Connect with us

COMISIA EUROPEANA

MFE: Comisia Europeană a aprobat toate măsurile României de flexibilizare a fondurilor europene pentru combaterea efectelor negative ale pandemiei

Published

on

© mfe.gov.ro

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a anunțat că toate măsurile propuse de MFE de flexibilizare a fondurilor europene au fost aprobate de Comisia Europeană, se arată în comunicatul oficial.

„Toate măsurile propuse de Ministerul Fondurilor Europene au fost aprobate de către Comisia Europeană. Sunt măsuri în acord cu cele propuse de alte state membre, prin care se facilitează intervențiile pentru combaterea efectelor negative ale pandemiei cauzate de noul coronavirus”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.

„Dacă la preluarea mandatului în noiembrie 2019 vorbeam despre banii europeni care trebuie investiți, nu cheltuiți, și dacă în perioada pandemiei vorbim despre banii europeni care salvează vieți, în perioada următoare avem în vedere ca banii europeni să ajute o economie sănătoasă imediat ce mediul social o va permite.”

Ce a obținut România în urma negocierilor:

  • „Flexibilitatea alocării de sume între fonduri (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune)” înseamnă că este permis transferul de fonduri pentru finanțarea noilor priorități de investiții, astfel încât banii europeni să fie realocați eficient.
  • „Flexibilitatea alocării de fonduri între programele operaționale” înseamnă că pot fi transferați bani de la un program operațional la altul pentru a finanța măsurile pentru combaterea efectelor negative ale răspândirii coronavirusului
  • „Flexibilitatea alocării de fonduri între categoriile de regiuni” înseamnă sprijinirea tuturor localităților din România afectate de COVID-19.
  • „Reducerea concentrării tematice” înseamnă, spre exemplu, posibilitatea transferării de fonduri inițial destinate cercetării către la mediul de afaceri în scopul relansării economice.
  • „Cofinanțarea integrală a cheltuielilor declarate începând cu 1 iulie până pe 30 iunie 2021” înseamnă că în perioada menționată sumele aferente cofinanțării naționale nu mai trebuie asigurate de la bugetul de stat, fapt care reduce presiunea pe deficitul bugetar.
  • „Renunțarea la solicitarea evaluării ex-ante pentru instrumentele financiare pentru finanțarea capitalului de lucru” înseamnă că sunt reduse sarcinile administrative și întârzierile în implementare pentru a reacționa mai eficient la criza de sănătate publică.

Ce urmează din 2021?

Dincolo de eficientizarea alocărilor financiare permise de noul Regulament european, Ministerul Fondurilor Europene anunță etapele ce urmează a fi parcurse împreună cu celelalte instituții, conform memorandumului „Măsuri privind elaborarea documentelor programatice finanțate din fonduri europene 2021-2027”adoptat de Guvernul României:

  • Semnarea de către fiecare minister a Ordinelor Comune în vederea constituirii echipelor care coordonează elaborarea fiecărui program operațional;
  • Finalizarea de către ministerele responsabile, după caz, a autoevaluărilor naționale privind îndeplinirea condițiilor favorizante pentru domeniile gestionate;
  • Raportarea stadiului îndeplinirii condițiilor favorizante aflate în curs de realizare, astfel încât la nivelul MFE să poată fi monitorizat periodic progresul;
  • Analiza de către fiecare minister a primelor versiuni ale programelor operaționale;
  • Transmiterea către CE a primelor versiuni ale Programelor Operaționale și a Acordului de Parteneriat 2021-2027.
  • Până în prezent, în contextul negocierilor cu Comisia Europeană, la nivelul Ministerului Fondurilor Europene au fost elaborate deja primele versiuni ce conturează structura programelor operaționale până la nivel de indicatori de realizare și de rezultat pentru fiecare axă prioritară.

De asemenea, ministrul Marcel Boloș a anunțat că începând cu anul 2021 va exista pentru prima oară un Program Operațional dedicat exclusiv sănătății, cu un ”buget de aproximativ 4,5 miliarde de euro”.

Regulamentul (UE) 2020/558 al Parlamentului European și al Consiliului a fost aprobat de Comisia Europeană și publicat vineri în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (https://bit.ly/2VyXh4D).

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Dezvoltarea spațiului Schengen trebuie realizată pe trei direcții de lucru, susține președinta Comisiei Europene

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Dezvoltarea Spațiului Schengen, concomitent cu păstrarea beneficiilor lui, trebuie realizată pe trei direcții de lucru, a propus șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul primul forum Schengen, organizat în format videoconferință luni, 30 noiembrie, cu scopul intensificării cooperării concrete și a dialogului politic pentru a aborda provocările actuale și pentru a construi un spațiu Schengen mai rezilient.

„Primele luni ale pandemiei ne-au arătat ce se întâmplă atunci când Schengen nu mai funcționează: Europa se oprește. Poate suna ca un paradox, dar această experiență m-a făcut foarte încrezătoare în viitorul Schengen. Este prea prețios pentru noi toți. Nu  vom permite să eșueze. Dar acest lucru nu înseamnă că putem lua Schengen ca un fapt dat. Ultimii ani au creat tensiuni în spațiul Schengen. Între 2006 și 2014, pe parcursul a nouă ani, controalele la frontierele interne au fost reintroduse de 35 ori. Dar din 2015, în mai puțin de cinci ani, controalele la frontierele interne au fost reintroduse de 205 de ori. Aceasta este o creștere semnificativă. Trebuie să înțelegem motivele care stau la baza acesteia și să le abordăm urgent. Adevărul este că provocările cu care se confruntă astăzi spațiul Schengen nu sunt aceleași ca în urmă cu 25 de ani. Ar trebui să confruntăm aceste provocări”, a declarat președintele Comisiei Europene. 

În acest sens, Ursula von der Leyen a menționat trei domenii de lucru:

  1. Întărirea securității la frontierele externe ale UE: definitivarea rapidă a sistemelor de informații de ultimă generație necesare pentru identificarea riscurilor de securitate; elaborarea de proceduri eficiente pentru gestionarea intrărilor neregulamentare în UE.
  2. Asigurarea securității spațiului comun de libertate și securitate: cooperare polițienească strânsă între autoritățile din statele membre, de exemplu pentru un schimb mai bun și mai rapid de date, cum ar fi amprentele digitale ale suspecților; și asigurarea un rol mai important pentru Europol, agenția Uniunii Europene pentru cooperare în materie de aplicare a legii.
  3. Îmbunătățirea guvernanței spațiului Schengen: întărirea sistemului de evaluare și monitorizare privind aplicarea acquis-ului Schengen în întreaga Europă și elaborarea unei abordări comune mai bune privind gestionarea spațiului Schengen în cooperare cu Parlamentul European și statele membre. 

Am încredere că putem și trebuie să continuăm dezvoltarea spațiului Schengen, păstrând în același timp beneficiile acestuia”, a mai spus șefa Executivului European. 

Discuțiile din cadrul primului forum Schengen vor influența Strategia pentru un spațiu Schengen mai puternic, care urmează să fie prezentată la jumătatea anului 2021, și vor aborda următoarele teme:

  • consolidarea guvernanței spațiului Schengen și îmbunătățirea mecanismului de evaluare a punerii în aplicare a normelor Schengen, pe baza experienței acumulate în urma pandemiei de coronavirus
  • rolul spațiului Schengen în etapa de redresare economică post-coronavirus
  • găsirea unei căi de urmat în ceea ce privește revizuirea Codului frontierelor Schengen
  • utilizarea mai eficientă a măsurilor alternative la reintroducerea controalelor la frontieră
  • o mai bună gestionare a frontierelor externe ale UE
  • consolidarea cooperării polițienești și a schimbului de informații.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport: Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au înregistrat în 2019 cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani

Published

on

© European Union, 2009

Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au înregistrat în 2019 cel mai scăzut nivel din ultimii treizeci de ani, se arată în Raportul intermediar privind politicile climatice ale UE, adoptat luni, 30 noiembrie, de Comisia Europeană

Raportul intermediar privind politicile climatice, intitulat „Către o Europă neutră din punct de vedere climatic”, descrie progresele înregistrate de UE și de statele sale membre în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, furnizând totodată informații privind evoluțiile recente din cadrul politicii UE în domeniul climei. 

Astfel, potrivit documentului, în UE-27, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 3,7 % de la un an la altul, în timp ce PIB-ul a crescut cu 1,5 %. În prezent, nivelurile emisiilor sunt cu 24 % mai reduse față de nivelurile din 1990. 

„Uniunea Europeană dovedește că reducerea emisiilor este posibilă concomitent cu asigurarea creșterii economice. Raportul de astăzi confirmă însă încă o dată că este necesar să ne intensificăm eforturile în toate sectoarele economiei pentru a ne atinge obiectivul comun al neutralității climatice până în 2050. Tranziția este fezabilă dacă ne respectăm angajamentul și dacă profităm de oportunitățile oferite de redresare pentru a reimpulsiona economia într-un mod mai ecologic și mai rezilient și pentru a crea un viitor sănătos și sustenabil pentru toți”, a declaratFrans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european.

Emisiile care fac obiectul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) au înregistrat cea mai mare reducere în 2019, scăzând cu 9,1 %, adică aproximativ 152 de milioane de tone de dioxid de carbon echivalent, față de 2018.

Această scădere s-a datorat mai ales sectorului energiei electrice, în care emisiile au scăzut cu aproape 15 %, în principal ca urmare a înlocuirii producției de energie electrică pe bază de cărbune cu producția de energie electrică din surse regenerabile și pe bază de gaze naturale. Pe de altă parte, emisiile din sectorul industrial au scăzut cu aproape 2 %, iar emisiile verificate generate de aviație, care acoperă în prezent doar zborurile din Spațiul Economic European, au continuat să crească modest față de 2018, respectiv cu 1 %, adică cu aproximativ 0,7 milioane de tone de dioxid de carbon echivalent.

Emisiile nereglementate de EU ETS, cum ar fi cele generate de sectoarele industriale care nu fac obiectul ETS, de transporturi, clădiri, agricultură și deșeuri, nu au înregistrat nicio schimbare semnificativă față de nivelurile din 2018.

Cheltuielile UE pentru politicile climatice, finanțarea tehnologiilor verzi, implementarea de noi soluții și cooperarea internațională au crescut în 2019 și vor înregistra o nouă creștere în contextul redresării Europei în urma pandemiei de COVID-19.

Veniturile din licitațiile din cadrul sistemului EU ETS reprezintă o sursă din ce în ce mai importantă de finanțare a combaterii schimbărilor climatice. Între 2012 (anul în care au început licitațiile în cadrul EU ETS) și jumătatea anului 2020, statele membre, Regatul Unit și țările SEE au încasat în urma licitațiilor venituri totale de peste 57 de miliarde EUR, peste jumătate din această sumă fiind generată numai în 2018 și 2019. În 2019, veniturile totale din licitații au depășit 14,1 miliarde EUR. Din acest total, un procent de 77 % va fi utilizat în scopuri legate de climă și energie, cu 7 puncte procentuale mai mult decât cota de 70 % raportată în 2018. În plus, tot mai multe proiecte din domeniul climei care primesc fonduri UE sunt finanțate prin monetizarea certificatelor de emisii prin programul NER 300Fondul pentru inovare și Fondul pentru modernizare.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Încrederea în economia zonei euro a scăzut în luna noiembrie, pe fondul celui de-al doilea val al pandemiei de coronavirus

Published

on

© IMF/ Twitter

Încrederea în economia zonei euro a scăzut în luna noiembrie a acestui an pentru prima dată în ultimele șapte luni, în contextul în care cel de-al doilea val al pandemiei de COVID-19 a lovit continentul, afectând toate sectoarele, cu precădere cele de servicii și retail, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Conform datelor date vineri publicității de Comisia Europeană, indicele sentimentului economic (ESI) a scăzut în luna noiembrie la 87,6 puncte, de la 91,1 puncte, câte erau în luna octombrie.

În mod obişnuit, studiul este realizat în primele două-trei săptămâni ale lunii, ceea ce înseamnă că are legătură cu noile restricţii severe anunţate, inclusiv în cele mai mari economii ale zonei euro, Germania şi Franţa.

”După o redresare parţială a încrederii în perioada mai – septembrie şi a expansiunii din octombrie, luna aceasta s-a înregistrat primul declin de când încrederea a scăzut semnificativ la primul val al pandemiei”, se arată în raportul publicat de Comisia Europeană.

Evoluțiile reprezintă o consecință directă a scăderii încrederii în retail, servicii și în rândul consumatorilor. Scăderi mai reduse s-au înregistrat în industrie şi construcţii, două sectoare care nu sunt extrem de afectate de noile restricţii.

Încrederea în sectorul serviciilor, responsabil pentru două treimi din PIB-ul zonei euro, s-a înrăutăţit la minus 17,3 puncte în noiembrie, de la minus 12,1 puncte luna precedentă.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Cristian Bușoi2 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE: Tranziția către economia verde trebuie să fie echilibrată, adaptată nevoilor fiecărui stat membru

ENGLISH3 hours ago

MEP Vasile Blaga: Commission’s centralised approach on procuring COVID-19 vaccines shows us the advantage of Romania’s membership of the European Union

NATO3 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe din NATO: Aliații vor avea o discuție strategică despre ascensiunea Chinei cu partenerii din Asia-Pacific și UE

U.E.4 hours ago

Oficial european: Statele membre salută planul UE privind nevoia de a revigora parteneriatul transatlantic pe cinci direcții de acțiune

NATO4 hours ago

Jens Stoltenberg l-a invitat pe Joe Biden la summitul NATO de la Bruxelles din 2021, unde va prezenta propunerile sale privind viitorul Alianței: A venit timpul să reînnoim Conceptul Strategic

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Coeziunea europeană în privința achiziționării centralizate a vaccinurilor anti-COVID-19 ne arată avantajul apartenenței României la UE

NATO5 hours ago

Secretarul general al NATO: Trebuie să ne consolidăm prezența în regiunea Mării Negre, care este de importanță strategică pentru Alianță și pentru toți aliații

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Dezvoltarea spațiului Schengen trebuie realizată pe trei direcții de lucru, susține președinta Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Bloomberg: SUA şi Taiwanul pregătesc o alternativă la proiectul de infrastructură chinez ”O centură, un drum”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Raport: Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au înregistrat în 2019 cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA2 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE5 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș5 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending