Cu prilejul Zilei naționale de comemorare a victimelor Holocaustului din România, Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu memoriei victimelor tragicelor evenimente din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
„Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, valori inerente unei societăți democratice moderne, au reprezentat baza eforturilor semnificative recente ale României pentru asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului și a antisemitismului. Acestea au inclus exercitarea Președinției Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului/IHRA, adoptarea definiției de lucru IHRA a antisemitismului, adoptarea în 2018 a unei legi speciale pentru combaterea antisemitismului, includerea combaterii antisemitismului între temele prioritare ale Președinției române a Consiliului UE, pregătirea unei Strategii naționale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură”, se arată în comunicatul MAE.
În contextul actual al crizei sanitare cauzate de pandemia COVID-19 care a generat o proliferare a teoriilor conspiraționiste şi a antisemitismului, Ministerul Afacerilor Externe pledează pentru acțiuni energice, în plan național și internațional, de combatere a proliferării discursului instigator la ură și a antisemitismului în mediul online.
Păstrarea memoriei trecutului pentru generațiile viitoare, susținerea și protejarea supraviețuitorilor fac parte din datoria de onoare pe care România și-a asumat-o la momentul recunoașterii responsabilității sale în evenimentele din timpul Holocaustului.
Cu acest prilej, Ministerul Afacerilor Externe evocă rolul diplomaților români care, spre deosebire de majoritatea care a asistat pasivă la ororile Holocaustului, s-au implicat în salvarea unui număr mare de evrei în perioada Holocaustului. Este cunoscută activitatea diplomatică a lui Constantin Karadja și a lui Florian Manoliu, care au primit titlul de drepți între popoare din partea Institutului Yad Vashem. Cercetări recente au relevat rolul mai multor diplomați români, printre care Eugen Filotti, Dumitru Metta, Mihai Marina și întreaga echipă a consulatului român de la Oradea (care a funcționat în perioada 1941-1944), în acțiuni de salvare a evreilor în contextul evenimentelor tragice din cel de-al Doilea Război Mondial.
În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 672 / 5 mai 2004, a fost aprobată data de 9 octombrie (dată ce marchează începutul deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1941), pentru comemorarea oficială, în plan național, a Zilei Holocaustului. În baza acestei decizii, în fiecare an, la 9 octombrie, autoritățile române organizează manifestări dedicate memoriei Holocaustului, incluzând: conferințe, seminarii, lansări de carte, spectacole, concursuri școlare etc.
