Corespondență din Bruxelles

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost vineri, la finalul summitului Consiliului European, protagonistul unor momente încărcate deopotrivă de emoție și de istorie.

La capătul unui summit în care șefii de stat sau de guvern nu s-au ridicat total la nivelul mizelor de pe agendă, cu excepția aprobării acordului privind Brexit, precum extinderea UE sau viitorul buget european, lui Jean-Claude Juncker și lui Donald Tusk, președintele în exercițiu al Consiliului European, le-a fost adus un tribut pentru contribuția generată proiectului european.

Pentru Jean-Claude Juncker, momentul a fost cu totul special. Un colos al procesului de integrare europeană, șeful executivului UE a participat de-a lungul prodigioasei sale cariere politice la aproape 600 de reuniuni la nivel european, dintre care 147 de Consilii Europene în calitate de prim-ministru al Luxemburgului (1995-1998) și de președinte al Comisiei Europene (2014-2019).

Fost președinte al Eurogrupului, Juncker a participat la 164 de reuniuni în care a condus întrunirile miniștrilor de finanțe din țările membre ale zonei euro.

Time to say goodbye: today is the 147th #EUCO of @JunckerEU, a true European political figure with the probably biggest 🇪🇺 hard drive in the #EU! #EU leaders paid tribute to his work and thanked him for leading the @EU_Commission during 5 challenging years. pic.twitter.com/JMDjNqO1jk

— Mina Andreeva (@Mina_Andreeva) October 18, 2019

La finalul summitului european, Jean-Claude Juncker a fost salutat de cancelarul german Angela Merkel drept un “veteran al istoriei europene“. Merkel, la rândul ei o veterană a Consiliului European, fiind cancelar al Germaniei din anul 2005, l-a susținut puternic pe Jean-Claude Juncker pentru a ajunge președinte al Comisiei Europene în 2014.

Deși mandatul lui Juncker în fruntea Comisiei Europene nu se va încheia la 31 octombrie, așa cum era prevăzut inițial, întrucât votul de validare a Comisiei Ursulei von der Leyen în Parlamentul European a fost amânat din cauza respingerii de către eurodeputați a trei candidați pentru funcția de comisar european.

Cu excepţia unei crize politice și unei prelungiri a incertitudinii în jurul Comisiei Ursulei von der Leyen, Consiliul European din 17-18 octombrie a fost ultimul pentru Juncker. Viitorul summit european este prevăzut să aibă loc pe 12 şi 13 decembrie şi viitoarea Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, ar urma să-şi înceapă mandatul la 1 decembrie.

În conferința comună de presă tradițională pe care a susținut-o împreună cu Donald Tusk, un alt lider aflat în pragul retragerii de pe scena europeană, Juncker nu a ratat ocazia să califice decizia țărilor UE de a amâna începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania drept ”o gravă greșeală istorică” sau să își exprime scepticismul că viitorul Cadru Financiar Multianual va fi agreat la summitul din luna decembrie.

În schimb, în aplauzele sălii, cel care își merită pe deplin locul în ”Panteonul integrării europene”, a reușit să își ducă cu greu până la capăt o frază încărcată de emoție și cuvântată cu o voce tremurândă: ”Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa, mulţumesc!”.

“Merci @donaldtusk pour ton amitié et ta complicité. Merci aux journalistes de m’avoir accompagné pendant des siècles. Je resterai fier jusqu’à la fin de ma vie d’avoir pu servir l’Europe.” @JunckerEU pic.twitter.com/iUbeXdu3Fo

— European Commission 🇪🇺 (@EU_Commission) October 18, 2019

El a salutat “complicitatea” sa cu Donald Tusk, preşedintele Consiliului European și fost premier polonez care, în 2014, devenea omul politic est-european în cea mai înaltă poziție ocupată vreodată în UE de un politician din această parte a continentului.

Tusk, care a primit la rândul său reverența cutumiară din partea liderilor europeni, i-a mulțumit lui Juncker pentru “prietenia noastră, loialitatea ta, solidaritatea ta şi pentru marea noastră cooperare”.

Prim-ministru al Luxemburgului între 20 ianuarie 1995 – 4 decembrie 2013, Juncker este cel mai longeviv lider național al UE post-Război Rece, cu 18 ani de mandat la cârma acestui stat fondator al UE, la mare distanță de Angela Merkel (14 ani până în prezent) sau Jacques Chirac (12 ani). Din această postură a ocupat de două ori poziția de președinte al Consiliului UE în calitate de premier al Luxemburgului când această țară a deținut președinția rotativă a Uniunii Europene.

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

Candidatura sa la șefia Comisiei Europene în 2014 nu venea însă doar pe fondul vastei experiențe de prim-ministru, președinte al Consiliului UE și actor în procesul integrării europene. Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a devenit primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro – gestionând această structură în două perioade complet diferite: 1) una în care Europa privea cu încredere spre viitor prin prisma succesului său economic și al bunăstării exportate către est și 2) una în care a fost slăbită, adâncită în decalaje și fisurată în interioul zonei euro de criza economico-financiară.

În 2014, alături de Martin Schulz (PES), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller (Verzi) sau Alexis Tsipras (Stânga Europeană), Jean-Claude Juncker (PPE) intra în procesul Spitzenkandidaten, prin care fiecare familie politică își prezenta propunerea de viitor șef al Comisiei, iar în cazul câștigării alegerilor de către o formațiune sau alta, candidatul propus de respectiva formațiune ar fi fost numit președinte al Comisiei.

Alegerile din 22-25 mai 2014 au fost unice în acest sens: pentru prima dată, candidații la președinția Comisiei erau nominalizați și le era permis astfel să prezintă programe electorale, să participe la manifestaății electorale și să dezbată între ei.

Pe parcursul mandatului său, Juncker a avut de înfruntat provocări majore precum criza datoriei Greciei, criza migrației sau gestionarea la nivel politic a negocierilor de retragere a Marii Britanii din UE. În schimb, Fondul European de Investiții Strategice pe care l-a lansat și care a fost supranumit ”Planul Juncker” a dat roade în impulsionarea economiei europene. De asemenea, în același interval, cooperarea UE-NATO a fost aprofundată, iar ambițiile UE în materie de apărare europeană și autonomie strategică au avansat.

În 2019, procedura prin care Jean-Claude Juncker a fost numit președinte al Comisiei Europene nu a mai fost respectată de șefii de stat sau de guvern, procesul Spitzenkandidaten fiind devansat de opțiunea liderilor pentru negocieri politice în culise.

În loc de concluzii, o destăinuire… Tot a lui Jean-Claude Juncker….

La 2 iulie 2017, la ceremonia de omagiere a cancelarului reunificării Germaniei, Helmut Kohl, primele funeraliile europene organizate vreodată, președintele Comisiei Europene a amintit în necrologul său un episod de la finalul unui summit european din anii ’90.

Atunci, fostul mare cancelar german a salutat cu lacrimi în ochi decizia UE de a se extinde către Est la finalul anilor ’90. Ironic sau nu, liderii de astăzi, la ultimul Consiliu European al lui Jean-Claude Juncker, nu și-au asumat un consens pentru a deschide calea procedurilor de aderare pentru două state aspirante din Balcanii de Vest.

”Je resterai fier jusqu’à la fin de ma vie d’avoir pu servir l’Europe” (Jean-Claude Juncker, 18 octombrie 2019)

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, a fost gazda la Bruxelles pentru 30 de tineri din organizația PNL Dolj, pe care i-a invitat în ,,capitala” Uniunii Europene pentru a împărtăși din experiențele sale ca membru al legislativului european.

,,Săptămâna aceasta, 30 de tineri din organizația PNL DOLJ au fost oaspeții mei în Parlamentul European. Au avut 3 zile pline, în care au aflat cum funcționează legislativul european, care este munca de zi cu zi a unui europarlamentar, care este relația cu celelalte instituții europene și, la fel de important, au vizitat cele mai frumoase locuri din Bruxelles! Sfatul meu pentru ei a fost să deschidă bine ochii și urechile și să învețe cât mai multe din această experiență!”, scrie Marian-Jean Marinescu pe pagina sa de Facebook.

Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. 

Fostul comisar european pentru politică regională, eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), reamintește că Dunărea are o importanță strategică pentru România și avertizează că, la finalul mandatului său de comisar, autoritățile cheltuieseră doar 10% din fondurile europene în valoare de peste 1 miliard de euro alocate de UE pentru dezvoltarea zonei, potrivit unei postări pe Facebook. Totodată, Corina Crețu încurajează autoritățile române să investească în turism ca parte a strategiei de dezvoltare a regiunilor mai puțin dezvoltate, deoarece acesta poate impulsiona dezvoltarea economiei locale, dar și a celei naționale. 

,,Strategia Dunării este un subiect mereu actual, care m-a preocupat în calitate de Comisar European, și la dezvoltarea căruia voi lucra în continuare. Pentru România, Dunărea are o importanță strategică, motiv pentru care am subliniat în repetate rânduri că Planul de acțiune SUERD (Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării) reprezintă șansa alinierii fondurilor europene pentru acest obiectiv. Colaborarea regională în diferite sectoare (transporturile, inovaţia, turismul) sunt vitale, iar România poate deveni un actor-cheie”, scrie fostul comisar european. 

Aceasta amintește că este suficient ca ,, o singură porţiune a Dunării” să nu funcționeze pentru ca ,,circulaţia pe întregul fluviu să fie compromisă”: ,, Acesta este motivul pentru care am lansat proiectul “Freeway Danube”, care şi-a asumat ca obiectiv creşterea navigabilităţii pe Dunăre și care urmărește rezultate concrete”, adaugă Corina Crețu.

Eurodeputatul mai menționează că proiectul privind Dunărea i-a fost întotdeauna foarte drag și l-a considerat a fi o prioritate, ,,pentru că reprezintă o șansă uriașă pentru țara noastră”:
,,Sper ca, pe viitor, România să conștientizeze și să utilizeze mai bine aceste oportunități”. 

În acest sens, Corina Crețu precizează că ar dori să știe cât cât anume din fondurile generoase acordate de Guvernul Ponta pentru această Strategie au fost realmente folosite.

,,Acum un an, participam la reuniunea miniştrilor responsabili pentru turism din statele membre ale Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Din păcate, România nu avea la acea oră un Ministru al Turismului, fiind reprezentată la un nivel guvernamental necorespunzător”. 

Prin urmare, ,,așa cum am făcut și în calitate de comisar european”, scrie aceasta, ,,încurajez și pe mai departe regiunile mai puţin dezvoltate să se axeze asupra investiţiilor în turism, ca parte a strategiei lor de dezvoltare”.

,,Investiţii de acest gen realizate cu fonduri europene, implementate în mod inteligent astfel încât să ţină cont de atuurile locale, pot contribui la dezvoltarea semnificativă a economiei locale, dar și a celei naționale”, explică fostul oficial al Comisiei Europene, care adaugă că ,,e important să înțelegem care sunt avantajele țării noastre și să le folosim la adevăratul lor potențial – ceea ce va contribui, sunt sigură, și la îmbunătățirea vieții oamenilor”.