Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au convenit joi, la Bruxelles, să solicite Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova în scopul de a ajuta această țară în fața tentativelor de destabilizare din partea Rusiei și de a susține parcursul de aderare al Moldovei la UE.

“Uniunea Europeană va continua să ofere Republicii Moldova tot sprijinul relevant, inclusiv pentru a consolida reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie ale acestei țări confruntate cu acțiuni destabilizatoare desfășurate de actori externi, precum și pentru a susține parcursul ei de aderare la Uniunea Europeană. Consiliul European invită Comisia să prezinte un pachet de sprijin înainte de următoarea sa reuniune”, se arată în concluziile adoptate de liderii europeni la summitul european de primăvară.

Această decizie a fost anunțată în avanpremieră de președintele Klaus Iohannis.

Sosind joi la reuniunea Consiliului European, șeful statului a precizat că, prin implicarea României, Republica Moldova va primi un ajutor suplimentar din partea Uniunii Europene, punctând că este “inadmisibil ca această ţară să fie lăsată pradă unor dezinformări, unor atacuri hibride şi unor ameninţări verbale din partea Rusiei”.

“Un punct special pe care l-aş menţiona: în concluzii, noi am reuşit – colegele şi colegii noştri s-au implicat foarte mult – am reuşit să includem un pasaj relevant pentru Moldova. Moldova va primi un ajutor suplimentar, consistent, un sprijin din partea UE şi acest lucru credem că este foarte important pentru Moldova, dar şi pentru noi şi pentru toată Europa, fiindcă este inadmisibil să lăsăm Moldova pradă unor dezinformări, unor atacuri hibride şi unor ameninţări verbale din partea Rusiei“, a spus şeful statului, în cadrul unor declarații de presă susținute la Bruxelles, înainte de a participa la reuniunea Consiliului European de primăvară.

Amintim că la reuniunea din februarie a miniștrilor de externe din UE, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a propus crearea unei misiuni civile a UE pentru R. Moldova, crearea unui centru StratCom pentru combaterea dezinformării și declanșarea procesului privind crearea unui regim de sancțiuni la adresa Rusiei pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova.

Ulterior, Parlamentul European a organizat o dezbatere consacrată situației de securitate din Republica Moldova pe fondul încercărilor de destabilizare din partea Rusiei, demers politic în urma căruia deputații europeni au cerut adoptarea unei rezoluții prin care solicită adoptarea de sancțiuni din partea UE împotriva celor care destabilizează țara.

Potrivit presei de la Bruxelles, Uniunea Europeană urmează să aloce încă 40 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova, pe fondul dezvăluirilor despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental de la Chişinău. Potrivit EU Observer, care citează un memorandum intern al UE, cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită pe un “radar mobil de supraveghere cu rază lungă de acţiune la sol”, pentru a ajuta Republica Moldova să îşi controleze spaţiul aerian.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și omologul britanic James Cleverly au deschis joi lucrările primului Forum Bilateral România – Regatul Unit, cu prilejul vizitei oficiale pe care șeful diplomației române o efectuează la Londra și care a culminat cu semnarea Declarației Comune actualizate a Parteneriatului Strategic dintre România și Marea Britanie.

Forumul Bilateral România – Regatul Unit este o inițiativă care va avea loc anual, alternativ la Londra și București, reunind reprezentanți guvernamentali, parlamentari, ai cercurilor academice, din mediul de afaceri și mediul neguvernamental din cele două țări, cu scopul identificării de oportunități de consolidare a cooperării bilaterale, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În alocuțiunea sa în deschiderea evenimentului, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat relevanța specială a Forumului, în noul cadru marcat de momentul istoric pentru relația bilaterală al semnării astăzi, cu prilejul vizitei, de către ministrul Aurescu și secretarul de stat Cleverly, a Declarației Comune actualizate a Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Astfel, Forumul va deveni o sursă de idei și proiecte menite să valorifice potențialul important al cooperării româno-britanice pe multiple planuri.

Citiți și Marea Britanie și România au semnat o nouă Declarație Comună a Parteneriatului Strategic și au lansat prima ediție a forumului bilateral: Vom consolida apărarea pe termen lungă a NATO pe flancul estic și la Marea Neagră

Oficialul român a evidențiat potențialul existent în sfera relațiilor economice bilaterale, atât în planul schimburilor comerciale, cât și în cel al investițiilor, îndemnându-i pe cei prezenți să exploreze noi oportunități de cooperare economică și subliniind deschiderea autorităților române pentru facilitarea investițiilor britanice în România.

Totodată, șeful diplomației române a accentuat rolul comunității românești din Regatul Unit în dezvoltarea relațiilor bilaterale, având în vedere dimensiunea semnificativă a acesteia, de peste 1,2 milioane de persoane, precum și gradul înalt de integrare socio-economică, ceea ce face ca limba română să fie a treia cea mai vorbită limbă în Anglia, și contribuția acesteia la dezvoltarea în continuare a societății britanice.

Ministrul Bogdan Aurescu s-a referit, de asemenea, la războiul din Ucraina, arătând că România și Regatul Unit împărtășesc aceleași poziții de condamnare a agresiunii ruse și susținere substanțială și consecventă a Ucrainei, precum și de sprijinire a Republicii Moldova, țară afectată puternic de consecințele războiului din imediata sa vecinătate. În acest context, ministrul român a reliefat colaborarea româno-britanică foarte bună în domeniul apărării, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul NATO, precum și perspectivele foarte bune ale relațiilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, odată cu semnarea Cadrului Windsor, ce răspunde provocărilor legate de implementarea Protocolului privind Irlanda de Nord.

Ministrul Bogdan Aurescu a informat, de asemenea, că România va găzdui, în luna septembrie a acestui an, Summitul și Forumul de Afaceri ale Inițiativei celor Trei Mări și a reiterat invitația părții britanice de a se implica în susținerea acestui format deosebit de important pentru dezvoltarea conectivității în regiunea Europei Centrale și de Est.

În final, șeful diplomației române a urat succes participanților la Forum și și-a exprimat încrederea că dezbaterile vor permite identificarea de noi proiecte bilaterale în domenii de interes strategic.

Premierul Nicolae Ciucă a avut joi o întâlnire cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu.

În cadrul întrevederii, acesta din urmă a prezentat situația legislativă legată de cele nouă puncte de condiționalitate legate de procesul deschiderii negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană și a mulțumit pentru sprijinul acordat de comisiile de specialitate din Parlamentul României.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a transmis aprecieri pentru adoptarea legii ce acordă limbii române statutul de limbă oficială în Republica Moldova și pentru repararea consecințelor generate de regimul sovietic în privința Mitropoliei Basarabiei.

”România sprijină deplin parcursul european al Republicii Moldova, stabilitatea statală și securitatea cetățenilor săi. Anul trecut am demonstrat că stând alături putem trece cu bine peste momentele dificile. Ne dorim să facem mai mult decât atât, să consolidăm punțile dintre noi și să ne dezvoltăm economic împreună, asigurând astfel prosperitate cetățenilor noștri”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

Acesta a efectuat joi o vizită la Chișinău unde a avut întâlniri cu premierul Dorin Recean și președinta Maia Sandu, înainte de a se opri și la Catedrala Sfinții Apostoli Petru și Pavel din capitala Republicii Moldova, ce aparține de Mitropolia Basarabiei.

Vizita a permis o discuție extinsă despre situația Mitropoliei după restabilirea statutului său și al IPS Petru de Bălți. Problemele clerului din Basarabia și cele ale funcționării adecvate a Mitropoliei într-un sediu decent au fost evaluate în cadrul vizitei care a vizat lăcașul de cult reprezentativ pentru românii basarabeni.

Premierul României a felicitat clerul și a enoriașii pentru munca de aproape 30 de ani pentru ridicarea catedralei unde păstorește preotul paroh Petru Buburuz.