Connect with us

ȘTIRI POZITIVE

Mesajul Papei Francisc de la Vatican: „Dumnezeu îndepărtează chiar şi cele mai grele pietre care ne zdrobesc speranţele şi aşteptările”

Published

on

Sâmbătă, 20 aprilie 2019, papa Francisc a celebrat  Vigilia Pascală a Învierii Domnului în bazilica San Pietro. Sfânta Liturghie a fost  transmisă în direct pe TVR 2, la fel și mesajul pascal ”Urbi et Orbi” de astăzi, începând cu ora României 12.30, potrivit Vatican News.

 Sâmbătă, 20 aprilie este Sâmbăta Sfântă după calendarul romano-catolic. În această zi aliturgică, în care nu se celebrează Sf. Liturghie, Biserica rămâne lângă mormântul Domnului, în rugăciune și post, meditând pătimirea și moartea lui, precum și coborârea lui la cei din iad, și așteptând învierea lui. Biserica se abține de la celebrarea Liturghiei pe parcursul zilei, masa altarului fiind dezgolită până la Vigilia solemnă sau Privegherea nocturnă în așteptarea învierii, când tristețea va face loc bucuriilor pascale, de belșugul cărora se va bucura timp de cincizeci de zile.

Cu ocazia celui de-al şaptele Paşte de la alegerea sa ca papă, predica Sfântului Părinte s-a centrat în jurul relatării biblice despre femeile care au mers la mormântul lui Iisus, pe care l-au găsit gol, iar piatra care astupa intrarea în mormânt, dată la o parte, relatează Agerpres.

“Dumnezeu îndepărtează chiar şi cele mai grele pietre care ne zdrobesc speranţele şi aşteptările: moartea, păcatul, teama, tot ce-i lumesc”, a spus Papa Francisc.

“Există o altă piatră care adesea astupă inima: piatra păcatului. Păcatul seduce. Promite lucruri uşoare şi rapide, prosperitate şi succes, dar apoi lasă în urmă doar singurătate şi moarte. Păcatul caută viaţa printre morţi şi sensul vieţii în lucrurile trecătoare”, a spus papa Francisc.

Suveranul pontif a adresat credincioşii următorul îndemn: “Să cerem harul de a nu ne lăsa purtaţi de curent, de marea problemelor noastre; harul de a nu eşua pe bancurile păcatului sau de a ne izbi de recifele deznădejdii şi fricii”, potrivit dpa, notează Agerpres.

Conform unei tradiții foarte vechi, Vigilia pascală din  noaptea de sâmbătă este ”o priveghere în cinstea Domnului” (Ex 12,42), astfel încât credincioșii, după îndemnul Evangheliei (Lc 12,35-37), ținând în mâini făcliile aprinse, să fie asemenea unor oameni care așteaptă ca Domnul să se întoarcă pentru ca, atunci când va sosi, să-i afle priveghind și să-i așeze la masa lui. Privegherea din această noapte, care este cea mai mare și mai nobilă dintre toate solemnitățile, să fie unică pentru fiecare biserică. Întreaga celebrare a Vigiliei pascale trebuie să se desfășoare în timpul nopții, astfel încât să nu înceapă înainte de căderea nopții și să se termine înainte de ivirea zorilor zilei de duminică. Riturile sacre cuprind Ceremonia luminii, cu binecuvântarea focului nou și vestirea solemnă a învierii (Praeconium paschale), Liturgia cuvântului, Liturgia botezului și Liturgia euharistică.

Sâmbătă, papa a prezidat în bazilica Sfântul Petru Vigilia pascală din Noaptea Sfântă a Învierii Domnului, ritul binecuvântării focului și ceremonia luminii desfășurându-se în antreul bazilicii.

Duminică, 21 aprilie 2019, Duminica Paștelui: Învierea Domnului Nostru Isus Cristos. La ora 10.00, papa prezidează Sfânta Liturghie în Piața San Pietro, iar la ora 12.00, de la loja centrală a bazilicii Sfântul Petru, adresează Cetății și Lumii (”Urbi et Orbi”) tradiționalul mesaj pascal și binecuvântarea apostolică însoțită de darul indulgenței plenare.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ȘTIRI POZITIVE

Românca Tatiana Ţîbuleac, printre cei 14 câștigători ai Premiilor Uniunii Europene pentru Literatură

Published

on

© Tatiana Țibuleac/ Facebook

Românca Tatiana Ţîbuleac se numără printre cei 14 câştigători ai ediţiei 2019 a Premiilor Uniunii Europene pentru Literatură, anunţate miercuri de ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer-Daniel Breaz, şi Comisarul European pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport, Tibor Navracsics, în cadrul unui eveniment organizat la sediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE.

Cei 14 câştigători ai ediţiei din acest an au fost: Laura Fredenthaler (Austria), Piia Leino (Finlanda), Sophie Daull (Franţa), Reka Man-Varhegyi (Ungaria), Beqa Adamashvili (Georgia), Nikos Chryssos (Grecia), Jan Carson (Irlanda), Giovanni Dozzini (Italia), Daina Opolskaite (Lituania), Marta Dzido (Polonia), Tatiana Ţîbuleac (România), Ivana Dobrakovova (Slovacia), Halya Kerosina Shyyan (Ucraina) şi Melissa Harrisson (Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord)“, informează Ministerul Culturii și Identității Culturale într-un comunicat.

Ministrul Valer-Daniel Breaz a declarat cu acest prilej că “obiectivele Premiului Uniunii Europene pentru Literatură sunt în deplină concordanţă cu cele ale Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, respectiv de a proteja şi promova bogata diversitate culturală şi lingvistică a UE, de a promova valorile comune europene şi de a stimula competitivitatea sectoarelor noastre culturale şi creative”.

“Literatura europeană este o componentă fundamentală a identităţilor noastre culturale, iar prin intermediul traducerilor contribuie la crearea unui spaţiu cultural comun. Sunt bucuros că familia câştigătorilor s-a extins astăzi şi va include mai mulţi autori ale căror opere vor fi traduse, facilitând circulaţia acestora la nivel transfrontalier, în interesul cetăţenilor europeni”, a spus Valer-Daniel Breaz.

La rândul său, Comisarul Tibor Navracsics a spus că “Premiul Uniunii Europene pentru Literatură arată creativitatea şi diversitatea literaturii europene şi recunoaşte importanţa sectorului nostru de carte”. “Prin intermediul programului Europa Creativă, Comisia Europeană ajută autori, editori, traducători şi comercianţi de cărţi să aducă varietate şi calitate pentru cititori din Europa şi dincolo de ea. Felicit călduros toţi câştigătorii din acest an”, a adăugat Navracsics.

Ceremonia de decernare a premiilor, în prezenţa tuturor autorilor câştigători, va avea loc la 2 octombrie, la Bozar, în Bruxelles.

Premiul Uniunii Europene pentru Literatură (EUPL) recunoaşte tinere şi emergente talente literare din Europa şi evidenţiază bogăţia literaturii europene contemporane, atrăgând totodată atenţia asupra unicităţii patrimoniului cultural şi lingvistic al continentului.

Până în prezent, EUPL a fost acordat unui număr de 108 autori din 41 ţări în decursul unui deceniu de la instituire. EUPL este organizat de un consorţiu format din Federaţia Europeană şi Internaţională a Librăriilor (EIBF), Consiliul Scriitorilor Europeni (EWC) şi Federaţia Editorilor Europeni (FEP), cu sprijinul Comisiei Europene. Finanţat de Europa Creativă, Premiul este accesibil tuturor ţărilor care participă la acest program de finanţare al UE, care sprijină sectoarele culturale şi creative în perioada 2014-2020. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Vaticanul a publicat programul vizitei istorice a Papei Francisc în România, prima după 20 de ani a unui Suveran Pontif în țara noastră

Published

on

Vaticanul a publicat miercuri, în Săptămâna Mare dinaintea Paștelui Ortodox, programul vizitei istorice pe care Papa Francisc o va efectua în România, în perioada 31 mai – 1 iunie. Ea are loc la 20 de ani distanță de la prima vizită în România unui Suveran Pontif, când Papa Ioan Paul al II-lea s-a aflat la București la 7 mai 1999.

Suveranul Pontif se va afla la Bucureşti pe 31 mai, la Şumuleu Ciuc şi la Iaşi pe 1 iunie şi, respectiv, la Blaj pe 2 iunie.

Preşedintele Klaus Iohannis îl va întâmpina pe Papa Francisc, pe 31 mai, la ora 11:30, la Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”, iar ceremonia oficială de primire la Palatul Cotroceni este prevăzută pentru ora 12:00. Cei doi vor avea convorbiri tete-a-tete, urmate de o întâlnire cu autorităţi, societatea civilă şi corpul diplomatic. Şeful statului va susţine o alocuţiune, iar Suveranul Pontif un discurs.

Tot pe 31 mai, Papa va avea o întâlnire privată cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la Palatul Patriarhiei. În continuare, înaltul ierarh se va întâlni cu Sinodul Permanent al BOR.

Suveranul Pontif va merge şi la Catedrala Naţională, unde se vor prezenta alocuţiuni şi se vor interpreta cântări pascale, după ce se va spune rugăciunea “Tatăl Nostru”. Apoi, Papa va participa la Sfânta Liturghie, la Catedrala Catolică “Sfântul Iosif”, unde va rosti predica.

Pe 1 iunie, Papa Francisc va merge la Sanctuarul marian din Şumuleu-Ciuc, va vizita Catedrala “Sfânta Maria Regină” din Iaşi şi va participa la o întâlnire cu tineri şi familii la Palatul Culturii din Iaşi, unde va susţine un discurs.

Pe 2 iunie, Suveranul Pontif va participa la Divina Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi martiri greco-catolici la Câmpia Libertăţii din Blaj şi va avea o întâlnire cu comunitatea romă din localitate.

Vizita în România a Papei Francisc se va încheia pe 2 iunie, la ora 17:30, cu ceremonia plecării oficiale de pe Aeroportul Internaţional Sibiu, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis.

Programul în detaliu este disponibil aici.
Citiți și Papa Francisc vine în România, la invitația președintelui Klaus Iohannis. Administrația Prezidențială a făcut public programul acestei vizite istorice
Citiți și Vizita Papei Francisc în România: Instituțiile din domeniul securității naționale au înființat, la nivel de conducere, Comandamentul Operativ Național „Vizită Papa Francisc I – 2019”

Vizita de stat a Papei Francisc se desfăşoară la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis. Şeful statului a adresat această invitaţie prima dată în luna mai 2015, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun, şi a reînnoit-o printr-o scrisoare transmisă Sanctităţii Sale în luna martie 2017.

Invitaţia preşedintelui a fost completată de cea a Conferinţei Episcopilor Catolici din România, precum şi de mesajul personal al Patriarhului Daniel, pregătirea şi desfăşurarea vizitei apostolice în cele mai bune condiţii fiind posibilă cu sprijinul tuturor autorităţilor responsabile, atât publice, cât şi religioase, subliniază Administraţia Prezidenţială. 

Reamintim că invitația pentru o vizită a Papei Francisc în România a fost făcută de președintele Klaus Iohannis în mai 2015, atunci când Suveranul Pontif l-a primit pe șeful statului la Vatican.

Singurul Suveran Pontif care a efectuat o vizită în România a fost Papa Ioan-Paul al II-lea, în anul 1999. Între 7-9 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat o vizită ecumenică la Bucureşti, fiind prima vizită a unui suveran pontif în România.

Era prima dată de la Marea Schismă din 1054 când un papă vizita o ţară majoritar ortodoxă.

În ziua venirii în România, în 7 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a sărutat pământul şi a numit ţara noastră Grădina Maicii Domnului.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Cancerul de col uterin în România din perspectiva fondurilor europene. Institutul Oncologic din Cluj-Napoca derulează proiectul inovator ,,Prevenție și depistare precoce prin introducerea screeningului primar HPV în programul național de screening”

Published

on

Cancerul de col uterin este a doua cauză de morbiditate și mortalitate în rândul femeilor din România, cu peste 4.000 de noi cazuri înregistrate anual. În acest context, oferirea unor servicii de screening, la nivel de populație, pentru prevenirea și depistarea cancerului de col uterin în stadiu incipent este esențială, însă este necesară informarea corectă a populației feminine din România cu privire la beneficiile majore pentru sănătatea lor aduse de efectuarea unor controale specializate în mod regulat. La ora actuală, statisticile arată că, deși majoritatea femeilor din România au auzit despre această maladie, 7 din 10 românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (doar 23% și-au făcut testul Babeș-Papanicolau și 5% și-au făcut ambele teste) și mai bine de jumătate dintre acestea nu au auzit sau nu asociază cancerul de col uterin cu infecțiile HPV,  principalul determinant al acestei boli mortale, dar ușor prevenible și tratabile cu condiția monitorizării regulate.

În plus, deși la nivelul României există un program național de screening aflat în desfășurare, prin care este posibilă efectuarea gratuită a testului Pap, acesta a acoperit doar 12% din totalul de 6 milioane de femei vizate. Este nevoie, deci, de o acoperire mai mare a acestui segment de populație, dar și de o campanie de informare pe măsură. Nu în ultimul rând, pentru ca un astfel de program de screening să aibă rezultate optime în direcția prevenirii și depistării precoce a cancerului de col uterin, ar trebui inclusă și testarea HPV alături de testarea Babeș-Papanicolau.

Astfel, la nivelul României se fac deja eforturi în acest sens prin intermediul proiectului ,,Integrarea screeningului primar HPV în programul național de screening pentru cancerul de col uterin”. Lansat în 2018 de Institutul Oncologic ,,Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN), împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică(INSP), proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Timp de cinci ani și jumătate, initiatorii își propun asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire,depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin, dezvoltarea competențelor în domeniul oncologic, precum și informarea și educarea populației cu privire la activitatea de screening a cancerului de col uterin.

Incidența cancerului de col uterin la nivelul Uniunii Europene și în România

Cancerul de col uterin (CCU) reprezintă a patra cauză de cancer la femei, la nivel mondial și principala cauză de mortalitate la femeile de vârstă activă, din categoria 15-45 ani.  Cu toate acestea, studiul privind implementarea screeningului la nivelul Uniunii Europene, comandat de Comisia Europeană și realizat de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului din Franța, împreună cu experți din domeniul sănătății din Italia și Finlanda, arată că prezența CCU este relativ scăzută în UE (11,3 cazuri/ 100,000 femei), cancerul de sân, cancerul pulmonar și cancerul colorectal fiind cele mai frecvente trei cauze de deces în rândul femeilor din UE, cu 22,4 cazuri/ 100 000 femei; 20,6 cazuri/ 100 000 femei și, respectiv, 14,2 cazuri / 100 000 femei. Acest lucru este datorat implementării efective a screeningului pentru cancerul de col uterin, deși există o variație enormă a ratelor privind incidența bolii și mortalitatea între statele membre.

Potrivit sursei citate, statele membre ale UE au reprezentat în anul 2012 aproximativ 2,6 milioane de noi cazuri de cancer (76% din totalul european) și 1,26 milioane de decese cauzate de boală (72% din totalul european).

La nivelul UE, România se afla într-o situație nefavorabilă în privința incidenței (32,8 cazuri noi/100 000 femei) și a mortalității prin cancer de col uterin (14,2 decese/100 000 femei). Potrivit acestor date, cancerul de col uterin reprezintă a doua cauză de morbiditate și mortalitate la femei, în România.

La nivel european, rata de incidență a CCU este cea mai scăzută în Spania, Franța, Italia, Elveția și Olanda (5 – 10 cazuri noi/100 000 femei). În schimb, în estul UE, incidența este cea mai ridicată în România, Estonia, Letonia și Bulgaria (26,8 – 32,2 cazuri noi/100 000 femei). De asemenea, în ceea ce privește apariția de noi cazuri de CCU la nivel european, în 2018, România se poziționează pe locul 3, cu 155% cazuri noi față de 100% în 2017, după Letonia (165%) și Estonia (160%). Astfel, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin nou diagnosticate în Europa proveneau din România anul trecut – incidența fiind de 3,5 ori mai ridicată decât media UE.  În România se înregistrează anual 4 343 cazuri noi de cancer col uterin.

Tot la nivelul UE28, estimările privind mortalitatea prin CCU arată valori scăzute în vestul și nordul UE (2 – 4,9 decese/100 000 femei, respectiv 4,9 – 7,7/100 000), în timp ce în est, Letonia, Lituania și Bulgaria (10,6 – 13,4/100 000 femei), respectiv România (13,4 – 16,3/100 000 femei) înregistrau cele mai ridicate valori.

Virusul Papiloma Uman (HPV), principala cauză a CCU

Cancerul de col uterin este provocat, în general, de anumite tipuri de Virus Papiloma Uman (HPV), tulpinile cu risc înalt fiind identificate în 90% din cazurile de cancer documentate de studiile medicale.  Mai exact, dintre cele peste 120 de tipuri de HPV depistate până acum, 15 pot determina aparitia cancerului de col uterin. Majoritatea adulților sunt infectați la un anumit moment pe parcursul vietii, dar infecția dispare fără tratament și fără nicio manifestare. Dacă virusul nu este înlăturat de organism, poate crește riscul de aparitie a cancerului de col uterin.

Vestea bună este, însă, că CCU este cel mai prevenibil tip de cancer prin vaccinare și testare periodică.

Prevenție prin vaccinuri anti-HPV și screening periodic

Există vaccinuri care pot preveni infecția cu cele două tipuri principale de HPV, genotipul 16 și 18, care determină apariția cancerului de col uterin. În țările care dispun de programe de screening pentru cancerul de col uterin s-a redus în mod substanțial numărul de cazuri de îmbolnăviri și de decese cauzate de această formă de cancer.

După primirea avizului comitetului științific al Agenției Europene pentru Medicamente, UE a autorizat comercializarea a două vaccinuri împotriva HPV, care previn infecțiile cu cele două tipuri principale de virus care determină apariția cancerului de col uterin: Gardasil® (Sanofi Pasteur MSD) și Cervarix® (GlaxoSmithKline Biologicals).

Vaccinul anti-HPV în România

Ministerul Sănătății a lansat licitația pentru achiziționarea vaccinului anti-HPV în februarie 2019, însă nu este clar când vor putea beneficia de el pacientele din România. Instituția a mai cumpărat o singură dată doze de vaccin anti-HPV în anul 2008, pentru o campanie gratuită de vaccinare, care a fost un eșec, însă, din cauză că nu a fost însoțită și de o campanie de informare.

În prezent, medicii de familie pot colecta cereri de la părinții adolescentelor care doresc să își vaccineze fiicele, fiind recomandabil ca autoritățile naționale să desfășoare un program de depistare pentru toată populația, înainte de a introduce vaccinarea împotriva HPV.

Astfel, aplicând împreună vaccinarea împotriva virusului papilloma uman (HPV) și screening-ul reprezintă strategia optimă de protecție împotriva CCU. Participarea periodică la screening permite depistarea leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin în stadii incipiente. Astfel, riscul de cancer poate fi redus cu 40-70% prin vaccinare, iar testarea periodică reduce cu încă 30 până la 50% riscul. Screening-ul femeilor vaccinate adaugă o reducere de 30% a mortalității specifice prin CCU.

De altfel, Codul European de Luptă contra Cancerului, lansat de Comisia Europeană în 1987, recomandă, printre cele 12 măsuri de reducere a riscului de cancer, participarea la programele de screening și vaccinarea împotriva infecției cu HPV.

De asemenea,  recomandarea privind screening-ul cancerului, propusă în 2003 de Consiliu și adoptată în unanimitate de miniștrii sănătății din Uniunea Europeană, a făcut apel la statele membre să pună în aplicare programe naționale de depistare a cancerului de colon, col uterin și sân. În plus, recomandarea a prezentat orientări privind cele mai bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a unor astfel de programe. În esență sugestia a fost ca implementarea screeningului Papanicolau să fie făcută începând de la cel puțin 20 de ani și nu mai târziu de 30 de ani.

Al doilea raport de monitorizare privind recomandările Consiliului din 2003, publicat în 2017, constată că programele de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul populației există în 22 de state membre, fie la nivel național, fie la nivel regional. Raportul arată că s-au înregistrat progrese substanțiale în implementarea programului de screening recomandat pentru cancerul de col uterin în statele membre.

Astăzi, toate cele 31 de țări ale Spațiului Economic European recomandă o vaccinare HPV într-o oarecare măsură, deși unele (Bulgaria, Republica Cehă, România) o recomandă doar pentru anumite grupuri de vârstă. Fiecare țară, cu excepția Bulgariei, finanțează vaccinul prin serviciul național de sănătate, vârstele pentru care sunt recomandate și finanțate vaccinurile variază de la o țară la alta, potrivit ECDC.

Programe de screening pentru cancerul de col uterin

Din cele 28 de state membre, 22 au planificat, pilotat, au în curs de desfășurare sau au încheiat programe de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul întregii populații.  Printre acestea, Germania a adoptat în anul 2013 cadrul legal pentru a adapta programul de screening al CCU (precum și screening-ul pentru cancerul colorectal)  la nivelul populației prin crearea de registre de screening legate de cancer. Noul program se află încă în faza de planificare. Republica Slovacă a inițiat planificarea pentru depistarea cancerului de col uterin, chiar dacă în 2016 era disponibil doar serviciul non-populațional (pacienții se prezentau individual pentru screening, de la caz la caz). Bulgaria a finalizat proiectul pilot în 2014, dar până în prezent nu a fost inițiat niciun program bazat pe populație. De asemenea, nu există niciun program de acest tip în Cipru. Programe non-populaționale au fost raportate în cazul Austriei, Greciei, Luxemburgului și Spaniei. Zece state membre au, în schimb,  programe de screening a CCU în desfășurare la nivelul populației: Belgia, Croația, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Portugalia și România.

Prevenția cancerului de col uterin în România

La nivel european, mortalitatea prin cancerul de col uterin a scăzut cu peste 30% în ultimii 30 de ani, prin programe de prevenție coerente, consecvente și comprehensive bazate pe: informarea corectă și consecventă a publicului; mesaje pozitive concentrate pe prevenție; măsuri cuprinzătoare de prevenție primară/secundară – esențiale în scăderea incidenței CCU. Acestea pot constitui modele valabile și pentru țara noastră.

Progresele recente la noi depind de Programul Național de Screening pentru depistarea activă precoce a CCU care vizează un segment de populație extins (circa 5,6 milioane femei cu vârste cuprinse între 25-64 ani). Până în prezent, circa 700.000 femei au beneficiat de servicii gratuite de testare Babeș Papanicolaou (rată de acoperire 12% la nivelul anului 2016, în condițiile în care rata la nivelul UE era de 40%).üSe estimează că 49% din totalul cazurilor posibile de cancer de col uterin au fost prevenite prin screening populațional, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP)

Cauze pentru incidența crescută a cancerului de col uterin în România (INSP)

86% dintre românce au auzit de cancerul de col uterin. dar mai bine de jumătate dintre acestea nu asociază această boală cu infecția persistentă cu virusul HPV, iar 1 din 10 femei consideră falsă informația potrivit căreia cancerul de col uterin este provocat de această infecție. În plus, 68% dintre românce nu au auzit de infecția cu virusul HPV. În plus, jumătate dintre femeile care au auzit de virusul HPV nu știu sau nu cred că atât femeile cât și bărbații pot fi purtători ai virusului și doar 1 din 5 românce află de la medicul de familie sau de la ginecolog despre această afecțiune .

De asemenea, 7 din 10 femei românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (nici testul Babeș-Papanicolau, nici testul HPV- ADN). Doar 23% dintre românce și-au făcut în ultimii 3 ani testul Pap și 5% și-au făcut ambele teste.

Integrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterin

În acest context, pentru acoperirea unei populații cât mai mari în România, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca în calitate de beneficiar împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică implementează, începând cu luna mai 2018, proiectul ʺIntegrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterinʺ
Proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Obiectivul general al proiectului se referă la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii. În acest scop se are în vedere dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul oncologic. Acest lucru va determina un nivel de competențe îmbunătățit al profesionisților implicați, precum și servicii de calitate oferite pacienților, contribuind totodată la obiectivul specific al apelului de proiect și anume la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

1. Asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

2. Îmbunătățirea nivelului de competențe pentru 440 de persoane implicate în derularea programelor de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

3. Informarea, educarea, conștientizarea populației în general și a grupurilor vulnerabile în special cu privire la activitatea de screening al cancerului de col uterin.

Grupul ţintă al proiectului este format din 440 persoane implicate în furnizarea de servicii de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al leziunilor pre-canceroase ale colului uterin. Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 68 de luni.

Superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolau

Dr. Florian Alexandru Nicula, Medic Coordonator al Unității Regionale Nord-Vest de Management a Programului de screening al cancerului de col uterin, expert român cooptat de Agenția Internațională de Cercetare a Canceului (IARC, Franța)  în Consiliile Științifice constituite pentru cel de-al doilea raport de monitorizare privind implementarea programelor de screening în conformitate cu recomandările Consiliului din 2003 în Statele Membre ale UE,  și  Director din partea promotorului IOCN al acestui proiect, prezintă motivațiile care au stat la baza lui și activitățile desfășurate până acum.

,,Am promovat acest proiect în urma ultimelor recomandări ale Ghidurilor Europene de asigurare a calității programelor de screening al cancerului de col uterin – suplimentul pentru screening HPV, la care am fost coautor. Acest Ghid, elaborat de IARC Lyon la solicitarea și prin finanțarea Comisiei Europene DG SANCO, în urma unei meta-analize a dovezilor privind superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolaou în depistarea leziunilor precursorii cancerului de col uterin, recomandă utilizarea pe scară largă a acestuia în programele organizate de screening în Statele Membre ale Uniunii Europene”, a spus dr. Nicula.

Introducerea testării primare a HPV în programul național de screening înlătură bariera deficitului de personal cu competențe în cito-patologie și asigura calitatea testării maselor largi de populație feminină

,,Această recomandare se potrivește perfect pentru Programul de screening al cancerului de col din țara noastră, care, la nivelul asigurării calității testului de screening la nivel populațional .are drept principală barieră demonstrată insuficiența infrastructurii de resurse umane de citopatologie și anatomie-patologică și controlul neuniform intern și extern de calitate al laboratoarelor de cito-patologie din program. 

Astfel, integrarea screening-ului primar HPV devine soluția ideală pentru asigurarea calității testării maselor largi de populație feminină la risc, înlăturând barierele privind efectuarea unui test cu predictibilitate superioară, prin utilizarea unei aparaturi care elaborează singură rezultatele testului sub supravegherea unui personal extrem de redus (tehnician și medic de laborator care asigură infrastructura necesară la nivel populațional cu un control unic de calitate”, mai spune acesta. 

Fezabilitatea și eficiența costurilor noilor teste demonstrată prin proiecte pilot recente

,,Fezabilitatea și cost-eficiența noilor teste a fost demonstrată prin Pilotare regională în două proiecte finanțate din Fonduri Norvegiene, CerCcROM și CEDICROM, încheiate în 2018, inițiate și coordonate de Prof. Dr. Patriciu Achimaș Cadariu și subsemnatul”, precizează dr. Florian Nicula. 

Activitățile desfășurate în cadrul proiectului implementat de IOCN-INSP

,,Pentru introducerea pe scară largă la nivel național (roll-out) a screening-ului primar HPV am promovat în parteneriat cu INSP un Proiect POCU cu finanțare din Fonduri Structurale pentru perioada 2018-2023, menit într-o primă etapă să elaboreze metodologia de screening HPV, urmată de formarea specifică de personal. În momentul de față, a fost finalizată perioada de documentare, meta-analiza dovezilor medicale la zi privind toate aspectele (livrabilele) care fac subiectul activităților și obiectivelor finale ale proiectului: protocolul epidemiologic al screening-ului HPV, strategia de integrare a screening-ului primar HPV în screening-ul classc citologic, protocoalele de prelevare-testare (inclusiv autoprelevare self-sampling și unități mobile pentru populația defavorizată din mediul rural și suburban), protocoale de evaluare colposcopică (inclusiv colposcopia mobilă), tratament/follow-up (inclusiv ,,see and treat” pe unitațile mobile)”, informează dr. Florian Necula cu privire la activitățile desfășurate în cadrul proiectului în momentul de față.

De asemenea, mai spune el, ,,până la finele acestui an va fi publicată întreaga metodologie și vor fi finalizate primele curricule de formare (curriculele de formare pentru managementul programelor de screening, tehnicienii și medicii de laborator HPV, formarea specifică în colposcopie, curriculă de colposcopie bazică – inclusiv mobilă și colposcopie avansată)”.

Nu în ultimul rând, dr. Florian Necula subliniază importanța activităților privind ,,informarea la toate nivelele și de asigurare a unei platforme informatice naționale de sprijin a programului de screening, menite să asigure pe viitor calitatea intensității screening-ului și a monitorizării programului la nivel național, cu legătura/informarea/invitarea populației la risc la testele care vor fi efectuate în Etapa a II-a a Proiectelor POCU de screening care va începe conform afirmațiilor Ministerului Sănătății în acest an”.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending