Connect with us

U.E.

Mesajul lui Boris Johnson către liderii G7, înainte de primul său summit în calitate de premier britanic: Marea Britanie va fi o naţiune internaţională, întoarsă spre exterior şi sigură de ea

Published

on

Prim-ministrul britanic, Boris Johnson, a promis vineri o Marea Britanie ”întoarsă spre exterior” după producerea Brexit-ului, într-o declarație publică făcută în ajjunul summitului G7, care începe sâmbătă la Biarritz, anunță AFP, citat de Agerpres.

Proaspăt întors din primul său turneu european, cu opriri la Berlin și Paris, Johnson se va folosi de întâlnirile bilaterale pe care le va avea cu liderii internaționali, organizate în marja reuniunii G7, pentru a sublinia determinarea Regatului Unit de a rămâne ”întoarsă spre exterior”, anunță The Guardian.

Citiți și: 
Cancelarul german Angela Merkel i-a sugerat premierului britanic Boris Johnson în cadrul primei întâlniri cu acesta să vină cu o soluție ”în următoarele 30 de zile” pentru a ocoli blocajul generat de mecanismul de backstop
Președintele Franței Emmanuel Macron îl avertizează pe premierul britanic Boris Johnson: Regatul Unit riscă să devină un vasal al Statelor Unite după un Brexit fără acord
Președintele francez Emmanuel Macron, către premierul britanic Boris Johnson: Nu mai este timp pentru renegocierea acordului privind Brexit. S-ar putea găsi o soluție ”până în 30 de zile în cadrul a ceea ce s-a negociat”

”Mesajul meu către liderii G7 în această săptămână este: Marea Britanie pe care o conduc va fi o naţiune internaţională, întoarsă spre exterior şi sigură de ea”, a scris vineri Boris Johnson, care s-a angajat că ţara sa va ieşi din Uniunea Europeană la 31 octombrie, cu sau fără un acord de retragere.

”Anumite persoane pun sub semnul întrebării decizia democratică a acestei ţări, temându-se că ne vom retrage din lume”, afirmă Boris Johnson, făcând referire la rezultatul referendumului din iunie 2016, la care britanicii au decis în procent de 52% ieşirea ţării lor din Uniunea Europeană.

”Anumiţi cred că zilele cele mai bune ale Regatului Unite sunt în spatele nostru. Le spun acestor oameni: vă înşelaţi grav”, continuă Johnson în mesaj.

Vom rămâne în centrul alianţelor în toată lumea. Şi vom continua să ne punem toate competenţele în materie de diplomaţie, de apărare şi de dezvoltare în serviciul menţinerii şi păstrării ordinii internaţionale, de care depind pacea şi prosperitatea”, arată şeful guvernului de la Londra.

Premierul britanic mai dă asigurări că ţara sa ”nu va ignora niciodată responsabilităţile aparte care îi revin în calitate de pilon şi arhitect al sistemului internaţional”.

Întâlnirea asupra căreia se vor seta cele mai multe reflectoare este micul dejun de lucru pe care premierul Boris Johnson îl va avea cu președintele american Donald Trump, marcând astfel prima întrevedere bilaterală dintre cei doi lideri de când Johnson a preluat conducerea Executivului de la Londra, la 24 iulie.

Se așteaptă ca pe agenda acestora să se afle dosare precum Iran, protestele din Hong Kong și perspectivele unui acord comercial bilateral post-Brexit.

Donald Trump ar putea să invoce relațiile sale bune pe care le are cu Boris Johnson, la care s-a referit în nenumărate rânduri cu apelativul ”Trump al Marii Britanii” în vreme ce premierul britanic s-ar putea să se bucure de faptul că împarte lumina reflectoarelor cu un președinte american, dar cele două țări dau dovadă de reale diferențe de opinie privind dosare internaționale sensibile, în mod particular în ceea ce privește cazul iranian și problema schimbărilor climatice, anunță Politico Europe. 

Cât privește un nou acord de liber schimb Regatul Unit – Statele Unite, care sunt al doilea cel mai important partener comercial al Marii Britanii, reprezentând 14.7% din totalul comerțului cu bunuri și servicii – în pofida optimismului general, oficialii de la Londra nu se iluzionează când vine vorba de depășirea numeroaselor obstacole care se întrevăd în călătoria pe care o are de făcut vaporul britanic pentru asigurarea unei economii stabile post- Brexit.

Pe lângă întrevederile pe care le va avea cu liderii canadian Justin Trudeau, nipon, Shinzo Abe și italian, Giuseppe Conte, Boris Johnson va avea prima sa întâlnire bilaterală cu un lider european, și anume președintele Consiliului European, Donald Tusk, în contextul în care guvernul depune eforturi să pună în aplicare ceea ce premierul britanic a numit ”un calendar strâns” al Brexit-ului.

În plus, să nu uităm de remarcile pe care președintele Consiliului European le făcea în luna februarie a acestui an, și anume că există ”un loc special în iad” pentru arhitecții campaniei de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, printre aceștia numărându-se și Boris Johnson.

La fel ca și liderii britanici precedenți, relațiile diplomatice dintre Tusk și Johnson nu au fost foarte cordiale, mai ales în lumina evenimentelor recente.

În această săptămână, președintele Consiliului European, Donald Tusk răspundea unei scrisori trimise de prim-ministrul britanic Boris Johnson, prin care cel din urmă solicita modificarea acordului de retrage a Regatului Unit din Uniunea Europeană prin înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea periaodei de tranziție post-Brexit.

Donald Tusk preciza că ”plasa de siguranţă este o poliţă de asigurare pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda dacă nu, sau până când, este găsită o alternativă. Aceia care sunt împotriva plasei de siguranţă şi care nu propun alternative realiste susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru”, acuzându-l astfel pe Johnson că dorește să reinstaureze o frontieră dură la granția dintre Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză.

Paradoxul lui Johnson

Premierul Boris Johnson se vede nevoit să facă mișcări de echilibristică între doi aliați ai Marii Britanii care par să aibă poziții antitetice privind anumite dosare internaționale.

Un avocat convins al combaterii schimbărilor climatice și protejării mediului înconjurător, prim-ministrul britanic s-a alăturat președintelui francez Emmanuel Macron, care  a spus joi că numărul record de incendii din Pădurea Amazoniană reprezintă o ”criză internațională”, care trebuie să fie printre principalele subiecte abordate în cadrul summitului primelor șapte economii mondiale. 

În ceea ce privește ideea președintelui american Donald Trump de a reveni la formatul G8, acceptând Rusia, exclusă în 2014 ca urmare a anexării ilegale a peninsulei ucrainene Crimeea, Boris Johnson a avut o poziție comună cu cea a cancelarului german Angela Merkel și a liderului francez, Emmanuel Macron, care au respins această propunere.

Și în cazul dosarului iranian, șeful Executivului de la Londra nu s-a îndepărtat de abordările Franței și Germaniei. Oficiali britanici au indicat înainte de reuniunea G7 că, în pofida schimbării conducerii, Regatul Unit nu sprijină îndemnul SUA de a exercita o presiune sporită asupra Iranului.

Dincolo de chestiunile comerciale și de politică externă pe care le are de gestionat, Boris Johnson se va afla în fața unui test politic în mai puțin de o săptămână.

Membrii Camerei Comunelor se vor reuni în sesiune parlamentară la începutul lunii septembrie. Se așteaptă ca partidele din opoziție, în frunte cu Partidul Laburist și disidenții din Partidul Conservator, aflat la guvernare, să depună toate eforturile pentru a-l bloca pe Johnson să scoată Regatul Unit din Uniunea Europeană fără un acord, la 31 octombrie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Îndemnul premierului luxemburghez Xavier Bettel pentru premierul britanic, într-o conferință comună de presă la care Johnson nu s-a prezentat: Timul trece. Nu mai vorbiți, acționați

Published

on

© Xavier Bettel/ Facebook

Premierul britanic Boris Johnson a sărit peste conferința de presă comună cu omologul său luxembrughez Xavier Bettel, din cauza protestatarilor anti-Brexit adunați în fața clădirii guvernului, care strigau ”Opriți lovitura de stat”, având în mâini pancarte pe care era scris ”Opriți Brexit-ul”. Conferința urma să aibă loc în curtea sediului Executivului de la Luxemburg, anunță The Guardian.

În pofida solicitărilor venite din partea Downing Street de a susține discursurile în interior, Xavier Bettel a continuat conferința afară, fără Johnson, lângă un pupitru gol.

Liderul luxembrughez și-a justificat decizia, precizând presei prezente că ”protestele reprezintă un drept în democrație și este, de asemenea, important, să facem schimb de opinii și să ne ascultăm reciproc.”

Acuzându-l pe premierul britanic că nu a prezentat nicio propunere care să depășească impasul în care se află Brexit-ul, Bettel a spus că Brexit-ul s-a transformat într-un ”coșmar” și a precizat că ”ceasul ticăie” transmițându-i lui Johnson, în lipsă, că trebuie ”să se oprească din vorbit și să treacă la fapte”, potrvit BBC.

”Cetățenii noștri trebuie să știe ce se va întâmpla cu ei în următoarele șase săptămâni. Au nevoie de claritate, certitudine și stabilitate. Știu că Guvernul britanic nu este confortabil cu actualul acord de retragere. De aceea am crezut că este importat să discut cu premierul britanic Johnson. Avem nevoie de mai mult decât cuvinte. Nu poți ține o țară captivă din rațiuni politice”, a spus premierul luxembrughez.

Boris Johnson a transmis ulterior printr-un video difuzat de televiziuni că ”opiniile noastre nu ar fi putut fi auzite” având în vedere că ”ar fi fost foarte mult zgomot”.

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker i-a reiterat premierului britanic Boris Johnson solicitarea de a veni cu o soluție pentru a înlocui mecanismul de backstop, prevedere cuprinsă în acordul de retragere a Regatului Unit din UE care asigură o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză, garantând astfel respectarea acordului din Vinerea Mare.

În cadrul unui comunicat ce a succedat prima întâlnire dintre Jean-Claude Juncker și Boris Johnson de când acesta din urmă a preluat mandatul de șef al Executivului de la Londra, Comisia Europeană a menționat că ”președintele Juncker a reiterat că este responsabilitarea Regatului Unit să prezinte soluții fezabile care sunt compatibile cu Acordul de retragere. Președintele Juncker a subliniat dorința și deschiderea Comsiei de a analiza astfel de propuneri, dacă acestea îndeplinesc obiectivele backstop-ului. Astfel de propuneri nu au fost încă înaintate”, este menționat într-un comunicat al Executivului european.

Comisia Europeană și-a arătat, de asemenea, disponibilitatea de a lucra ”24 de ore din 24. (n.r. Summitul) Consiliului European din octombrie (n.r. 17-18) va reprezenta o etapă importantă în acest proces. UE27 rămâne unită”, mai precizează sursa amintită mai sus.

Atât Juncker, cât și Johnson au convenit ca discuțiile dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ”trebuie să se intensifice”, iar întrevederile viitoare ”vor avea loc zilnic”. Downing Street a punctat că cele două părți au convenit că ”discuții ar trebui să aibă loc, de asemenea, și la nivel politic, între Michel Barnier și ministrul pentru Brexit”.

În pofida acestui deznodământ, Downing Street a subliniat că premierul britanic ”nu va cere o extindere (n.r. a articolului 50) și că va scoate Regatul Unit din UE la 31 octombrie”.

La întrevederea dintre Juncker și Johnson au participat și negociatorul șef al Uniunii Europene, Michel Barnier și ministrul britanic pentru Brexit, Steve Barclay, fiind prezent, de asemenea, și reprezentantul permanent al Regatului Unit la UE, Tim Barrow.

Fără a prezenta propuneri concrete menite să contibuie la depășirea impasului în care se află Brexit-ul, posibilitatea de a obține un acord convenit de ambele părți până la summitul Consiliului European din 17-18 octombrie, ultimul înainte de data de 31 octombrie – în pofida optimismului exuberant afișat de Johnson înainte de întrevederea de la Luxemburg cu Juncker – parte a fi sortită eșecului.

Oficialii europeni au criticat, prin vocea lui Michel Barnier, a președintelui Parlamentului European, David Sassoli, lipsa de implicare a părții britanice în a pune capăt acestei tragice epopei semnate de David Cameron, datată cu 23 iunie 2016, și au cerut, în egală măsură, alternative concrete, fezabile din punct de vedere juridic, la ”plasa de siguranță”, un rezultat de compromis la care a ajuns fostul premier britanic Theresa May în luna decembrie a anului 2017 cu echipa de negociatori UE.

De altfel, Michel Barnier, se va adresa miercuri Parlamentului European, reunit săptămâna aceasta în sesiune plenară la Strasbourg, cerându-le europarlamentarilor să reafirme angajamentul lor pentru mecanismul de backstop.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul fondurilor europene, Roxana Mînzatu: Începând cu 2021, România nu va mai putea accesa fonduri europene prin politica de coeziune pentru gestionarea ecologică a deșeurilor

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Ministrul fondurilor europene, Roxana Mînzatu a declarat că, începând cu exercițiul financiar 2021-2017, Uniunea Europeană nu va mai finanța anumite facilități pentru gestionarea ecologică a deșeurilor, iar proiectele depuse și acceptate până acum la nivelul României, unde ,,nevoia de a investi este foarte mare”, vor fi ultimele care vor primi bani europeni din fondurile alocate politicii de coeziune pentru perioada 2013-2020, relatează Agerpres.

Șefa de la Fonduri Europene a făcut această declarație la o conferință de presă, cu ocazia unei vizite de lucru în județul Vâlcea, pentru a discuta stadiul proiectelor implementate din fonduri nerambursabile. Roxana Mînzatu a atras atenția că investițiile în construcția de depozite ecologice și ceea ce înseamna sisteme integrate de gestionare a deșeurilor nu vor mai putea fi făcute din bani europeni după 2021.

,,Pentru ceea ce înseamnă gestionarea deşeurilor în România în general, nevoia de a investi este foarte mare. A fost o mană cerească faptul că am putut negocia bani europeni pentru a investi în închiderea de gropi neconforme, deschiderea de noi depozite ecologice, de staţii de sortare, de staţii de tratare mecano-biologice şi aşa mai departe. Am mers pe acest parcurs din exerciţiul 2007-2013, am pornit accesarea acestor bani cu nişte structuri asociative, ceea ce pot să spun este că în majoritatea cazurilor, majoritatea judeţelor, am avut anumite dificultăţi în a merge înainte. Şi şansa noastră a fost că am putut faza anumite proiecte în ceea ce înseamnă gestionarea deşeurilor cu bani europeni. De ce spun că este o şansă? Pentru că, până la urmă, acele autorităţi, cum este şi Consiliul Judeţean Vâlcea, care au reuşit să nu lase în abandon proiectele de gestionare a deşeurilor şi să le fazeze, adică să permită trecerea lucrărilor şi absorbirea de bani pe exerciţiul 2013-2020, au prins un ultim tren al banilor europeni pentru managementul deşeurilor. În realitate, la nivel european, din politica de coeziune după 2021 noi nu vom mai putea finanţa ca atare construcţia de depozite ecologice şi ceea ce înseamnă sisteme integrate de gestionare a deşeurilor, cum am putut în 2007-2013 şi cum mai putem acum”, a declarat Roxna Mânzatu, într-o conferinţă de presă.

Ministrul Fondurilor Europene a mulţumit echipei Consiliului Judeţean (CJ) Vâlcea pentru că a reuşit să fazeze proiectul de management integrat al deşeurilor şi a reuşit să atragă suma de 138 de milioane de lei prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM). De asemenea, oficialul a dat asigurări autorităților locale cu privire la asistența pe care le-o va acorda Ministerul Fondurilor Europene pentru a implementa corect fondurile europene câștigate.

,,De aceea ţin să mulţumesc foarte tare preşedintelui şi echipei CJ Vâlcea pentru că, până la urmă a fost, şi credeţi-mă, această fazare – poate sună tehnic, este şi mai tehnică şi mai complicată decât sună – a fost pasul decisiv care a salvat proiectul de gestionare a deşeurilor din Vâlcea, care a permis să prindem circa 138 de milioane de lei din POIM pentru a finanţa sistemul de management integrat al deşeurilor din judeţul dvs. Este obligaţia noastră, a Ministerului Fondurilor Europene (…) să vă sprijinim şi să vă fim alături pentru ca în cei patru ani şi un pic, cât a mai rămas din actualul exerciţiu, să facem paşi înainte şi să cheltuim toţi aceşti bani şi să vă ajutăm să vă puneţi investiţiile acestea în funcţiune (…) Dacă ne mişcăm destul de bine, până la final de 2023 vom avea un sistem integrat al deşeurilor care va fi funcţional”, a subliniat ministrul.

Aceasta a mai precizat că judeţul Vâlcea are în implementare 138 contracte de finanțare cu o valoare totală de 1,47 miliarde lei, iar suma este în creştere. Potrivit graficului de mai sus, mare parte a proiectelor pentru care Consiliul Județean și primăriile au asigurat contracte de finanțare sunt proiecte de infrastructură rutieră și urbană.

 

Continue Reading

U.E.

Întâlnirea dintre Jean-Claude Juncker și Boris Johnson, încheiată fără progrese. Președintele Comisiei Europene a reiterat că este responsabilitatea Regatului Unit să prezinte alternative la mecanismul de backstop

Published

on

© Mina Andreeva/Twitter

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker i-a reiterat premierului britanic Boris Johnson solicitarea de a veni cu o soluție pentru a înlocui mecanismul de backstop, prevedere cuprinsă în acordul de retragere a Regatului Unit din UE care asigură o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză, garantând astfel respectarea acordului din Vinerea Mare.

În cadrul unui comunicat ce a succedat prima întâlnire dintre Jean-Claude Juncker și Boris Johnson de când acesta din urmă a preluat mandatul de șef al Executivului de la Londra, Comisia Europeană a menționat că ”președintele Juncker a reiterat că este responsabilitarea Regatului Unit să prezinte soluții fezabile care sunt compatibile cu Acordul de retragere. Președintele Juncker a subliniat dorința și deschiderea Comsiei de a analiza astfel de propuneri, dacă acestea îndeplinesc obiectivele backstop-ului. Astfel de propuneri nu au fost încă înaintate”, este menționat într-un comunicat al Executivului european.

Comisia Europeană și-a arătat, de asemenea, disponibilitatea de a lucra ”24 de ore din 24. (n.r. Summitul) Consiliului European din octombrie (n.r. 17-18) va reprezenta o etapă importantă în acest proces. UE27 rămâne unită”, mai precizează sursa amintită mai sus.

Atât Juncker, cât și Johnson au convenit ca discuțiile dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ”trebuie să se intensifice”, iar întrevederile viitoare ”vor avea loc zilnic”. Downing Street a punctat că cele două părți au convenit că ”discuții ar trebui să aibă loc, de asemenea, și la nivel politic, între Michel Barnier și ministrul pentru Brexit”.

În pofida acestui deznodământ, Downing Street a subliniat că premierul britanic ”nu va cere o extindere (n.r. a articolului 50) și că va scoate Regatul Unit din UE la 31 octombrie”.

La întrevederea dintre Juncker și Johnson au participat și negociatorul șef al Uniunii Europene, Michel Barnier și ministrul britanic pentru Brexit, Steve Barclay, fiind prezent, de asemenea, și reprezentantul permanent al Regatului Unit la UE, Tim Barrow.

Fără a prezenta propuneri concrete menite să contibuie la depășirea impasului în care se află Brexit-ul, posibilitatea de a obține un acord convenit de ambele părți până la summitul Consiliului European din 17-18 octombrie, ultimul înainte de data de 31 octombrie – în pofida optimismului exuberant afișat de Johnson înainte de întrevederea de la Luxemburg cu Juncker – parte a fi sortită eșecului.

Citiți și:
Înainte de Brexit, Boris Johnson compară Marea Britanie cu supereroul Hulk: ”Cu cât Hulk devine mai furios, cu atât este mai puternic şi scapă de fiecare dată, chiar dacă părea bine legat”

Oficialii europeni au criticat, prin vocea lui Michel Barnier, a președintelui Parlamentului European, David Sassoli, lipsa de implicare a părții britanice în a pune capăt acestei tragice epopei semnate de David Cameron, datată cu 23 iunie 2016, și au cerut, în egală măsură, alternative concrete, fezabile din punct de vedere juridic, la ”plasa de siguranță”, un rezultat de compromis la care a ajuns fostul premier britanic Theresa May în luna decembrie a anului 2017 cu echipa de negociatori UE.

De altfel, Michel Barnier, se va adresa miercuri Parlamentului European, reunit săptămâna aceasta în sesiune plenară la Strasbourg, cerându-le europarlamentarilor să reafirme angajamentul lor pentru mecanismul de backstop.

Citiți și:
Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Confirmarea lui Christine Lagarde în fruntea BCE, Brexit și ajutor financiar în urma inundațiilor din România, temele majore de pe agendă

Între timp, Curtea Supremă a Regatul Unit se va reuni marți pentru a decide legalitatea deciziei prim-ministrului britanic Boris Johnson de a proroga Camera Comunelor pentru cinci săptămâni, până la 14 octombrie, limitând astfel timpul parlamentarilor britanici de a dezbate cea mai gravă criză pe timp de pace pe care Marea Britanie o traversează – Brexit-ul.

Așa cum preciza la 12 martie 2019 vicepreședintele Comisiei Europene Jyrki Katainen într-o postare pe pagina sa de Twitter, după ce Parlamentul britanic respingea pentru a doua oară Acordul de retragere a Regatului Unit din UE: ”Mâinile pe volan, privirea înainte și puneți-vă centurile de siguranță!”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending