Connect with us

CONSILIUL UE

Miercuri încep negocierile între Parlamentul European și Consiliul UE pentru alegerea procurorului-șef european, funcție pentru care candidează Laura Codruța Kovesi

Published

on

Prima rundă de negocieri dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, instituții cu rol de co-decizie în desemnarea primului procuror-șef al Parchetului European, funcție pentru care candidează și fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, va avea loc miercuri, 20 martie.

Informația a fost confirmată pentru Agerpres de către ofițerul de presă al Parlamentului European, Iina Lietzen.

În cazul în care echipele de negociere ale Parlamentul European și ale Consiliului Uniunii Europene nu ajung miercuri la un acord, următoarele date prevăzute pentru aceste negocieri sunt 27 martie, dată care urmează să fie confirmată, 4 aprilie și 10 aprilie.

Amintim faptul că președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, l-a informat la 8 martie, prin intermediul unei scrisori, pe George Ciamba, ministrul român pentru Afaceri Europene, reprezentant al Președinției României la Consiliul UE, instituție europeană cu drept de co-decizie, că ”Laura Codruța Kövesi este candidatul Parlamentului European pentru Parchetul European. Are toate calitățile necesare pentru a face o treabă minunată. Avem nevoie de mai multe femei exemplare ca ea în poziții de conducere”.

În scrisoare, Antonio Tajani a menţionat că, în conformitate cu reglementările în vigoare, Parlamentul şi Consiliul numesc de comun acord procurorul-şef european pentru un mandat de 7 ani care nu poate fi reînnoit, plecând de la o listă scurtă de candidaţi calificaţi întocmită de comitetul de selecţie al Biroului Procurorului Public European (EPPO). De asemenea, preşedintele PE a amintit că în urma audierii comune din comisiile PE pentru libertăţi civile şi control bugetar de pe 26 februarie, Laura Codruţa Kovesi i-a devansat prin numărul de voturi primite pe contracandidaţii săi Jean-Francois Bohnert (Franţa) şi Andres Ritter (Germania).

Tajani aduce la cunoștință Președinției Române faptul că, la Conferința Președinților, Parlamentul European a decis ca echipa de negocieri a PE cu Consiliul UE pentru poziția de procuror-șef al Parchetului European să fie formată din trei membri, asemenea echipei Consiliului UE, alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației și Portugaliei.

Cei trei membri ai echipei de negociere a Parlamentului European sunt: Claude Moraes (S&D, Marea Britanie), președintele comisiei LIBE, Ingeborg Grassle (PPE, Germania), președinta comisiei CONT, și Judith Sargentini (Verzi, Olanda), vicepreședinte al Comisiei LIBE.

În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Primul procuror-șef al Parchetului European, care își va începe activitatea din 2020, va fi numit de comun acord de către cele două instituții europene, Parlamentul European și Consiliu, reprezentând rezultatul unor negocieri.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

Țările Uniunii Europene au dat undă verde deschiderii negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord

Published

on

© European Commission/ Facebook

Miniștrii afacerilor europene din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniți printr-o videoconferință la nivelul Consiliului Afaceri Generale, au dat undă verde marți deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord și cu Albania, punând astfel capăt unei perioade de aproape de doi ani în care Franța, în principal, a blocat prin veto o astfel de decizie.

”Foarte încântat că statele membre ale UE au ajuns astăzi la un acord politic privind deschiderea discuțiilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Felicit din toată inima ambele țări. Acest lucru trimite, de asemenea, un mesaj puternic și clar către Balcanii de Vest: viitorul vostru este în UE”, a anunțat comisarul european pentru extindere și vecinătate, Olivér Várhelyi, pe Twitter.

Decizia din Consiliul Afaceri Generale urmează a fi adoptată formal de Consiliul European, însă este incert când ar putea avea loc acest proces politic în contextul pandemiei de coronavirus.

În cazul Macedoniei de Nord, decizia vine după ce această țară și-a pecetluit recent aderarea la NATO, aceasta urmând să aibă loc în curând prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, depozitarul Tratatului Nord-Atlantic.

Acordul miniștrilor europeni apare și ca urmare a faptului că executivul european și-a menținut, într-un raport prezentat la începutul lunii martie, recomandarea pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Anterior, președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că va fi de acord ca Macedonia de Nord și Albania să înceapă negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană, dacă raportul executivului de la Bruxelles este unul favorabil demarării tratativelor. Afirmațiile liderului de la Elysee au fost percepute ca un potențial dezgheț, în condițiile în care Franța a blocat prin veto deschiderea tratativelor cu Skopje și Tirana.

Deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord a fost ținută în șah de Franța, sprijinită de Danemarca și Olanda. Țările UE au amânat de trei ori deja o decizie în acest sens. În aprilie 2018, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie, deși Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă. La 17-18 octombrie 2019, subiectul a ajuns pentru prima dată pe masa Consiliului European, însă Tirana și Skopje au fost lăsate, din nou, în așteptare de veto-ul Franței. La momentul respectiv, s-a încercat inclusiv o decuplare și o începere diferențiată a tratativelor, însă Franța s-a opus ambelor idei.

Blocarea repetată a unor astfel de decizii a venit și în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pentru a oferi undă verde pentru demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană unui stat aspirant este nevoie de unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România și celelalte țări UE, undă verde să ”pompeze oricâți bani este nevoie în economie”. Miniștrii de finanțe din statele membre au aprobat activarea clauzei relaxării regulilor bugetare

Published

on

© European Parliament

Miniștrii de finanțe din cele 27 de state membre ale UE au adoptat luni o declarație prin care dau undă verde propunerii Comisiei Europene de activare a clauzei derogatorii generale din Pactul de Stabilitate şi de Creştere, ca parte a strategiei sale de a reacţiona rapid, ferm şi coordonat la pandemia de coronavirus. Vineri, într-o decizie fără precedent, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană suspendă temporar prevederile Pactului și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB.

”Pandemia COVID-19 a dus la un șoc economic major, care are deja un impact negativ semnificativ în Uniunea Europeană. Consecințele asupra economiilor noastre vor depinde atât de durata pandemiei, cât și de măsurile luate de autoritățile naționale și la nivel european. Recesiunea economică severă preconizată acum în acest an necesită un răspuns politic hotărât, ambițios și coordonat. Trebuie să acționăm decisiv pentru a ne asigura că șocul va rămâne cât mai scurt și cât mai limitat și nu creează daune permanente economiilor noastre și, prin urmare, durabilității finanțelor publice pe termen mediu. Miniștrii Finanțelor din statele membre ale UE sunt de acord cu evaluarea Comisiei, astfel cum este prevăzută în Comunicarea sa din 20 martie 2020, conform căreia condițiile pentru utilizarea clauzei derogatorii generale a cadrului fiscal al UE – o criză economică severă în zona euro sau în Uniune în ansamblu – sunt îndeplinite”, se arată în declarația celor 27 de miniștri de finanțe din țările UE remisă CaleaEuropeană.ro.

Potrivit acestora, utilizarea clauzei va asigura flexibilitatea necesară pentru a lua toate măsurile necesare pentru sprijinirea sistemelor de sănătate și protecție civilă și pentru a proteja economiile, inclusiv prin stimulare discreționară și acțiuni coordonate, concepute, după caz, pentru a fi în timp util, temporare și vizate , de către statele membre.

”Miniștrii rămân pe deplin dedicați respectării Pactului de stabilitate și creștere. Clauza derogatorie generală va permite Comisiei și Consiliului să întreprindă măsurile de coordonare a politicilor necesare în cadrul Pactului de stabilitate și creștere, în timp ce se vor îndepărta de cerințele bugetare care se vor aplica în mod normal, pentru a aborda consecințele economice ale pandemiei”, se mai arată în declarația citată.

”Astăzi (n.r. vineri, 20 martie), iar asta nu s-a mai făcut niciodată, activăm clauza de relaxare a regulilor bugetare. Asta înseamnă că guvernele naționale pot pompa în economie atât de mulți bani cât este nevoie. Relaxăm regulile bugetare pentru a le permite să facă acest lucru”, a declarat Ursula von der Leyen săptămâna trecută, făcând astfel un anunț fără precedent în istoria Uniunii Europene.

Această decizie este menită să vină în sprijinul guvernelor naționale ale statelor membre, implicit și guvernul României, prin relaxarea regulilor bugetare. Astfel, statele membre pot cheltui oricât de mulți bani este nevoie pentru a combate criza generată de pandemia de coronavirus fără a exista riscuri declanșării procedurii de deficit excesiv din partea Comisiei Europene.

Pentru România, acest lucru reprezintă o veste aparte în contextul în care Comisia Europeană a propus la data de 4 martie deschiderea procedurii de deficit excesiv în cazul țării noastre. De altfel, în raportul de țară publicat recent, Comisia Europeană avertizase că noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare.

Reamintim și faptul că Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar pentru a permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul epidemiei de COVID-19.

Sub prevederile acestui cadru, statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800 000 euro unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia.

În ce privește România, Comisia Europeană a mai anunțat vineri o decizie importantă, direcționând peste un miliard de euro pentru combaterea efectelor coronavirusului. Astfel, 483 de milioane de euro vor fi alocate prin renunțarea în acest an la obligația de a solicita României rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale, iar 637 de milioane de euro prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie și aprilie.

Citiți și Țările UE au dat undă verde unei finanțări de 37 de miliarde de euro împotriva ”șocului economic” al crizei coronavirusului. România ar putea beneficia de cel puțin 600 de milioane de euro

Citiți și UE sprijină România: Comisia Europeană lansează luni achiziții publice comune cu statele membre pentru truse de testare și ventilatoare respiratorii

Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută că se pregătește pentru un ”șoc economic” și a lansat un amplu pachet de 37 de miliarde de euro pentru statele membre în atenuarea unei crize economice asociate pandemiei de coronavirus, dar și flexibilizarea unor reguli europene cuprinse în politica de predictibilitate fiscală europeană, anume relaxarea criteriilor de menținere a unui deficit bugetar la 3% din PIB.

Planul a fost adoptat de cele 27 de state membre și urmează a fi votat de Parlamentul European, în sesiune plenară extraordinară, pe 26 martie.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus: Comisia Europeană propune în mod oficial activarea clauzei relaxării regulilor bugetare și cere țărilor UE să o aprobe ”cât mai rapid”

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a propus luni în mod oficial activarea clauzei derogatorii generale din Pactul de Stabilitate şi de Creştere, ca parte a strategiei sale de a reacţiona rapid, ferm şi coordonat la pandemia de coronavirus, după ce vineri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană suspendă temporar prevederile Pactului și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB.

Odată aprobată de Consiliu, aceasta va permite statelor membre să ia măsuri pentru a face faţă în mod adecvat crizei, abătându-se însă de la cerinţele bugetare care s-ar aplica în mod normal în baza cadrului bugetar european, informează Comisia Europeană. Astfel, executivul european face apel la Consiliu să aprobe cât mai rapid propunerea sa şi dă asigurări că este pregătit să ia măsuri suplimentare în funcţie de evoluţia situaţiei.

“Propunem astăzi o flexibilitate maximă a normelor noastre, care le va permite guvernelor naţionale să ofere sprijin tuturor: sistemelor de sănătate, personalului, precum şi cetăţenilor, atât de grav afectaţi de criză. Vreau să mă asigur că răspundem cât mai bine posibil, atât în faţa dimensiunii umane, cât şi a dimensiunii socio-economice a pandemiei de coronavirus”, a afirmat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, luni, conform Agerpres.

Această decizie este menită să vină în sprijinul guvernelor naționale ale statelor membre, implicit și guvernul României, prin relaxarea regulilor bugetare. Astfel, statele membre pot cheltui oricât de mulți bani este nevoie pentru a combate criza generată de pandemia de coronavirus fără a exista riscuri declanșării procedurii de deficit excesiv din partea Comisiei Europene.

Pentru România, acest lucru reprezintă o veste aparte în contextul în care Comisia Europeană a propus la data de 4 martie deschiderea procedurii de deficit excesiv în cazul țării noastre. De altfel, în raportul de țară publicat recent, Comisia Europeană avertizase că noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare.

Reamintim și faptul că Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar pentru a permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul epidemiei de COVID-19.

Sub prevederile acestui cadru, statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800 000 euro unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia.

În ce privește România, Comisia Europeană a mai anunțat vineri o decizie importantă, direcționând peste un miliard de euro pentru combaterea efectelor coronavirusului. Astfel, 483 de milioane de euro vor fi alocate prin renunțarea în acest an la obligația de a solicita României rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale, iar 637 de milioane de euro prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie și aprilie.

Citiți și Țările UE au dat undă verde unei finanțări de 37 de miliarde de euro împotriva ”șocului economic” al crizei coronavirusului. România ar putea beneficia de cel puțin 600 de milioane de euro

Citiți și UE sprijină România: Comisia Europeană lansează luni achiziții publice comune cu statele membre pentru truse de testare și ventilatoare respiratorii

Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută că se pregătește pentru un ”șoc economic” și a lansat un amplu pachet de 37 de miliarde de euro pentru statele membre în atenuarea unei crize economice asociate pandemiei de coronavirus, dar și flexibilizarea unor reguli europene cuprinse în politica de predictibilitate fiscală europeană, anume relaxarea criteriilor de menținere a unui deficit bugetar la 3% din PIB.

Planul a fost adoptat de cele 27 de state membre și urmează a fi votat de Parlamentul European, în sesiune plenară extraordinară, pe 26 martie.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending