Connect with us

ROMÂNIA

Mesajul șefului diplomației române de Ziua Independenței Ucrainei: Suntem și vom rămâne alături de poporul ucrainean! Sprijinul nostru este și va fi multidimensional și cuprinzător

Published

on

© MAE

Suntem și vom rămâne alături de poporul ucrainean cu sprijin multidimensional și cuprinzător, a transmis ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, miercuri, într-un mesaj cu ocazia împlinirii a șase luni de la declanșarea războiului ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022. Acest moment coincide cu Ziua Independenței Ucrainei, aniversată la 24 august.

„Suntem și vom rămâne alături de poporul ucrainean! Asa cum am mai spus, Ucraina trebuie să câștige acest război și sunt convins că-l va câștiga. Și vreau să reasigur poporul ucrainean că Ucraina a câștigat deja prietenii strânse, reînnoite și consolidate, așa cum a dovedit reacția solidară imediată a societății românești față de drama prin care statul vecin trece în ultimele șase luni”, afirmă șeful diplomației române.

Mesajul ministrului Bogdan Aurescu reflectă întreaga solidaritate pentru Ucraina și poporul ucrainean, precum și eforturile multidimensionale întreprinse de România în sprijinul Ucrainei pe parcursul celor șase luni de război, inclusiv multiplele măsuri politice, economice, financiare, umanitare, diplomatice, sectoriale și în domeniul dreptului internațional. 

„În semn de solidaritate cu Ucraina, ministrul afacerilor externe a decis ca sediul central al Ministerului Afacerilor Externe să fie iluminat în serile de 23 și 24 august, între orele 20.15 – 23.00, în culorile drapelului ucrainean, iar drapelul Ucrainei să fie arborat în aceste zile în fața clădirii MAE”, se arată în comunicat. 

Potrivit ministrului Bogdan Aurescu, invazia rusă în Ucraina, care durează de șase luni, a fost „un moment de cotitură pentru întreaga lume”, arătând că „Moscova nu a pornit un război doar împotriva Ucrainei, ci împotriva valorilor noastre democratice și a parametrilor fundamentali ai arhitecturii euroatlantice actuale de securitate”.

„Ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, România și poporul român au făcut tot ce le-a stat în putere pentru a ajuta Ucraina și refugiații ucraineni care au fugit din fața ororilor războiului. Sprijinul nostru pentru Ucraina a fost, este și va fi multidimensional și cuprinzător, România acționând ferm și imediat în plan politic, economic, financiar, umanitar, diplomatic, sectorial, inclusiv prin facilitarea exporturilor de cereale, dar și prin intermediul dreptului internațional, acționând pentru susținerea atribuirii responsabilității și combaterea impunității acelor reprezentanți ai puterii ocupante care au comis crime internaționale în teritoriile vremelnic invadate”, a mai transmis șeful diplomației române.

Eforturile în plan bilateral

Bogdan Aurescu a subliniat că autoritățile române au acționat, încă din primele zile de la declanșarea acestei crize de securitate și umanitare, pentru a acorda asistență de urgență în plan umanitar, în contextul unui aflux de persoane care fugeau din calea războiului.

„Guvernul României a răspuns constant solicitărilor Ucrainei și a oferit, printre altele, combustibil, medicamente, alimente și ambulanțe. Hub-ul internațional umanitar operaționalizat la Suceava, la 9 martie, la granița cu Ucraina, este o dovadă în plus a sprijinului oferit vecinului nostru în aceste momente extrem de dificile. Astfel, până în prezent, România a facilitat 54 de transporturi umanitare, din state precum Italia, Franța, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia de Nord. Am reacționat prompt și consistent, încă de la începutul invaziei ruse, prin numeroase măsuri, pentru a oferi adăpost și asistență refugiaților ucraineni. Măsurile umanitare adoptate pentru cei peste 2 milioane de refugiați care au intrat deja în România și cei peste 86.000 de ucraineni care au rămas pe teritoriul nostru au inclus, printre altele, înființarea de tabere mobile în județele din zonele de frontieră, acordarea de acces gratuit la servicii medicale, la învățământ și pe piața muncii. Pentru că pe termen mediu și lung refugiații ucraineni vor avea nevoie de resurse adecvate pentru a duce o viață decentă, motiv pentru care încercăm constant să ne adaptăm infrastructura de sprijin la nevoile lor concrete, la 26 iulie 2022 Guvernul României a lansat Planul Național de Măsuri de Integrare a refugiaților ucraineni în România”, a explicat ministrul de externe.

Eforturile în plan diplomatic

În plan diplomatic, România a acționat pe două dimensiuni prioritare, precizează Bogdan Aurescu, – pe de o parte, sancționarea fermă a Federației Ruse și izolarea acesteia pe plan internațional, iar de cealaltă parte, acordarea de sprijin politico-diplomatic Ucrainei, în special în ceea ce privește parcursul său european.

Pe prima dimensiune, România a susținut activ și ferm adoptarea celor șapte pachete de sancțiuni ale Uniunii Europene, sprijinind o abordare cât mai ambițioasă, la fel cum a susținut și sancțiunile UE pentru Belarus, complicele Rusiei în săvârșirea agresiunii sale contra Ucrainei.

Pe a doua dimensiune, unul dintre cele mai importante obiective politice a fost, în această perioadă, obținerea de către Ucraina a statutului de stat candidat la UE în luna iunie a acestui an, alături de Republica Moldova. România a fost în mod tradițional unul dintre cei mai fermi susținători ai agendei europene a Ucrainei, România fiind și primul stat membru UE care a ratificat Acordul de Asociere al Ucrainei la Uniune.

„Țin să felicit și cu acest prilej autoritățile ucrainene și cetățenii ucraineni pentru reușita de proporții istorice de a obține statutul de candidat. Așteptăm ca Ucraina să facă parte din familia de state europene, cu care împărtășește valorile și principiile democratice și cele ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. După cum bine cunoaștem din experiența proprie a României, reformele vor rămâne esențiale pentru a avansa procesul de integrare. Suntem, astfel, pregătiți să împărtășim toată experiența noastră și să oferim întregul nostru sprijin Ucrainei pentru a avansa pe propria cale europeană, în timp ce se pregătește să se alăture pe deplin comunității europene” afirmă ministrul de externe.

De asemenea, acesta mai spune că „puterea relației noastre este confirmată și de intensitatea dialogului bilateral în cele șase luni de la izbucnirea războiului”. Printre cele mai importante repere, Bogdan Aurescu menționează vizita ministrului afacerilor externe ucrainean Dmytro Kuleba la București, la 22 aprilie, precum și vizita delegației conduse de premierul Nicolae Ciucă la Kiev, la 26 aprilie, împreună cu președintele Camerei Deputaților, și participarea prim-ministrului României la Summitul Platformei Internaționale Crimeea, la 23 august 2022. Însă, „un loc special” în dinamica relațiilor îl ocupă vizita din 16 iunie 2022 la Kiev a Președintelui Klaus Iohannis alături de Președintele Franței, Cancelarul Germaniei şi premierul Italiei, „care a arătat elocvent atât unitatea europeană în fața agresiunii ruse și în sprijinul Ucrainei, cât și rolul important jucat de România în această configurație europeană și în susținerea Ucrainei.”

Totodată, România a fost printre primele state ale UE care și-au anunțat redeschiderea ambasadei noastre la Kiev, iar în vara aceasta a numit un nou ambasador, care și-a prezentat în cursul săptămânii trecute scrisorile de acreditare președintelui Volodimir Zelenski.

Eforturile în domeniul justiției internaționale

Pentru a susține eforturile din domeniul justiției internaționale, la 2 martie 2022 România a sesizat Curtea Penală Internațională, împreună cu alte 39 de state, cu privire la investigarea crimelor de genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, Guvernul României a aprobat propunerea MAE de a dona 100.000 de euro Fondului fiduciar al Curții Penale Internaționale pentru a sprijini investigațiile privind crimele internaționale comise în Ucraina. Nu în ultimul rând, România a decis să intervină în fața Curții Internaționale de Justiție în dosarul privind „Acuzații de genocid în temeiul Convenției pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid (Ucraina împotriva Rusiei)”, intervenție care se va materializa în perioada următoare.

De asemenea, România s-a alăturat în mod activ, vizibil și ferm demersurilor diplomatice la nivel multilateral pentru condamnarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv la nivelul Consiliului de Securitate și al Adunării Generale ale Organizației Națiunilor Unite și am acordat acces instituțiilor ONU, precum Programul Alimentar Mondial, pentru facilitarea distribuirii de ajutor umanitar Ucrainei.

În context, ministrul Bogdan Aurescu precizează că, la nivelul OSCE, la 3 martie, „am solicitat, în cadrul unui grup de 44 de state participante OSCE la activarea Mecanismului OSCE de la Moscova pentru evaluarea impactului asupra drepturilor omului și situației umanitare cauzat de agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei.” De asemenea, în calitatea României de Președinție a Comunității Democrațiilor (2019-2022), „am făcut un apel ferm către statele democratice să sprijine poporul ucrainean, inclusiv prin măsuri concrete și pragmatice pentru apărarea sistemului său democratic, precum și pentru reconstrucția Ucrainei”, mai spune oficialul român.

„Vom continua să angrenăm statele democratice în sprijinul poporului ucrainean, care a dat dovadă, prin acte de curaj și determinare, de un autentic atașament față de valorile și principiile democratice”, subliniază șeful diplomației române.

Soluții politice și practice pentru facilitarea comerțului internațional cu cereale

În ultimele luni, având în vedere impactul profund al crizei de securitate din Ucraina, în mai multe domenii, eforturile autorităților s-au îndreptat și spre „soluții politice și practice vizând facilitarea transportului și tranzitului cerealelor ucrainene către piețele internaționale”, explică Bogdan Aurescu.

De la izbucnirea agresiunii ruse, porturile românești de pe Dunăre și portul Constanța de la Marea Neagră au devenit verigi vitale în acest efort global. România a luat măsuri consistente pentru eficientizarea tranzitului. Drept urmare, peste 3.4 milioane de tone de cereale din Ucraina au fost expediate prin România către destinațiile lor din întreaga lume.

„Vom continua să jucăm un rol important, conform capacităților noastre, în facilitarea exporturilor de cereale din Ucraina, împreună cu parteneri europeni și globali care împărtășesc același obiectiv, un efort cu o influență directă pozitivă nu numai asupra situației economice și financiare a Ucrainei, ci și, la fel de important, asupra prevenirii și atenuării penuriei de alimente în regiunile vulnerabile din întreaga lume”, asigură ministrul de externe.

Totodată, acesta îi asigură „pe vecinii și prietenii noștri” că România va rămâne aproape de poporul ucrainean în eforturile lor de reconstrucție.

„Sprijinirea eforturilor de redresare a Ucrainei reprezintă o prioritate pentru România. Dorim să ne implicăm activ pentru acest obiectiv, împreună cu partenerii internaționali, în plan politic, economic și umanitar, dând un impuls reînnoit și asupra reformelor, statului de drept, luptei anticorupție.”

În încheiere, aflându-ne în contextul aniversării Zilei Independenței Ucrainei, Bogdan Aurescu îi reasigură, în mesajul său, pe cetățenii ucraineni că, „împreună cu comunitatea europeană și euroatlantică, vor reuși să depășească această perioadă dificilă din istoria țării lor, din care avem convingerea că vor ieși întăriți, rezilienți și ancorați mai ferm în valorile statelor democratice, ale drepturilor fundamentale ale omului și ordinii internaționale bazate pe reguli”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL UE

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

Published

on

© Alina Gorghiu/ Facebook

Președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, aflată în vizită de lucru la Viena, a avut o întâlnire cu președintele Consiliului Federal al Austriei, Korinna Schumann, dar și cu președintele Grupului de Prietenie Austria – România şi Bulgaria, Harald Troch, cărora le-a prezentat argumentele pentru care România merită să adere la spațiul Schengen.

”Argumentele României trebuie explicate până în ultima secundă. Două întrevederi azi la Viena, cu președinta Consiliului Federal, Camera Superioară a Parlamentului, Korinna Schumann, și cu președintele Grupului de Prietenie Austria – România şi Bulgaria, Harald Troch. Aderarea țării noastre la spațiul Schengen, subiectul principal. Schengen e un adevărat proiect de țară, susținut de întreaga clasă politică românească. Bifăm toate criteriile tehnice. Iar în această perioadă cu război la graniță, România a dovedit din plin că poate securiza frontierele UE”, a precizat Gorghiu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Problematica socială s-a aflat, de asemenea, pe agendă, oficialul român semnalând că ”este nevoie de salarii mai mari și mai multe drepturi pentru muncitorii români din Austria”.

”Cea mai frumoasă întâlnire însă a fost cu românii din Austria. O comunitate respectată și foarte bine integrată. Unul dintre ei, Daniel, chiar lucrează în Parlamentul Austriac, în structurile de securitate”, a mai spus Gorghiu.

Vizita sa vine în aceeași zi în care Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordărilor comune, cu accept pe migrație, document care urmărește să răspundă îngrijorărilor Vienei cu privire la migrația ilegală, problematică ridicată pentru a-și argumenta opoziția față de primirea României în Schengen.

Planul a fost salutat de Guvernul României, care reiterează disponibilitatea sa de a contribui activ și consistent la măsurile propuse de instituția europeană.

De altfel, același executiv de la Bruxelles și-a exprimat luni așteptarea ca statele membre să ofere un vot pozitiv aderării României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale.

Bucureștiul a reușit să risipească îndoielile pe care le aveau Țările de Jos și Suedia, astfel că singurul stat care mai trebuie convins este Austria, care, prin vocea cancelarului său austriac, Karl Nehammer, a spus că va susține aderarea Croației, dar va avea o atitudine critică la adresa României și Bulgariei, în pofida demersurilor întreprinse de ministrul de interne, Lucian Bode, pe lângă omologul său austriac

Prezent săptămâna trecută la București pentru a participa la reuniunea miniștrilor de externe din NATO, Gordan Grlic Radman, ministrul de externe croat, și-a exprimat optimismul cu privire la o decizie pozitivă din partea Consiliului referitoare la acceptarea țării sale în spațiul Schengen și a reiterat sprijinul pentru adoptarea aceleiași decizii și în cazul României și Bulgariei.

Consiliul Uniunii Europene, sub președinție cehă, urmează să se pronunțe joi cu privire la aderarea țării noastre la cel mai mare spațiu de liberă circulație, decizia trebuind să fie adoptată cu unanimitate de voturi.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii care a fost difuzată presei luni după amiază de către serviciul de presă al Consiliului UE, deşi Austria continuă să aibă obiecții faţă de aderarea României şi Bulgariei, iar Olanda față de cea a Bulgariei, la spațiul de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, păstrându-se aceeași agendă care a fost comunicată și săptămâna trecută.

Agenda ar putea suferi modificări în urma reuniunii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, care reunește ambasadorii statelor membre ale UE. Reuniunea respectivă va avea loc miercuri dimineaţă și atunci va fi stabilită agenda finală a reuniunii JAI.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

În ceea ce privește Bulgaria, opoziția apare și din partea Țărilor de Jos. Guvernul olandez a decis vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

Continue Reading

ROMÂNIA

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

Published

on

© Guvernul României

Embargoul asupra țițeiului rusesc nu va afecta România, deoarece companiile petroliere din țara noastră au găsit alternative, motiv pentru care nu mai aduc petrol din Rusia, a dat asigurări luni, ministrul Energiei, Virgil Popescu, într-o conferință de presă, informează Agerpres.

” Nu am stat cu mâna în sân să aşteptăm 5 decembrie (data intrării în vigoare a embargoului – n.r.), ci am purtat “n” discuţii cu companiile petroliere şi toate rafinăriile din România încă de săptămâna trecută procesează doar ţiţei non-rusesc, deci România este independentă de ţiţeiul rusesc. Nu vom avea probleme cu aprovizionarea cu petrol şi cu produse petroliere, odată cu intrarea în vigoare a embargoului”, a detaliat Popescu.

El a completat că ”stocurile de gaze sunt de peste 2,8 miliarde de metri cubi”, astfel că nu vom avea ”probleme în această iarnă cu aprovizionarea cu gaze, cu petrol, nici cu energia electrică”.

Țările din G7, Australia și Uniunea Europeană au decis să stabilească la 60 de dolari pe baril plafonul prețului petrolului pentru țiței și pentru uleiurile petroliere, precum și pentru uleiurile obținute din minerale bituminoase care sunt originare din Rusia sau care sunt exportate din această țară, decizie care a intrat în vigoare de la 5 decembrie.

Revenind la declarațiile lui Virgil Popescu, acesta a reiterat faptul că țara noastră susține în continuare plafonarea preţului tuturor gazelor importate în UE.

”Pe 13 decembrie vom avea consiliu extraordinar pe energie, unde se va discuta de plafonarea preţului gazelor la import în toată Europa, indiferent de provenienţă. România este în grupul statelor care doresc această plafonare. Am spus că propunerea Comisiei Europene privind un plafon de 275 de euro este o invitaţie la creşterea preţului, nu suntem de acord şi se lucrează intens. Trebuie să ţinem cont de toate bursele din lume şi nu putem avea la nivel european preţuri mult mai mari decât la celelalte burse”, a precizat ministrul.

Pentru a preveni vârfuri fără precedent ale prețurilor la gaze naturale, Comisia Europeană a propus la 22 noiembrie instrument temporar și bine orientat pentru a interveni automat pe piețele gazelor.

Instrumentul propus constă într-un plafon de siguranță al prețurilor de 275 de euro pentru instrumentele financiare derivate TTF pentru luna următoare. Mecanismul de transfer de titluri (TTF), care este cel mai des utilizat indicator de referință pentru prețul gazelor în UE, joacă un rol esențial pe piața europeană angro a gazelor. Mecanismul ar urma să fie declanșat automat atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele două condiții:

  • prețul de decontare pentru instrumentele financiare derivate TTF cu scadența cea mai apropiată („front-month”) depășește 275 de euro timp de două săptămâni;
  • prețurile TTF sunt cu 58 de euro mai mari decât prețul de referință al GNL timp de 10 zile consecutive de tranzacționare în cursul celor două săptămâni.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL23 seconds ago

SUA și Australia vor aprofunda cooperarea pentru contracararea activităților militare destabilizatoare ale Chinei

CONSILIUL EUROPEAN11 mins ago

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen se va afla joi pe masa Consiliului. Nu ne vom opri din negociat până în ultimul moment

COMUNICATE DE PRESĂ60 mins ago

Pavilionul Multifuncțional din incinta Institutului Cantacuzino, un proiect sustenabil realizat de Leviatan Design și Ubitech Construcții, a fost recepționat

U.E.1 hour ago

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, susține comisarul european pentru extindere înaintea summitului dedicat acestei regiuni

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

GENERAL2 hours ago

UE și SUA au convenit să lanseze Inițiativa Transatlantică privind Comerțul Durabil, pe fondul unui răspuns constructiv al Washingtonului la preocupările europene legate de Legea privind Reducerea Inflației

Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene ”alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor”: ”Pune în pericol securitatea alimentară a UE”

MAREA BRITANIE3 hours ago

SUA și Marea Britanie se angajează să continue cooperarea pentru a ”sprijini Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei”

U.E.4 hours ago

Șeful diplomației UE îi răspunde lui Macron: Ieșirea din război se va face prin “garanții de securitate pentru Ucraina. Pentru Rusia, vom vorbi mai târziu”

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Președinta R. Moldova, vizită în SUA. Maia Sandu s-a întâlnit cu Nancy Pelosi și Samantha Power: Parteneriatul cu Statele Unite, esențial pentru a face față riscurilor

ROMÂNIA21 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO6 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL7 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending