Gestionarea alegerilor prezidențiale din România de către TikTok prin intermediul conținutului electoral difuzat pe platforma chineză va fi discutată în cadrul următoarei reuniuni plenare a Parlamentului European, conform unui proiect de agendă, consultat Politico Europe.

Este așteptat ca subiectul să se află pe ordinea de zi a plenului pe 17 decembrie, context în care Comisia Europeană să facă o declarație cu privire la “dezinformarea pe platformele de socializare, cum ar fi X și TikTok”, precum și la “riscurile conexe pentru integritatea alegerilor în Europa”.

Platforma de video-sharing a fost analizată pentru modul în care a gestionat campania pentru primul tur al alegerilor prezidențiale din România, în care candidatul ultranaționalist Călin Georgescu a obținut victoria. Conținutul publicat de Georgescu pe TikTok a avut un număr mare de vizualizări în ultima parte a campaniei.

Curtea Constituțională a României a refuzat luni o cerere de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale și a validat rezultatele, urmând ca turul al doilea, în care se vor confrunta ultranaționalist anti-NATO și anti-UE Călin Georgescu și candidata pro-europeană Elena Lasconi, să aibă loc pe 8 decembrie.

Autoritățile române au cerut Comisiei Europene să verifice dacă platforma a respectat legea Uniunii Europene privind moderarea conținutului online, Actul privind serviciile digitale (DSA), după care Comisia a trimis un set de întrebări către TikTok. Compania are termen până la 13 decembrie pentru a răspunde.

Marți, reprezentanții TikTok sunt audiați în fața legislatorilor europeni în cadrul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor a Parlamentului European.

Caroline Greer, principalul lobbyist al companiei la Bruxelles, și Brie Pegum, director global pentru produse, autenticitate și transparență, trebuie să explice modul în care compania respectă DSA.

Directorul general Shou Zi Chew nu va participa, în ciuda apelurilor liderei grupului Renew Europe, Valérie Hayer, și a vicepreședintelui român al Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, de a se prezenta în Parlamentul European și a explica situația.

În contextul alegerilor din România, Comisia a întrebat despre procesul de gestionare a riscurilor al TikTok în ceea ce privește manipularea informațiilor, sistemele de recomandare și accesul terților la date. Comisia s-a interesat anterior cu privire la proiectarea și funcționarea sistemelor de recomandare ale TikTok, YouTube și Snapchat și, mai precis, cu privire la măsurile luate de TikTok pentru a reduce riscurile legate de alegeri și pluralismul media.

La nivel național, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, convocat de către președintele Klaus Iohannis, a constatat că în perspectiva și în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale „au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” și că rețeaua de socializare TikTok nu a respectat prevederile legale privind campania electorală din România, un candidat la alegerile prezidențiale beneficiind de „o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic”, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală.

Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei. Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC.

În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.

Roxana Mînzatu a început mandatul de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză, participând luni, în această calitate, la reuniunea la nivel de miniștri ai muncii și politicilor sociale a Consiliul pentru Muncă, Politică Socială, Sănătate și Protecția Consumatorului (EPSCO), informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea a constituit un prim prilej pentru vicepreședintele executiv al Comisiei să îi întâlnească pe miniștrii muncii și politicilor sociale din toate statele membre ale Uniunii Europene, pentru a discuta progresul înregistrat la nivel european în ceea ce privește inițiative importante la nivel european, precum progresul înregistrat în legiferarea, la nivel european, a unui cadru de calitate pentru stagiile de pregătire.

Referitor la propunerea Comisiei în acest domeniu, Roxana Mînzatu a subliniat că “stagiile reprezintă o cale importantă pentru tineri de a intra pe piața forței de muncă, iar tinerii merită un început bun pentru viața lor profesională, beneficiind de condiții de muncă decente și de o remunerație echitabilă”.

Vicepreședintele executiv al Comisiei a dat asigurări că va continua să lucreze îndeaproape cu statele membre și Parlamentul European pentru ca acest cadru de calitate să fie adoptata cât de curând.

Miniștrii au discutat, de asemenea, despre deficitul de competențe și de forță de muncă la nivelul UE.

“Pentru a debloca potențialul de creștere a UE și a-i spori competitivitatea, avem nevoie de o forță de muncă calificată și adaptabilă. De aproape un deceniu, deficitul de forță de muncă și de competențe a crescut în toate statele membre. Măsurile pentru atenuarea decalajelor în materie de forță de muncă și competențe sunt o prioritate absolută de acțiune sub conducerea mea. Avem nevoie de o Uniune a competențelor pentru a aborda aceste decalaje”, a precizat Roxana Mînzatu.

În opinia vicepreședintelui executiv, “a fost o reuniune excelentă, care a evidențiat numeroasele direcții de lucru importante pentru realizarea unei Europe Sociale mai puternice. Îmi propun ca în acest mandat să contribui la întărirea Europei Sociale, prin capacitarea persoanelor de toate vârstele pentru a le face mai reziliente, atât în societate, cât și pe piața forței de muncă, pentru a le îmbunătăți viața de zi cu zi, acasă și la locul de muncă”.

Uniunea Europeană își exprimă regretul față de hotărârea leadership-ului georgian de a se îndepărta de UE și de valorile europene și ”este alături de poporul georgian și de alegerea sa pentru un viitor european”, au transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Kaja Kallas și comisarul european pentru extindere Marta Kos în urma deciziei Guvernului de la Tbilisi de a suspenda procesul de aderare la familia europeană.

”Observăm că acest anunț marchează o abatere de la politicile tuturor guvernelor georgiene anterioare și de la aspirațiile europene ale marii majorități a poporului georgian, astfel cum sunt consacrate în Constituția Georgiei. Reamintim că acțiunile autorităților georgiene și regresul democratic au condus la oprirea de facto a procesului de aderare încă din luna iunie a acestui an și că asistența financiară din partea UE de care beneficiază în mod direct autoritățile georgiene este în prezent suspendată. Poporul georgian a ieșit din nou în stradă pentru a-și reafirma aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană. UE condamnă cu fermitate violența împotriva protestatarilor pașnici, care își susțin cu tărie viitorul european și democratic. Aceste acțiuni ale guvernului georgian au consecințe directe asupra relației noastre”, semnalează Kallas și Kos, oficiali care și-au preluat recent prerogativele după ce Comisia Europeană condusă de von der Leyen a fost validată de Parlamentul European.

Cele două fac apel pa autoritățile georgiene să ”respecte dreptul la libertatea de întrunire și exprimare și să se abțină de la folosirea forței împotriva protestatarilor pașnici, a politicienilor și a reprezentanților mass-media”.

”Toate actele de violență trebuie investigate, iar cei responsabili trebuie trași la răspundere. UE își reiterează preocupările serioase cu privire la regresul democratic continuu al țării, inclusiv neregulile care au avut loc în perioada premergătoare și în timpul recentelor alegeri parlamentare. În acest context, UE așteaptă cu interes raportul final al OSCE/ODIHR și recomandările acestuia. UE este alături de poporul georgian și de alegerea sa pentru un viitor european. Ușa către UE rămâne deschisă, iar revenirea Georgiei la valorile europene și la calea de aderare la UE este în mâinile liderilor georgieni”, conchid Kaja Kallas și Marta Kos.

Parlamentul European a solicitat la finalul lunii noiembrie organizarea de noi alegeri în Georgia în termen de un an. Drept răspuns, Prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a anunțat că deschiderea negocierilor de aderare la UE va fi eliminată de pe agenda Georgiei și că țara va refuza subvențiile bugetare ale UE până la sfârșitul anului 2028.

Gestul a fost deplâns de ambasadorul UE în Georgia, în vreme ce România și-a arătat sprijinul pentru poporul georgian în lupta sa legitimă pentru demnitate, libertate și viitor european.

Reacții au venit și din Statele Unite, care au luat hotărârea de a suspenda parteneriatul strategic cu Georgia din cauza “acțiunilor anti-democratice” ale partidului aflat la putere, contestat puternic de poporul pro-european, aflat pentru a patra zi la rând în stradă pentru a protesta.