Connect with us

GENERAL

Michel Barnier, poziție sceptică: Un acord comercial între Bruxelles și Londra înainte de martie 2019, imposibil

Published

on

Până când Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, va fi posibilă doar elaborarea unei ”declarații politice” privind viitorul cadru comercial între cele două părți implicate în procesul de negociere, și nu un acord comercial în toată plenitudinea termenului, a precizat marți negociatorul-șef al UE, Michel Barnier, potrivit Politico Europe.

Acesta a completat în cadrul conferinței de presă care a avut loc după întâlnirea cu miniștrii de Externe și miniștrii UE, desfășurată la Bruxelles, că nu este suficient timp pentru a face ceva mai detaliat, adăugând că încheierea unui acord comercial este împiedicată de constrângerile juridice și tehnice.

Comentariile sale sunt puternic contrastante comparativ cu poziția adoptată de ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, care a declarat duminică pentru BBC că se așteaptă ca o înțelegere comercială să se încheie în timp util. Acesta a completat că formalitatea semnării documentului trebuie să se întâmple la distanță de ”un minut după ce vom fi părăsit” (n.r. Uniunea Europeană).

Barnier a afirmat că este posibil ca, până în luna octombrie a anului viitor, să se ajungă la un proiect de tratat de retragere care urmează să fie ratificat de Parlamentul European și de parlamentele naționale înainte de data oficială de ieșire, 29 martie 2019.

Acesta tratat va fi însoțit de o declarație politică… care va descrie cadrul viitoarei noastre relații, dar nu poate fi nimic altceva, în termeni legali și tehnici nu este posibil”, a afirmat Barnier.

Așadar, vom avea nevoie de mai mult timp și de aceea perioada de tranziție poate deveni utilă, pentru a începe și a încheia o negociere cu privire la un acord de liber schimb, dar vom avea nevoie de mai mult timp”, a mai spus oficialul european.

Acesta a sugerat că ministrul britanic pentru Brexit, David Davis este un optimist. ”Davis are experință în chestiuni europene, am fost miniștrii ai Afacerilor Europene în același timp… și știe perfect ce este posibil și ce nu este posibil”, a precizat Barnier.

Vineri, se așteaptă ca liderii UE să semneze acordul politic la care au ajuns săptămâna trecută premierul britanic Theresa May și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker asupra aspectelor discutate în prima etapă a negocierilor, cunoscut și sub numele de raport comun.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

GENERAL

Parlamentul European decide joi poziția de negociere referitoare la noile măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Parlamentul European se reunește într-o minisesiune plenară la Bruxelles în perioada 1-2 februarie, pentru a dezbate și decide, printre altele dacă să confirme mandatul de negociere privind noi măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale.

Conform unei informări a instituției europene, decizia Comisiei pentru ocuparea forței de muncă din 12 decembrie 2022 de a iniția negocieri cu Consiliul va fi supusă votului în plen joi, la ora locală 11.00 (12.00 ora României).

Noile norme ar reglementa modul de stabilire corectă a statutului profesional al lucrătorilor pe platforme online și modul în care platformele digitale ar trebui să utilizeze algoritmi și inteligență artificială pentru a monitoriza și evalua lucrătorii.

Mandatul pentru negocieri a fost anunțat în plen de președinta Metsola luni, 16 ianuarie. Întrucât o zecime dintre eurodeputații au formulat obiecții în termen de 24 de ore, este necesar votul în plenul PE.

Parlamentul European își va prezenta prioritățile pentru summitul UE-Ucraina

Înaintea summitului UE-Ucraina de la Kiev din 3 februarie, eurodeputații vor discuta despre modul în care UE poate sprijini în continuare Ucraina în lupta împotriva invaziei rusești.

La summitul de la Kiev, liderii UE și ucraineni vor discuta despre continuarea sprijinului financiar și militar pentru guvernul de la Kiev, precum și despre următorii pași în ceea ce privește procesul de aderare la UE al Ucrainei.

În ianuarie, eurodeputații au cerut UE și statelor sale membre să-și sporească asistența militară, politică și umanitară pentru Ucraina și să își consolideze apărarea în fața amenințărilor rusești la adresa securității europene. În cadrul aceeași sesiuni plenare de la Strasbourg, aceștia au insistat din nou că ar trebui instituit un tribunal internațional special pentru a pedepsi crimele comise de liderii și forțele ruse în Ucraina.

Dezbaterea în plen va avea loc joi, urmată de un vot asupra unei rezoluții în aceeași zi.

Eurodeputații vor dezbate reforma normelor UE privind migrația și azilul

În cadrul dezbaterii de miercuri după-amiază cu Comisia și Președinția suedeză, PE își va prezenta prioritățile în materie de migrație și azil înainte de summitul din 9-10 februarie.

În cadrul reuniunii lor de la Bruxelles, șefii de stat sau de guvern se vor concentra asupra îmbunătățirii competitivității economiei europene și asupra politicii în domeniul migrației.

În contextul creșterii numărului de persoane ce intră în UE de-a lungul diferitelor rute de migrație și al presiunii exercitate asupra sistemelor de azil și de primire, eurodeputații vor evalua propunerile recente ale Comisiei și ale miniștrilor justiției și afacerilor interne. Principalele aspecte care vor fi discutate includ cooperarea cu țările terțe și între statele membre, modalitățile de accelerare a returnării persoanelor care nu se califică pentru statutul de refugiat în UE, utilizarea barierelor fizice la unele frontiere externe și posibila finanțare din partea UE pentru astfel de măsuri, operațiunile de căutare și salvare, precum și rolul Frontex.

Eurodeputații vor evalua, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește revizuirea normelor comune privind migrația și azilul, pentru a asigura solidaritatea și partajarea echitabilă a responsabilității între statele membre în ceea ce privește sosirea migranților și a solicitanților de azil. În decembrie 2022, colegiuitorii au ajuns la acorduri în ceea ce privește condițiile de primire și cadrul de relocare, iar negocierile coninuă pentru normele revizuite de înregistrare în baza de date Eurodac. Parlamentul intenționează să voteze în lunile următoare cu privire la inițiativele rămase – Regulamentul privind gestionarea azilului și a migrațieiRegulamentul privind situațiile de criză și de forță majorăRegulamentul privind examinarea, cu scopul de a finaliza noile norme înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2024.

Publicitatea politică: mai multă echitate și transparență

Eurodeputații vor dezbate și vota poziția de negociere pentru discuții cu Consiliul asupra unor reguli mai stricte privind publicitatea politică plătită.

Dezbaterea de miercuri va fi urmată de un vot joi, care urmează să confirme poziția adoptată săptămâna trecută în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor.

Eurodeputații intenționează să introducă obligația ca reclamele politice, online și offline, să poată fi identificate clar ca atare. Ar trebui facilitat accesul la informații despre sponsor, despre suma plătită pentru reclamă, despre cum au fost identificați cei vizați și despre legătura dintre reclame și procesele electorale. De asemenea, vor fi stabilite norme suplimentare pentru perioadele imediat anterioare alegerilor și referendumurilor.

Continue Reading

GENERAL

După obținerea tancurilor de asalt, Volodimir Zelenski face un nou apel pentru ajutor militar sporit din partea Occidentului pe partea de avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune

Published

on

© President of Ukraine Official Website

După obținerea tancurilor de asalt, președintele ucrainean Volodimir Zelenski face un nou apel pentru ajutor militar sporit din partea Occidentului pe partea de avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune, relatează vineri DPA și EFE, preluat de Agerpres.

În discursul său obișnuit de joi seara, liderul de la Kiev a mulțumit liderilor occidentali pentru trimiterea de tancuri în sprijinul luptei împotriva Rusiei,  insistând ca acestea să fie livrate rapid. El a îndemnat, de asemenea, Occidentul să trimită rachete cu rază lungă de acțiune și avioane de luptă.

„Agresiunea rusă poate fi oprită doar cu arme adecvate. Statul terorist nu înţelege altfel. Doar armele neutralizează teroriştii”, a afirmat Zelenski ieri, când Ucraina a fost vizată de un nou val de atacuri cu rachete şi drone kamikaze.

„Fiecare rachetă rusească împotriva oraşelor noastre, fiecare dronă iraniană utilizată de către terorişti este un argument în favoarea furnizării de mai multe arme”, a insistat preşedintele ucrainean, a cărui armată se află sub presiunea trupelor ruse în estul şi sudul ţării.

Comentariile sale au venit după ce SUA și Germania au anunțat că vor trimite tancuri Abrams și Leopard în Ucraina.

Rusia a condamnat anunțul ca fiind o „provocare flagrantă” și a declarat că orice tancuri furnizate vor fi distruse.

Tancurile vor „arde ca toate celelalte”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin. „Sunt doar foarte scumpe”.

Zelenski a mai declarat că i-a transmis secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, că „trebuie să se facă progrese în alte aspecte ale cooperării noastre în domeniul apărării” – Ucraina căutând să obțină livrări de rachete cu rază lungă de acțiune și artilerie.

El a făcut presiuni nu numai pentru o livrare rapidă a tancurilor occidentale, ci și pentru un număr semnificativ de tancuri: „Trebuie să formăm o astfel de forță de tancuri, o astfel de forță a libertății încât, după ce va lovi, tirania nu se va mai ridica niciodată”.

În timp ce președintele ucrainean se va concentra acum pe dotarea forțelor aeriene ucrainene cu avioane de luptă mai avansate din punct de vedere tehnologic după asigurarea tancurilor grele, multe guverne occidentale se opun în continuare unei astfel de acțiuni – temându-se că aeronavele ar putea fi folosite pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei.

De altfel, discursul său de miercuri în fața Bundestagului de la Berlin, în care a prezentat detaliile planului privind livrarea de tancuri, cancelarul german Olaf Scholz a insistat că nu vor exista „livrări de avioane de luptă către Ucraina”.

Președintele american Joe Biden a anunțat miercuri că SUA vor trimite 31 de tancuri de luptă M1 Abrams în Ucraina.

Decizia de a livra tancurile a fost anunțată la câteva ore după ce Germania a declarat că va trimite 14 dintre tancurile sale Leopard 2 pe câmpul de luptă ucrainean.

De asemenea, Berlinul a deschis calea pentru ca și alte țări europene să doneze tancuri de fabricație germană din propriile stocuri.

Ucraina a făcut luni de zile presiuni asupra aliaților occidentali pentru a trimite echipamentul, Kievul salutând cele două anunțuri paralele ca pe un punct de cotitură care va permite armatei sale să își recapete elanul și să recupereze teritoriul ocupat la aproape un an de la invadarea de către Moscova. De asemenea, a declarat că tancurile ar putea ajuta la descurajarea unei potențiale ofensive rusești în primăvară.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu s-a întâlnit la Davos cu omologul austriac. România propune Austriei un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut joi o întrevedere bilaterală cu ministrul federal pentru afaceri europene și internaționale al Republicii Austria, Alexander Schallenberg, în marja participării la lucrările Forumului Economic Mondial de la Davos, discuțiile dintre cei doi miniștri vizând subiectul aderării României la spaţiul Schengen, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. În ceea ce privește decizia anunțată de președintele Klaus Iohannis în urma discuției cu președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, de revenire la post a ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat omologului austriac faptul că această decizie reflectă, în primul rând, dorința României de a debloca situația curentă, de a avansa pe calea identificării unor soluții constructive și de facilitare a unui dialog dinamic, prin toate canalele disponibile.

Discuțiile s-au înscris în continuarea contactelor anterioare, anume discuția telefonică din 9 decembrie 2022 şi discuțiile bilaterale din marja reuniunii Consiliului Afaceri Externe din 12 decembrie 2022 pe care ministrul Bogdan Aurescu le-a avut cu omologul său austriac ca urmare a exprimării veto-ului austriac în cadrul reuniunii Consiliului JAI din 8 decembrie 2022.

Ministrul Bogdan Aurescu a adresat omologului austriac apelul părţii române la o atitudine constructivă de cooperare, de reconsiderare a poziției adoptate anterior și de avansare pe calea angajamentului spre dialog și deschidere din partea Austriei pentru identificarea, în perioada următoare, de soluţii pentru depășirea situației de blocaj determinate de poziția nefondată a Austriei.

Demnitarul român a făcut referire, în context, la faptul că așteptarea României privind aderarea la Schengen este considerată legitimă și deplin justificată de către toți ceilalți parteneri europeni, precum și de către instituțiile europene, care au recunoscut eforturile și progresele realizate de România, pe toate planurile, gradul de pregătire a țării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen fiind confirmat, în repetate rânduri, de experții UE și ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie și noiembrie 2022. 

Bogdan Aurescu a asigurat că România va continua să fie o parte a soluției pentru consolidarea securității și protejarea eficientă a frontierei externe a Uniunii Europene, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni. De asemenea, a subliniat că aderarea României este în avantajul Austriei: cu cât frontiera externă a UE – în cazul de față a României – este mai departe de frontierele Austriei, cu atât aceste frontiere sunt mai sigure și mai protejate.

În același timp, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că România își menține deschiderea față de preocupările părții austriece legate de creșterea migrației ilegale, sens în care reiterează abordarea constructivă privind susținerea adoptării și implementării, la nivel european, a unor măsuri concrete de combatere a acestui fenomen și de întărire a frontierelor externe ale Uniunii, deși partea română respinge conexiunea artificială între aderarea la Schengen și evoluțiile la nivel european în materie de combatere a migrației ilegale, nefiind pe ruta migratorie a Balcanilor de Vest și nici sursă de mișcări secundare înspre Austria, după cum o arată în continuare foarte clar statisticile Frontex și ale altor agenții relevante.

Ministrul român de externe a comunicat omologului austriac dinamica foarte bună a cooperării cu preşedinţia suedeză a Consiliului UE, care a confirmat sprijinul activ pentru avansarea rapidă a acestui dosar, inclusiv în contextul declaraţiilor recente ale prim-ministrului suedez în plenul Parlamentului European, cu ocazia prezentării priorităților președinției, respectiv al asigurărilor ministrului suedez de externe, în discuțiile cu ministrul Aurescu din 11 ianuarie, când acesta a subliniat caracterul prioritar acordat aderării României de către președinția suedeză și faptul că aceasta va iniția în perioada care urmează un proces de consultări cu toți actorii implicați.

Bogdan Aurescu a evocat necesitatea restabilirii atmosferei de încredere în relația româno-austriacă în contextul impactului negativ pe care decizia Austriei de a respinge, prin vot, aderarea României la Schengen îl generează asupra relațiilor bilaterale.

Ministrul Bogdan Aurescu a luat notă de disponibilitatea exprimată de ministrul Alexander Schallenberg de a se implica în promovarea unei abordări constructive, de deschidere, în beneficiul relației bilaterale și al cooperării în plan european între România și Austria. De asemenea, a luat notă de poziția omologului austriac ca ministerele de interne din cele două țări să continue a fi implicate în principal pe dosar, iar ministerele de externe să faciliteze dialogul. Ministrul austriac a exprimat, de principiu, cu titlu preliminar, deschiderea pentru un plan de lucru care să vizeze tematica discutată. 

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu l-a informat pe ministrul Alexander Schallenberg  asupra demersurilor în curs ale părții române pentru promovarea, în continuare, a obiectivului aderării României la spaţiul de liberă circulaţie, sens în care a menţionat convorbirile recente avute cu o serie de omologi europeni și reconfirmarea de către aceștia a sprijinului ferm pentru o decizie pozitivă în cel mai scurt timp.

MAE reamintește în acest sens că recent ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și Klaus Iohannis a discutat cu președintele Austriei, la inițiativa părții austriece. Șeful statului a decis retrimiterea la Viena a ambasadorului Emil Hurezeanu în semn de deschidere pentru a găsi soluții privind aderarea României la Schengen

În ceea ce privește decizia anunțată de președintele Klaus Iohannis în urma discuției cu președintele Austriei, Alexander van der Bellen, de revenire la post a ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat omologului austriac faptul că această decizie reflectă, în primul rând, dorința României de a debloca situația curentă, de a avansa pe calea identificării unor soluții constructive și de facilitare a unui dialog dinamic, prin toate canalele disponibile.

“Conform normelor dreptului diplomatic, un ambasador este acreditat pe lângă șeful statului țării gazdă, în acest caz președintele Van der Bellen. În acest context, este de reamintit că președintele Van der Bellen a declarat public după votul din Consiliul JAI că regretă profund decizia guvernului austriac de blocare a aderării României, care nu este de natură să contribuie la soluționarea problemelor legate de migrație, acestea neputând fi rezolvate decât prin demersuri comune la nivel european, și că speră că o soluție prin dialog va fi curând posibilă”, transmite MAE.

După cum este cunoscut, ambasadorul României în Republica Austria a fost chemat în țară pentru consultări, la data de 9 decembrie 2022, decizia părții române fiind, potrivit cutumelor diplomatice, un gest politic de exprimare a dezacordului ferm cu conduita Austriei. Revenirea ambasadorului este o deschidere suplimentară a României pentru cooperarea și utilizarea tuturor canalelor disponibile pentru atingerea obiectivului prioritar de aderare la Schengen cât mai curând posibil, conchide sursa citată.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA6 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini: Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii

GENERAL6 hours ago

Parlamentul European decide joi poziția de negociere referitoare la noile măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

ROMÂNIA7 hours ago

Eurobarometru: 87% dintre români susțin planul REPowerEU pentru obținerea independenței energetice față de Rusia cu bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Un război comercial UE-SUA ar veni în cel mai prost moment posibil, dar ”UE trebuie să rămână atractivă pentru investițiile în energia verde”

REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

U.E.8 hours ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu8 hours ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA8 hours ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA9 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO3 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Team2Share

Trending