Connect with us

U.E.

Michel Barnier, mesaj în limba română prin care cere cetățenilor și întreprinderilor din România să se pregătescă pentru încheierea perioadei de tranziție post-Brexit: Schimbările sunt inevitabile, cu sau fără un acord privind noul parteneriat

Published

on

©European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Negociatorul-șef al Uniunii Europene, Michel Barnier, a atras atenția întreprinderilor și cetățenilor din România să se pregătească pentru schimbările ”inevitabile” care vor surveni în urma desprinderii complete a Regatului Unit de Uniunea Europeană.

Într-un mesaj în limba română publicat pe pagina sa de Twitter, oficialul european menționează că ”în cinci luni (n.r. patru luni) perioada de tranziție pentru #Brexit se încheie: Regatul Unit părăsește piața unică europeană și uniunea vamală. Schimbările sunt inevitabile, cu sau fără un acord privind noul parteneriat. Întreprinderile și cetățenii din România trebuie să se pregătească”, a precizat Barnier, având atașat un link către documentele informative privind  gradul de pregătire la sfârșitul perioadei de tranziție între Uniunea Europeană și Regatul Unit.

În aceste documente, Uniunea Europeană subliniază că ”va continua să negocieze pe baza mandatului acordat acesteia de către Consiliu în februarie 2020 și sprijinit de Parlamentul European. Serviciile Comisiei au publicat un proiect de text juridic detaliat, în conformitate cu acest mandat. Obiectivul nostru este de a încheia, până la sfârșitul anului 2020, un parteneriat ambițios, care să acopere toate domeniile convenite cu Regatul Unit în declarația politică”.

”Cu toate acestea, chiar dacă Uniunea Europeană și Regatul Unit vor încheia, până la sfârșitul anului 2020, un parteneriat ambițios, care să acopere toate domeniile convenite în declarația politică, un astfel de acord ar crea o relație care va fi foarte diferită de cea a Regatului Unit în ceea ce privește piața unică a UE și uniunea vamală, precum și în domeniul TVA și al accizelor”, atenționează Comisia Europeană.

Uniunea Europeană subliniază că ”în mod inevitabil, faptul că Regatul Unit nu va mai participa la politicile Uniunii începând cu sfârșitul perioadei de tranziție va crea obstacole care nu există în prezent în calea comerțului cu bunuri și servicii, precum și a mobilității și a schimburilor transfrontaliere. Acest lucru se va întâmpla în ambele direcții, și anume, dinspre Regatul Unit înspre Uniune, precum și dinspre Uniune înspre Regatul Unit. Administrațiile publice, întreprinderile, cetățenii și părțile interesate de ambele părți vor fi afectate și, prin urmare, trebuie să se pregătească”.

Așadar, este esențial ”ca toate părțile interesate să fie informate cu privire la acest lucru și să se asigure că sunt pregătite pentru aceste schimbări ample și profunde, care vor apărea în orice scenariu, indiferent de rezultatul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit”.

Documentele amintesc și de decizia Regatului Unit de a nu mai prelungi perioada de tranziție, dincolo de data de 31 decembrie, ceea ce înseamnă că perturbările inevitabile ”vor avea loc începând cu 1 ianuarie 2021 și riscă să se combine cu presiunea la care întreprinderile sunt supuse deja din cauza pandemiei de COVID-19”.

Până în prezent, negocierile au progresat lent. Discuțiile s-au intensificat în cursul verii, cu runde de negocieri și/sau sesiuni specializate programate în fiecare săptămână începând cu 29 iunie 2020, după ce discuțiile au fost afectate de pandemia de COVID-19, motiv pentru care cele două părți au fost nevoite în prima parte a anului să organizeze runde de negocieri, trei la număr din cele patru, în sistem de videoconferință.

Amintim că Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, după aproape jumătate de secol de apartenență la familie europeană, acest ”divorț” deschizând calea unei etape de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020.

În cursul perioadei de tranziție, Regatul Unit continuă să participe la piața unică a UE și la uniunea vamală, să beneficieze de politicile și programele Uniunii și trebuie să respecte în continuare obligațiile care decurg din acordurile internaționale la care Uniunea este parte. Prin urmare, această perioadă de tranziție oferă o perioadă de continuitate pe care Uniunea o utilizează:

  1. pentru a se asigura că sunt puse în aplicare toate măsurile și mecanismele necesare pentru punerea în aplicare a Acordului de retragere, începând cu 1 ianuarie 2021;
  2. pentru a negocia un acord privind un nou parteneriat cu Regatul Unit și
  3. pentru a se asigura că este pregătită pentru încheierea perioadei de tranziție la 1 ianuarie 2021, când Regatul Unit nu va mai participa la piața unică a UE, la uniunea vamală, la politicile și programele Uniunii și nici nu va mai beneficia de acordurile internaționale ale Uniunii. Această alegere a fost confirmată de guvernul Regatului Unit în abordarea sa referitoare la negocierile privind viitoarea relație cu Uniunea Europeană, publicată la 27 februarie 2020, precum și în declarațiile ulterioare ale guvernului Regatului Unit.

Dacă până la finalul acestei perioade nu se va încheia un acord, relaţiile economice dintre UE şi Regatul Unit vor fi supuse exclusiv regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a precizat marți că discuțiile referitoare la extința unui pașaport de vaccinare împotriva COVID-19 continuă la nivelul Uniunii Europene, iar acest subiect trebuie analizat cu atenție pentru a evita orice ”abordare discriminatorie”, potrivit Agerpres

”În ceea ce priveşte aşa-zisul certificat de vaccinare, în opinia noastră, trebuie să continuăm discuţiile. Până acum, după cum ştiţi, am discutat acest aspect şi în timpul summitului liderilor, la finalul săptămânii trecute. Credem că această chestiune trebuie analizată cu atenţie, deoarece trebuie să evităm să punem bariere libertăţii de mişcare a oamenilor sau orice abordare discriminatorie, condiţionând accesul la libera circulaţie de acest document. Dar, bineînţeles, discuţia trebuie să continue”, a spus şeful diplomaţiei române în cadrul conferinței online organizată de Reprezentanța Comsiei Europene în România pentru lansarea președinției portugheze a Consiliului Uniunii Europene în România, potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro. 

Șefii de stat sau de guvern, reuniți la 21 ianuarie în sistem de videoconferință pentru a discuta despre situația epidemiologică din Europa și despre campania de vaccinare împotriva COVID-19, au convenit să lucreze la o formă standardizată și interoperabilă a dovezii de vaccinare, dar în scopuri medicale.

În ceea ce privește un certificat de vaccinare unic la nivelul Uniunii Europene, liderii nu au luat o hotărâre în acest sens și au amânat-o pentru o întrevedere ulterioară.

Discuțiile privind acest certificat de vaccinare apar în contextul în care prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, i-a transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care a propus crearea unui cetificat unic de vaccinare împotriva COVID-19 la nivel european, care ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, facilitând astfel călătoriile. 

Greciei i s-a alătura Spania. Joi, ministrul de externe al Spaniei, Arancha Gonzalez, a afirmat că ţara sa insistă pe lângă Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru crearea unui astfel de certificat care să ajute la revitalizarea deplasărilor. 

Este lesne de explicat poziția celor două țări, în contextul în care sunt puternic dependente de turism.

Franța, pe de altă parte,  și-a arătat în trecut ”reticența” față de intorducerea unui pașaport de vaccinare la nivelul Uniunii Europene, precizând că această chestiune nu ar trebui să se afle pe agenda Consiliului European.

Poziția Franței este împărtășită și de România. Prin vocea președintelui Klaus Iohannis, țara noastră a spus că acest pașaport privind vaccinarea nu i se pare ”o idee bună”. ”Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a explicat acesta în cadrul primei conferințe de presă susținute în acest an.

Ideea a fost reluată și de secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, la reuniunea informală a miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, desfășurată în format videoconferință la mijlocul lunii ianuarie. 

La nivel instituțiilor europene părerile sunt împărțite. 

Președinta Comisiei Europene s-a declarat în trecut în favoarea acestei inițiative de introducere a unui pașaport de vaccinare. ”Este o cerință medicală să ai un certificat care să ateste că ai fost vaccinat. Prin urmare, salut inițiativa prim-ministrului grec privind un certificat de vaccinare recunoscut reciproc”, a precizat von der Leyen într-un interviu acordat publicației portugheze Lusa

De cealaltă parte, președintele Consiliului European, Charles Michel, a menționat la 18 ianuarie că este mai curând în favoarea unei dezbateri privind un certificat de vaccinare propus împotriva noului coronavirus, dar consideră că există un pericol legat de introducerea prea rapide a unei astfel de măsuri.

Nevoia accelerării campaniei de vaccinare

În fața mutației SARS-CoV-2, care face virusul să fie mai contagios, șefii de stat sau de guvern au fost de acord că este nevoie de accelerarea procursului de vaccinare.

În acest sens, ”angajamentul asumat de companiile farmaceutice privind livrarea vaccinurilor trebuie respectate”, estre precizat în comunicatul dat publicității după întrevedere, în contextul în care întârzieri în livrarea Pfizer-BioNTech – unul din cele două autorizate în UE – au constrâns mai multe ţări la încetinirea calendarului iniţial.

Pe lângă Pfizer-BioNTech, vaccinul Moderna este, de asemenea, autorizat în UE şi avizul Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) în privinţa celui de la AstraZaneca, deja utilizat în Marea Britanie, urmează să intervină înainte de sfârşitul lunii.

Serul împotriva COVID-19 produs de AstraZeneca ar intra astfel în categoria vaccinurilor autorizate de Uniunea Europeană, după ce cele produse de compania americană Moderna și societatea germano-americană BioNTech-Pfizer au parcurs aceleași proceduri. 

Până în prezent, Executivul european a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două miliarde de doze, după cum urmează: Pfizer-BioNTech (600 de milioane), CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane).

Semn de nerăbdare în creştere, patru ţări – Austria, Grecia, Cehia şi Danemarca – i-au trimis o scrisoare lui Charles Michel pentru a reclama ca procesul de aprobare a vaccinelor de către EMA să fie mai rapid.

Această impacintare vine și pe fondul recomandărilor lansate de Comisia Europeană

Într-o comunicare adoptată marți, Executivul european recomandă statelor membre ca până în martie 2021 cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârsta peste 80 de ani și 80 % dintre cadrele medicale și asistenții sociali din fiecare stat membru să fie vaccinați.

De asemenea, până în vara anului 2021, ar trebui ca statele membre să fi vaccinat cel puțin 70 % din populația lor adultă.

O analiză realizată de Politico Europe arată că Uniunea Europeană are nevoie să accelereze ritmul de vaccinare dacă dorește să atingă obiectivele de imunizare a populației, propuse de Comisia Europeană.

Dacă vaccinarea împotriva COVID-19 continuă în același ritm ca până acum, populația Uniunii Europene va fi vaccinată doar în proporție de 15% până la sfârșitul lunii septembrie.

Pe baza mediei din săptămâna care a trecut, Uniunea Europeană în ansamblul său ar trebui să își intensifice efortul de vaccinare de 5 ori pentru a își putea atinge ținta.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu a pledat, în Parlamentul European, pentru durabilitatea investițiilor prin fondurile europene: Comisia Europeană ar trebui să asiste statele membre

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a susținut marți o intervenție în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT) pe tema durabilității investițiilor în infrastructură, ocazie cu care a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să facă demersuri pentru a obține garanțiile necesare că investițiile din fonduri europene, cu precădere din Fondul de Dezvoltare Regională, sunt durabile.

“Cred că este o temă foarte importantă durabilitatea infrastructurii, până la urmă calitatea vieții europenilor, dar și imaginea Europei depinde de aceste lucruri. Sigur că aș vrea să spun, e limpede, că ani de zile creșterea, competitivitatea, ocuparea s-au realizat prin fonduri europene, deci prin eforturile bugetului european și e păcat, mare păcat, că aceste eforturi să fie subminate de cazurile pe care le-am discutat astăzi aici. Investițiile, știm foarte bine sunt implementate prin fondurile structurale, în special fondul de dezvoltare regională și vorbim în perioada 2000-2020 de 134 de miliarde de euro. Ce as vrea să spun este că toate cele spuse aici sunt adevărate și e păcat că investițiile sunt privatizate sau se schimbă destinația investițiilor sau pur și simplu anumite investiții nu durează. Este afectată viața cetățenilor și imaginea Uniunii Europene”, a spus Crețu, în cadrul dezbaterii.

Ea a subliniat că este necesară o concentrate mai mare pe durabilitatea investițiilor prin fondurile europene, în special prin dezvoltare regională.

“Mă bucur să văd în raport că majoritatea proiectelor care au fost auditate au obținut rezultate durabile cu beneficii directe în ceea ce privește ocuparea, crearea de locuri de muncă și productivitatea. Știm că în cadrul perioadei 2014-2020 au intervenit indicatori noi, dar eforturile suplimentare sunt necesare și aș vrea să vă spun de acum, Comisia ar trebui să fie mult mai flexibilă, dar să nu uităm că și implementarea programului e în responsabilitatea statelor membre și asta 100%”, a continuat aceasta.

Citiți și Eurodeputatul Corina Crețu: Succesul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) va depinde de modul în care va reuși să conecteze infrastructura statelor membre din est de cea a țărilor din vestul UE

Potrivit Corinei Crețu, Comisia Europeană trebuie să fie mult mai strictă, când vine vorba de legislație, îndeosebi în ce privește diferențele în legislația națională.

“De exemplu, în Germania și Austria, știm că atunci când vine vorba de regularități, 20% din ele ar fi trebuit să fie detectate, dacă autoritățile naționale ar fi făcut verificările necesare la timp. Neregularitățile provin din diferite niveluri de proastă administrare, deci trebuie să găsim o cale de a ne asigura de durabilitatea investițiilor și întrebarea mea se referă la statutul negocierilor pe programele operaționale”, a mai afirmat eurodeputatul român cadrul dezbaterii menționate.

Eu chiar cred că acum e o perioadă în care Comisia ar trebui să asiste statele membre la începutul acestei noi perioade de programare cu niște deadline-uri clare pentru a atinge obiectivele de durabilitate. După părerea mea, ar trebui să fie subiectul principal pentru perioada în care ne aflăm. O altă întrebare se referă la sancțiuni, la post-evaluare și cum e posibil pentru Parlamentul European să introducă astfel de verificări financiare“, a conchis ea.

Discrepanța de investiții în infrastructură între Europa Centrală și de Est și Europa Occidentală este de 1,15 trilioane de euro (1.150 de miliarde de euro), arată un studiu dedicat al Fondului Monetar Internațional prezentat anul trecut la Summitul Inițiativei celor Trei Mări din care fac parte 12 state membre ale UE riverane Mărilor Adriatică, Baltică și Neagră.

Continue Reading

U.E.

Giuseppe Conte a demisionat din fruntea guvernului italian

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Premierul italian Giuseppe Conte le-a transmis miniștrilor din cabinetul său, marți, 26 ianuarie, că demisionează din fruntea guvernului, după ce a supraviețuit la două moțiuni de cenzură pentru înlăturarea sa de la putere, dar care l-au lăsat fără o majoritate în Senat, informează un comunicat oficial

Ulterior, Conte și-a prezentat demisia preşedintelui republicii, Sergio Mattarella, care a decis să o accepte şi să înceapă consultări cu partidele politice pentru ieşirea din criză, a anunţat Preşedinţia, transmite EFE, preluat de Agerpres

Criza politică prin care trece guvernul lui Giuseppe Conte a început după ce unul din partenerii din coaliţie, partidul Viva Italia condus de fostul premier Matteo Renzi, s-a retras de la guvernare din cauza unei dispute privind pachetul de asistenţă al Uniunii Europene pentru combaterea efectelor epidemiei de coronavirus.

Tensiunile dintre formaţiunile guvernamentale mocneau de câteva săptămâni, pe fondul neînţelegerilor privind modul de alocare a celor circa 210 miliarde de euro din fondul de reconstrucţie post-pandemie al UE, relatează Agerpres.

Deși Italia Viva este o formaţiune mică, aceasta era necesară pentru supravieţuirea coaliţiei din care mai fac parte Democraţii (PD) de centru-stânga şi Mişcarea Cinci Stele (M5S), populistă, care îl sprijină în continuare pe Giuseppe Conte la șefia Consiliului de Miniștri. 

Conte s-a bucurat de sprijin ridicat în sondaje după ce Italia a impus prima carantină la nivel național în Europa, în primăvara anului trecut, ca răspuns la numărul uriaș de cazuri și decese cauzate de Covid-19. Deși nu are nicio afiliere politică sau partid în spatele său, rămâne cel mai popular politician din Italia cu un sprijin popular de peste 50%, informează Reuters.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Corina Crețu1 hour ago

Corina Crețu a pledat, în Parlamentul European, pentru durabilitatea investițiilor prin fondurile europene: Comisia Europeană ar trebui să asiste statele membre

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

Lansarea proiectului european Team2Share – Integrated Training & Teaching for Learning further aiming Knowledge Sharing Across Generations”

ENGLISH2 hours ago

Launch of the European Project Team2Share: Integrated Training & Teaching for Learning further aiming Knowledge Sharing Across Generations

U.E.2 hours ago

Giuseppe Conte a demisionat din fruntea guvernului italian

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a lansat noul său angajament privind consumul verde, primele întreprinderi angajându-se să adopte măsuri concrete în vederea creșterii sustenabilității

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen, mesaj în memoria victimelor Holocaustului: Avem datoria de a nu uita vreodată

ROMÂNIA3 hours ago

AmCham: România, șansă istorică să demareze proiecte și reforme majore în 2021 dacă transformă incertitudinea din factor de risc în oportunitate

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen, pledoarie pentru relația UE-SUA la Forumul de la Davos: Nu este un semn de slăbiciune să ne întindem mâna și să ne ajutăm reciproc, ci un semnal de forță

U.E.3 hours ago

Experți în politici migraționiste avertizează că numărul refugiaților în UE ar putea crește pe fondul pandemiei și vaccinării gratuite în Europa

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE6 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac7 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă1 month ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

Advertisement
Advertisement

Trending