Connect with us

FONDURI EUROPENE

MFE: 145,5 milioane euro vor fi rambursate în România pentru proiectele de transport, mediu și energie

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Ministerul Fondurilor Europene informează că a fost transmisă o cerere de rambursare în valoare de 145,5 milioane euro de către Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare în cadrul proiectelor de transport, mediu și energie

Astfel, Autoritatea de Management PO Infrastructura Mare (AM POIM) a transmis Autorității de Certificare din Ministerul Finanţelor Publice două declarații de cheltuieli pentru rambursarea a 145,4 milioane euro (683,38 milioane lei).

Prima declarație are o valoare totală eligibilă de de 518,45 milioane lei, din care 440,6 milioane lei din Fondul de Coeziune (FC). Cea de-a doua declarație are o valoare eligibilă totală de 164,9 milioane lei, din care 137,6 milioane lei provin din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).

Până în prezent, pentru proiecte derulate prin acest Program, Comisia Europeană a rambursat României 1,67 miliarde euro din totalul de 1,85 miliarde transmise spre decontare.

Sumele reprezintă cheltuieli eligibile efectuate din fonduri europene în cadrul proiectelor de transport, mediu și energie. POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 11,6 miliarde euro din care 6,94 miliarde euro Fond de Coeziune şi 2,28 miliarde euro Fond European de Dezvoltare Regională, la care se adaugă o cofinanţare totală de cca. 2,41 miliarde euro.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

FONDURI EUROPENE

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Nicușor Dan: O parte din problemele Bucureștiului pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, sâmbătă, la Palatul Cotroceni, o întâlnire cu primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, printre temele abordate regăsindu-se termoficarea, traficul, gestionarea deşeurilor, poluarea.

“O discuţie foarte bună, aplicată. Domnul primar general mi-a prezentat problemele cele mai grele, cele mai mari pe care le-a găsit de la preluarea mandatului. Mi-a prezentat soluţiile pe care le vede şi probleme, ştim cu toţii, sunt multe, începând de la termoficare, la trafic, la gestionarea deşeurilor, la problema poluării în Bucureşti. Toate acestea sunt chestiuni complicate şi am fost foarte bucuros să văd că domnul primar general are soluţii, are abordări foarte constructive”, a afirmat şeful statului, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni

El a spus că unele dintre aceste probleme pot fi soluţionate cu ajutorul fondurilor europene, iar altele cu sprijinul “solid” al Guvernului.

“Este evident că unele dintre aceste probleme pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni, dacă se construiesc finanţări potrivite, dar, în acelaşi timp, am abordat şi chestiuni pe care Bucureştiul singur nu le poate rezolva şi aş da, poate, două exemple: chestiunea termoficării nu poate fi rezolvată în această etapă doar de Primăria Generală este nevoie de o colaborare strânsă şi un sprijin solid de la Guvern şi autostrada de centură, care este vitală pentru Bucureşti, pentru a aerisi traficul. (…) Este o chestiune care, evident, cade prioritar în zona Guvernului”, a afirmat Iohannis.

Conform șefului statului, tot ce ţine de buna gestionare a Bucureştiului se poate rezolva în condiţiile în care municipalitatea găseşte în Guvern “un partener solid şi un sprijin solid”.

“Cred că se poate rezolva tot ce ţine de buna gestionare a Bucureştiului, în condiţiile în care primarul general şi Primăria Generală găsesc în Guvern un partener solid, un sprijin solid şi atunci, într-un termen rezonabil, şi problemele Capitalei vor putea fi abordate şi rezolvate”, a susţinut președintele Iohannis

În finalul declarației sale, Klaus Iohannis a îndemnat alegătorii să meargă duminică la vot. 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

DOCUMENT Planul Național de Redresare și Reziliență: Cum vor fi investite cele 30,44 miliarde de euro pe care Guvernul se angajează să le folosească integral pentru dezvoltarea României

Published

on

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de peste 30 de miliarde de euro, lansat joi în consultare publică de președintele Klaus Iohannis și guvernul Ludovic Orban, va direcționa minimum 57% din investiții către tranziția verde și digitalizare, iar o componentă investițională cheie va fi în domeniul transporturilor, cu o alocare de 9,27 miliarde de euro, arată documentul făcut public de Ministerul Fondurilor Europene.

Descris de președintele Klaus Iohannis drept “un plan despre România și despre români și o oportunitate istorică de dezvoltare“, PNRR are un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde de euro (prețuri curente) și este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României. “Țara noastră va implementa un nou model de dezvoltare economică, bazat pe investiţii, inovare şi competitivitate”, a spus șeful statului.

Toţi aceşti bani care vor veni în România vor oferi o şansă la o viaţă mai bună pentru fiecare dintre cetăţenii români. Nu există om care să nu poată să beneficieze de pe urma absorbţiei acestor fonduri europene“, a asigurat și premierul Ludovic Orban.

Mai mult, șeful guvernului a subliniat că “suntem pe punctul de a intra în cea mai prolifică perioadă de la aderarea noastră în Uniunea Europeană”.

“Vom beneficia de cel mai mare pachet de sprijin financiar pe care l-am avut vreodată la dispoziţie. Şi noi ne angajăm să îl folosim integral pentru dezvoltarea României”, a spus Orban.

Cadru general. De unde vin cele 30,44 miliarde de euro?

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o cerință din partea Comisiei Europene pentru ca statele membre să poată accesa fondurile disponibile prin intermediul planului de redresare Next Generation EU, negociat de liderii europeni la Consiliul European din 17-21 iulie la pachet cu un buget total consolidat care cuprinde și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, generând o valoare totală de 1.824,3 miliarde de euro.

Din cele 1.824,3 miliarde de euro, 1.074,3 miliarde reprezintă Cadrul Financiar Multianual, iar 750 de miliarde sunt alocate pentru Next Generation EU, instrument pentru care este necesar PNRR-ul. Cele 750 de miliarde ale Next Generation EU sunt repartizate în 390 de miliarde de euro sub formă de granturi și 360 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi care vor trebui rambursate în următorii 30 de ani. De asemenea, elementul central de finanțare din cadrul Next Generation EU este reprezentat de Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), un nucleu de 672,5 miliarde de euro care a fost negociat din partea Parlamentului European de doi eurodeputați români: Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe).

Cele 30,44 miliarde de euro care sunt alocate României provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări, potrivit Ministerului Fondurilor Europene. De asemenea, din cele 30,44 miliarde de euro, 13,77 miliarde de euro vor fi acordate sub formă de granturi, reprezentând a șaptea cea mai mare alocare de granturi după Italia, Spania, Franța, Polonia, Germania și Grecia.

România va beneficia în următorul deceniu de o alocare totală de 80 de miliarde de euro. Cum sunt distribuiți banii?

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, care reunește alocările totale ale MRR, Politicii de Coeziune, Politicii Agricole comune și FTJ, anvelopa bugetară a UE va fi de 1.411,5 miliarde de euro, României revenind 79,94 miliarde de euro, reprezentând 5,66%.

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

PNRR: Trei piloni. Aproape 65% din buget va fi direcționat către domeniul transporturilor și schimbărilor climatice

Revenind la Planul Național de Redresare și Reziliență prezentat joi, documentul urmărește 3 obiective strategice:

1) Ameliorarea stării economice a României urmare a crizei pandemice;

2) Consolidarea capacității de reziliență;

3) Asigurarea unei creșteri economice pe termen lung.

Având în vedere ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European și de Parlamentul European, PNRR va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare.

De altfel, PNRR este structurat bugetar pe trei piloni:

  1. Transport și schimbări climatice (o alocare de 21,4 miliarde de euro, reprezentând 64,88% din buget)
  2. Servicii publice, dezvoltare urbană, valorificarea patrimoniului (6,5 miliarde de euro, reprezentând 19,71%)
  3. Competitivitate economică, digitalizare și reziliență (5,08 miliarde de euro, reprezentând 15,42%).

Fondurile alocate Pilonului I vor fi împărțite după cum urmează în cinci domenii de intervenție: 43% pentru transport durabil (9,27 miliarde de euro), 30% pentru schimbări climatice (6,5 miliarde de euro), 12% pentru mediu (2,3 miliarde de euro), 8% pentru eficiență energetică și termică (1,8 miliarde de euro), 7% pentru energie și tranziție verde (1,55 miliarde de euro).

Marile proiecte din domeniul transporturilor care vor fi finanțate prin acest plan sunt: Autostrada A0 – Centura de Nord București (50 km), Autostrada A3 Transilvania și drumuri de conectivitate (171 km), A 1 (Sibiu-Pitești), A3 (Autostrada Transilvania, Brașov-Comarnic), A8 (Autostrada Tg. Neamț-Iași-Ungheni), A13 (Brașov-Bacău), Drumuri expres (București-Alexandria-Craiova, Craiova-Dr. Tr. Severin-Lugoj), Coridorul rutier A7 – Drumul Siretului (490 km), Drumuri de conectivitate și pentru stimularea investițiilor socioeconomice (663 km).

De asemenea, sunt menționați și peste 300 de kilometri de modernizare și electrificare de magistrale feroviare, dar și completarea și construcția a două linii de metrou în București și construcția unei linii de metoru în Cluj.

Banii alocați sub cel de-al doilea Pilon, prevăd investiții pentru trei domenii de intervenție de 3,6 miliarde de euro în mobilitate și regenerare urbană și în valorificarea patrimoniului, 1,85 miliarde de euro pentru sănătate și 1,05 miliarde de euro pentru educație.

De pildă, PNRR prevede și construcția a minimum trei noi spitale.

În cadrul celui de-al treilea pilon, cu patru domenii de intervenție, 75% din fonduri vor merge către mediul de afaceri și ecosisteme antreprenoriale, reprezentând 3,8 miliarde de euro.

Cercetarea și inovarea vor primi 270 de milioane de euro. De asemenea, 700 de milioane de euro vor fi alocate pentru digitalizare și securitate cibernetică, iar 310 milioane de euro pentru creșterea capacității de reziliență.

România se numără între primele șase state membre ale Uniunii Europene care și-au prezentat Planul Național de Redresare și Reziliență, alături de Franța, Cehia, Portugalia, Spania și Grecia.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un document strategic, care prevede investiţii şi reforme, structurat pe 12 domenii prioritare, respectiv: sănătate, educaţie, digitalizare şi securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri şi antreprenoriat, cercetare-inovare, precum şi creşterea capacităţii de rezilienţă în condiţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar.

Planul va trebui aprobat de Comisia Europeană cel mai târziu până în luna aprilie a anului viitor.

PNRR poate fi descărcat și consultat aici.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Lansarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Ludovic Orban: Toate fondurile europene care vor veni în România, o şansă la o viaţă mai bună pentru cetăţenii români

Published

on

© Administrația Prezidențială

Premierul Ludovic Orban a declarat, joi, că Guvernul este într-un parteneriat solid şi puternic cu preşedintele, care are scopul de a creşte influenţa României în deciziile la nivel european, menţionând că o lungă perioadă oficialii europeni s-au obişnuit să aibă “numai surprize neplăcute” din partea fostelor guverne ale ţării noastre, dar de un an de zile lucrurile s-au schimbat.

“Nu am să mă feresc să vorbesc despre alegeri. Din păcate, o lungă perioadă de timp, din România singurele lucruri bune şi singurele informaţii pozitive care veneau către partenerii noştri europeni veneau din partea preşedintelui României. Oficialii europeni s-au obişnuit să aibă numai surprize neplăcute din partea fostelor guverne. De un an de zile, lucrurile s-au schimbat şi Guvernul contribuie alături de preşedinte în a face surprize frumoase partenerilor noştri europeni. Suntem într-un parteneriat extrem de solid şi puternic, care nu are alt scop decât acela de a creşte influenţa României în deciziile care se iau la nivel european, decizii care sunt în interesul general al cetăţenilor Uniunii Europene şi, de asemenea, de a putea fructifica toate oportunităţile care sunt puse la dispoziţia României în conceptul european”, a afirmat Orban, la lansarea proiectului Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Orban a spus că nu este indiferent cine va câştiga alegerile, susţinând că cei care au guvernat înaintea PNL “aproape că nu şi-au dorit să folosească fondurile europene”, informează Agerpres.

 

Ludovic Orban a menţionat că nu există om care să nu poată beneficia de pe urma absorbţiei acestor fonduri europene.

“Efortul de a transforma România în bine, de a dezvolta, de a moderniza România va trebui să fie un efort al ansamblului întregii societăţi pentru că merită. Toţi aceşti bani care vor veni în România vor oferi o şansă la o viaţă mai bună pentru fiecare dintre cetăţenii români. Nu există om care să nu poată să beneficieze de pe urma absorbţiei acestor fonduri europene, indiferent că este vorba de un întreprinzător, este vorba de un reprezentant al unei profesii liberale, indiferent dacă este vorba de un angajat sau de un om care îşi caută un loc de muncă, indiferent dacă este vorba de un angajat în sectorul public al cărui venit depinde de dezvoltarea economică a ţării, indiferent dacă este vorba de un părinte sau un bunic a cărui pensie poate creşte numai pe baza creşterii numărului de angajaţi şi pe baza creşterii salariului mediu în economie”, a subliniat Ludovic Orban. 

Citiți și Lansarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Klaus Iohannis: Este un plan despre România și despre români și o oportunitate istorică de dezvoltare

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții, ce aduce României perspectiva modernizării și a schimbărilor profunde așteptate de societatea civilă, mediul de afaceri și sectorul public din România.

Cu un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33, 009 mld. euro (prețuri curente), planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.

Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

ROMÂNIA10 hours ago

Klaus Iohannis: Viitorul înseamnă acces universal la actul medical şi un nou concept bazat pe prevenţie, inovare şi sustenabilitate

NATO10 hours ago

Autonomia strategică UE. Mircea Geoană: O semantică insuficient de precisă poate crea confuzii. Nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică

NATO11 hours ago

Mircea Geoană: Aliații NATO au aprobat un raport referitor la zona Mării Negre, care este rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu și Mediterană

NATO12 hours ago

Mircea Geoană: NATO va declanșa procesul de evaluare privind intenția României de a înființa un centru de reziliență pentru spațiul euro-atlantic

FONDURI EUROPENE13 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Nicușor Dan: O parte din problemele Bucureștiului pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni

Marian-Jean Marinescu14 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a organizat prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia

CONSILIUL UE15 hours ago

Țările UE au adoptat noi reguli anti-fraudă pentru a asigura cooperarea strânsă între OLAF și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

POLITICĂ16 hours ago

Standard & Poor’s menține ratingul României la “BBB minus /A-3”. Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Am câștigat încrederea investitorilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, despre cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Am pierdut acel Plan Marshall după al Doilea Război Mondial. Nu putem pierde acest Plan Marshall

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță pledează pentru o modificare de tratat pentru a oferi UE mai multe prerogative în domeniul sănătății: Criza COVID-19 a arătat că niciun stat nu poate face față singur unor astfel de provocări

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Ludovic Orban: Peste 5 miliarde de euro finanțare europeană în perioada 2021-2027 pentru infrastructura de apă şi canalizare

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA1 week ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 weeks ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Advertisement
Advertisement

Trending