiecte”, a adăugat Adina Vălean.

Comisarul european a precizat, totodată, că „așteptăm cât mai multe proiecte” în cadrul apelului finanțat de MIE.

„Majoritatea statelor membre face o pregătire minuțioasă pentru a le depune, pentru că este o competiție foarte mare la nivel european pe aceste fonduri și atunci, calitatea proiectului și utilitatea lui pentru piața de transport europeană sunt două criterii foarte importante și toată lumea încearcă să îmbunătățească cât mai mult. Dar așteptăm cât mai multe proiecte”, a încheiat Adina Vălean.

 

 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
POLITICĂ8 hours ago

Premierul Ciolacu afirmă că Austria este de acord cu intrarea României în Schengen cu granițele aeriene. Presa austriacă scrie că guvernul de la Viena impune condiții

REPUBLICA MOLDOVA10 hours ago

Maia Sandu și Emmanuel Macron au discutat despre procesul de aderare a R. Moldova la UE înainte de summitul Consiliului European de la Bruxelles

U.E.10 hours ago

Olaf Scholz sugerează că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025, garantând sprijinul Germaniei pentru Kiev în timp ce alți aliați “ezită”

U.E.19 hours ago

Țările UE au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, în timp ce Comisia Europeană ar putea decide deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta

ROMÂNIA21 hours ago

Viitorul parteneriat strategic România – Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare la UE, discutate la București de Luminița Odobescu și Olha Stefanishyna

CONSILIUL UE22 hours ago

“Istoric!”: Europa devine primul continent din lume care reglementează inteligența artificială, după negocieri maraton și un acord între instituțiile UE

U.E.2 days ago

Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

ROMÂNIA2 days ago

Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE. Planul modificat include capitolul REPowerEU și se ridică la 28,5 mld. de euro

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA5 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA6 days ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO2 weeks ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Trending