Numărul funcţiilor de conducere în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) se va reduce cu până la o treime, în urma procesului de reorganizare a acestei instituţii, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor.

Redam continutul comunicatului:

În cadrul procesului de accelerare a reformei administrative a ANAF, proces care reprezintă unul dintre obiectivele prioritare asumate la preluarea mandatului de către dl. Daniel Chiţoiu, Viceprim-ministru, Ministrul Finantelor Publice, Guvernul a adoptat OUG nr.74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii ANAF ( publicată în MO nr. 389 din data de 29 iunie 2013).

ANAF se reorganizează ca urmare a fuziunii prin absorbţie şi preluarea activităţii Autorităţii Naţionale a Vămilor, şi prin preluarea activitatii Garzii Financiare, instituţie publică care se desfiinţează.

De asemenea, în cadrul ANAF se înfiinţează Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, structură fără personalitate juridică, cu atribuţii de prevenire şi de combatere a actelor şi faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi vamală.
În cadrul acestei structuri funcționează pe lângă structurile de prevenire şi control, Direcţia de Combatere a Fraudelor, care acordă suport tehnic de specialitate procurorului în efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracțiuni economico-financiare.

Restructurarea din temelii a structurilor de control pentru a genera performanţă, vizează atât combaterea şi prevenirea evaziunii fiscale cât şi creşterea eficienţei în ceea ce priveşte colectarea veniturilor, prin alocarea de personal suplimentar în zona inspecţiei fiscale pentru efectuarea controalelor de fond şi accelerarea procedurilor de rambursare de TVA.

Numirea personalului antifraudă se va face pe bază de concurs sau examen, ocuparea funcţiilor publice fiind făcută în urma promovării evaluărilor psihologice complexe, organizate prin intermediul unităţilor specializate acreditate în condiţiile legii şi a evaluărilor de integritate.

Restructurarea ANAF reprezintă o precondiţie pentru implementarea „Proiectului de modernizare a administraţiei fiscale”, proiect pentru care s-a semnat un acord de împrumut cu Banca Mondială în valoare de 70 de milioane de euro în data de 8 mai 2013.

Întregul proces de reorganizare urmăreşte transformarea ANAF într-o administraţie fiscală modernă, flexibilă şi eficientă, accentul fiind pus şi pe crearea unei relaţii de parteneriat cu contribuabilii, prin dezvoltarea sistemului informatic care va duce la perfecţionarea mecanismelor de declarare şi plată a obligaţiilor fiscale.

În cadrul analizei efectuate în cadrul acestui proces de reorganizare au fost identificate următoarele puncte slabe ale agenţiei, pe linia cărora urmează a se acţiona în scopul eliminării disfuncţionalitaţilor, întăririi aparatului fiscal şi utilizării resurselor de care dispune la capacitate maximă şi în condiţii de eficienţă :

• nivelul redus al conformării voluntare şi de aici, nevoia acut resimţită de acţiune atât pentru combaterea evaziunii fiscale, a oricăror mijloace de evitare a declarării şi a plaţii, cât şi pentru îmbunătăţirea serviciilor oferite contribuabililor şi diminuarea costurilor conformării;
• structura organizatorică actuală, în special cea a aparatului teritorial, care presupune costuri ridicate de administrare, a dus la crearea unui număr mare de organe fiscale, toate judeţele fiind tratate similar, neţinându-se cont de dimensiunea sau importanţa fiecăruia sub aspectul ponderii economice, a numărului de contribuabili, etc. .

• toate structurile includ funcţii de directori executivi adjuncţi, şefi de administraţii, şefi de administraţii adjuncţi etc.
• la nivel naţional, aproximativ 49% din resursele umane ale ANAF se află în birourile judeţene, iar 43% în birourile operaţionale. Activitatea desfaşurată la nivelul structurii judeţene este un amestec de activităţi funcţionale (asistenţă, monitorizare, coordonare, funcţii suport, etc.) şi activităţi operaţionale (ex: inspecţie fiscală).
• acest tip de organizare tinde să crească numărul de structuri şi de funcţii de conducere.
• distribuţia ineficientă a personalului între diferitele activităţi ale administraţiei fiscale, precum şi între diferite unităţi de la nivel teritorial, nerespectându-se, de la un judeţ la altul, aceeaşi proporţie între numărul de personal alocat şi numărul de contribuabili administraţi sau veniturile realizate.

În urma acestui proces amplu de reorganizare conducerea MFP preconizează o serie de schimbări cu impact major în îndeplinirea obiectivelor asumate de combatere şi prevenire a evaziunii fiscale şi de creştere a eficienţei în ceea ce priveşte colectarea veniturilor:

1. crearea nivelului regional în scopul reducerii numărului de raportări către centrala ANAF, îmbunătăţirii planificării şi controlului, reducerii costului colectării şi creării de unităţi mai echilibrate din perspectiva ponderii economice şi a ponderii în colectarea veniturilor. Competenţa teritorială a viitoarelor direcţii generale regionale ale finanţelor publice respectă zonele de dezvoltare asa cum vor fi acestea stabilite prin hotărâre de Guvern;

• totodată, numărul functiilor de conducere se va reduce considerabil până la o treime
• un aspect de menţionat este şi faptul că regionalizarea păstrează structura de organizare pe 3 paliere (sediu central/nivel regional/nivel local în loc de sediul central/nivel judeţean/nivel local), permiţând însă un management mai bun, dar şi economii importante în procesul de administrare fiscală.

2. crearea structurii antifraudă prin reorganizarea controlului operativ în cadrul aparatului propriu al ANAF. Direcţia Generală Antifraudă Fiscală va fi o structură naţională puternică, având 8 servicii regionale aflate în directa coordonare a aparatului central.

• din activitatea instituţiei în ultimii ani, a reieşit necesitatea pregnantă a consolidării cadrului legal privind lupta împotriva evaziunii, prin crearea unui mecanism unic de control care să înlăture paralelismele şi să elimine astfel evaluarea fiscală diferită sau chiar contrară a aceleiaşi operaţiuni economice, în concordanţă cu angajamentul asumat de România în raport cu FMI.
• având în vedere necesitatea recuperării cu celeritate a prejudiciilor aduse bugetului de stat prin activitatea infracţională din zona evaziunii fiscale, precum şi necesitatea specializării unui personal dedicat combaterii acestui fenomen, structura antifraudă va prelua şi atribuţii de cercetare penală. Această măsură este justificată de necesitatea coordonării de la un singur punct a întregii activităţi, pentru concentrarea informaţiilor şi utilizarea eficientă a acestora, prin reducerea barierelor administrative, şi implicit, obţinerea unor rezultate imediate. S-a avut în vedere exemplele la nivelul ţărilor europene dezvoltate, în care o astfel de structură care combină cercetarea penală cu administrarea/cercetarea fiscală obţine rezultate notabile în combaterea fenomenului de evaziune fiscală.
• împreună cu actul de sesizare se trimit organelor de urmărire penală: procesul-verbal sau actul de control încheiat potrivit alin.3, documentele ridicate în condițiile art.6 alin.2 lit. d) și explicațiile scrise solicitate în condițiile art. 6 alin.2 lit. f), precum şi alte inscrisuri care au valoare probatorie de înscrisuri în procesul penal

3. asigurarea autonomiei Direcţiei Generale a Vămilor, în cadrul ANAF, în exercitarea funcţiilor specifice vămii: securizarea frontierei externe a Uniunii Europene, efectuarea operaţiunilor de vămuire, combaterea traficului de droguri şi a traficului de mărfuri contrafăcute, etc.;

4. implementarea unei noi strategii de resurse umane şi simplificarea procesului decizional. Acest deziderat se va realiza, pe de o parte, prin realocarea personalului spre domeniile deficitare (antifraudă, inspecţie fiscală, IT, juridic) sau spre organele fiscale cu cel mai mare grad de încărcare şi, pe de altă parte, prin eliberarea din funcţie a celor care nu corespund din punct de vedere profesional şi al integrităţii. De asemenea, prin reducerea cu până la 30% a funcţiilor de conducere se va accelera procesul decizional şi se vor realiza economii în vederea încadrării în fondurile bugetare alocate pentru cheltuielile de personal.

• în ceea ce priveşte politica de resurse umane, aşa cum au constatat şi experţii internaţionali, numărul total al personalului ANAF raportat la numărul de contribuabili administraţi se încadrează în media administraţiilor fiscale din alte state europene. Totuşi, s-a constatat necesitatea redistribuirii personalului atât între structurile judeţene (care au un număr prea mare sau prea mic de personal în funcţie de numărul de contribuabili administraţi) cât şi între funcţiile administraţiei (migrarea personalului dinspre procesele masive cu valoare adăugată redusă către funcţiile mai complexe precum inspecţia fiscală, asistenţa contribuabililor şi tehnologia informaţiei unde a fost identificat un deficit real de personal).
• o politică de resurse umane proactivă, orientată spre reţinerea în sistem a personalului bine calificat şi spre recalificarea personalului în funcţie de evoluţia proceselor de activitate, este ceea ce ANAF va urmări în mod prioritar.

Foto: anaf.ro