Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Migrația, din nou în centrul atenției. Șefii de stat și de guvern hotărăsc la Consiliul European cum să gestioneze arzătoarea criză a refugiaților

Published

on

Corespondență din Bruxelles. Violeta Dan

Astăzi are loc reuniunea așteptată a liderilor UE a căror agendă este încărcată, însă de departe cel mai stringent punct va fi rezolvarea crizei migrației. Statele membre au pus pe masă mai multe variante, dar lipsa consensului este cea mai arzătoare problemă ce durează de cel puțin trei ani.

Foto: Donald Tusk

În ultimele săptămâni am asistat la mai multe întâlniri ale șefilor de stat sau de guvern pe această temă. Și liderii instituțiilor europene au avut o implicare activă. Președintele Comisiei Europene și Consiliului European au depus  eforturi susținute pentru a găsi soluții în vederea rezolvării crizei care afectează continentul încă din 2015. Deși este mult mai mic numărul celor care sosesc în UE, refugiații continuă de debarce pe coastele statelor europene, tocmai de aceea s-au vehiculat mai multe variante de gestionare.

Potrivit unor surse europene, discuțiile se poartă pe trei paliere:

  1. Componenta externă ce se referă la ce poate face UE pentru statele de origine astfel încât să se stopeze acest flux. În prezent există o problemă cu banii alocați Turciei din cauza unor neînțelegeri cu Italia care dorea mai degrabă mai mulți bani pentru statele africane. Recent s-a decis creșterea alocării bugetare cu 500 de milioane de euro prin Trust Fund for Africa.
  2. Protecția frontierelor externe – suplimentarea gardei de coastă cu 10.000 de ofițeri. Aceasta este o discuție sensibilă din punct de vedere politic deoarece este vorba de alocarea unui buget mai mare și nu se știe dacă toate statele vor fi dispuse să facă acest lucru. România este deschisă discuțiilor.
  3. Dimensiunea internă ce implică Regulamentul Dublin privind statul membru responsabil cu examinarea cererii de azil. Negocierile privind schimbarea acestuia nu au avansat și se pune problema continuării sau nu a lor deoarece există state nemulțumite de lipsa de solidaritate a celorlalte, în special Italia. S-a pus și problema acordurilor bilaterale încheiate între state.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a propus ca liderii UE să creeze ”platforme regionale de debarcare” în afara Uniunii Europene, unde oficialii ar putea să facă diferența între refugiații care au nevoie de protecție și migranții economici care ar putea să se întoarcă în țările lor de origine.

Citiți și 

Președintele Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European. Migrația, viitorul buget al UE post-2020 și apărarea europeană, pe agenda discuțiilor dintre liderii europeni

Klaus Iohannis participă la Consiliul European. România va sprijini iniţiativele NATO şi UE destinate îmbunătăţirii mobilităţii militare

Conceptul de ”platformă de debarcare” – despre care oficialii spun că ar trebui pusă în aplicare de către Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, în colaborare cu Organizația Internațională pentru Migrație – ar putea duce la crearea unui mecanism formal care să rezolve divergențele de opinie existente în rândul liderilor europeni, pe de o parte cei care sprijină ideea unor controale mai ferme la graniță, pe de altă parte cei care susțin că UE trebuie să respecte dreptul internațional și să primească refugiații care au nevoie de protecție.

Mai mult, zilele trecute la Bruxelles a avut loc un mini-summit privind problematica migrației la care au participat 16 din cele 28 de state membre. Cancelarul Germaniei și președintele Franței au cerut acorduri între state pentru a evita lipsa de consens ce paralizează UE. 

Reuniunea informală de duminică de la Bruxelles nu a dus la nicio acţiune concretă, dar a fost “utilă”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron. “Ne-a permis în special să excludem soluţii care nu sunt conforme cu valorile noastre, cum ar fi strategiile de suprimare”, a spus Macron, pledând pentru o “soluţie europeană” la problema migraţiei.

Italia a avut în cadrul summitului o poziție tranșantă, fiind unul dintre statele care se confruntă cu cel mai mare flux de migranți datorită amplasării sale geografice, iar Regulamentul Dublin  dezavantajează din acest punct de vedere. Planul prezentat de Italia încearcă să rupă legătura între ţara care salvează migranţi şi cea obligată să proceseze cererile de azil. Conform regulilor actuale din UE o ţară din UE are responsabilitatea de a procesa cererile de azil ale tuturor noilor veniţi, ceea ce pune o presiune enormă asupra statelor mediteraneene, în special asupra Italiei şi Greciei.

De asemenea, Italia susţine ideea creării unor centre în nordul Africii unde să fie procesate cererile de azil în cazul migranţilor salvaţi pe mare. Deşi deocamdată nicio ţară africană nu şi-a dat acordul pentru a găzdui astfel de centre, ideea a generat între liderii statelor UE un consens mai mare decât propunerile privind modalităţile de gestionare a migranţilor după ce aceştia ajung în Europa.

Citiți și 

Mesajul președintelui Consiliului European înaintea summitului cu liderii europeni: Cetățenii europeni așteaptă să demonstrăm hotărârea în acțiunile noastre menite să restabiliească sentimentul de securitate

Liderii PPE se reunesc astăzi înaintea Consiliului European pentru a discuta despre problema migrației. Președintele Klaus Iohannis nu va participa

Summitul ce are loc astăzi și mâine va trebui să aducă dacă nu consens, măcar o apropiere a pozițiilor și o mai mare claritate în ceea ce privește ideile vehiculate în ultima perioadă. 

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele francez Emmanuel Macron a promis miercuri că Parlamentul European va primi drept de inițiativă legislativă în cadrul Uniunii Europene, o prerogativă care aparține Comisiei Europene, într-un discurs susținut în hemiciclul de la Strasbourg și cu puternice accente cu privire la valorile democratice, protejarea democrației liberale și apărarea statului de drept.

“Aș dori să vă spun că președinția franceză va fi o președinție de promovare a valorilor care ne sunt dragi și care, poate pentru că sunt considerate de la sine înțelese, au sfârșit prin a fi slăbite în ultimii ani. Noi suntem generația care redescoperă precaritatea statului de drept și a valorilor democratice”, a deplâns liderul de la Elysee, în intervenția în care a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

El a arătat că democrația liberală a demonstrat în această perioadă pandemică contrariul “unei idei preconcepute”, aceea că acest sistem “ar fi obosit și ar fi incapabil să facă față marilor provocări ale secolului”.

“Cu toate acestea, vreau să spun aici cât de mult au arătat aceste ultime luni că gestionarea pandemiei de către democrații, cu dezbateri parlamentare, cu o presă liberă, cu sisteme academice și de cercetare libere și deschise, a condus la decizii care protejează mult mai mult viețile și economiile decât cele ale regimurilor autoritare. Concret, am demonstrat cu toții, împreună, contrariul unei idei preconcepute care se înfiripa. De aceea vom fi acolo pentru a lupta pentru democrația liberală. O luptă pentru a ne apăra procesele electorale de încercările de interferență străină, o luptă pentru a continua să promovăm suveranitatea popoarelor”, a punctat Macron.

În acest sens, vom avea de lucru până în primăvară, în cadrul conferinței privind viitorul Europei. Și dacă va face recomandarea, președinția franceză, împreună cu Germania – acordul de coaliție a fost foarte clar în acești termeni – va acorda Parlamentului dumneavoastră dreptul de inițiativă legislativă“, a spus el, în aplauzele sălii.

O astfel de propunere a fost formulată și de Ursula von der Leyen, în iulie 2019, când a cerut votul Parlamentului European pentru șefia Comisiei Europene. Luna trecută, tot în același loc – plenul de la Strasbourg – președintele francez a pledat pentru liste transnaționale la alegerile europene și ”drept de inițiativă” pentru Parlamentul European, într-un discurs susținut cu ocazia comemorării unui an de la decesul fostului preşedinte francez Valery Giscard d’Estaing.

Liderul francez a cerut o luptă continuă pentru statul de drept, pentru simpla idee că există drepturi universale ale omului care trebuie protejate de febra istoriei și a conducătorilor ei.

Trebuie să fim cu toții parte a acestui stat de drept care este existențial pentru Europa noastră, ale cărui principii au fost construite de istoria noastră și sunt rodul angajamentelor noastre comune. Sfârșitul statului de drept este domnia arbitrariului. Sfârșitul statului de drept înseamnă o întoarcere la regimurile autoritare, la bâlbâiala istoriei noastre. Da, în spatele tuturor acestor lucruri se află o luptă ideologică. Această luptă este purtată de mai multe puteri autoritare la granițele noastre și se întoarce în mai multe dintre țările noastre”, a insistat Macron.

Invocând împlinirea a 20 de ani de la proclamarea Cartei noastre a drepturilor fundamentale, care a consacrat, în special, abolirea pedepsei cu moartea în întreaga Uniune, liderul francez a insistat și asupra actualizării acestei Carte.

“În special pentru a fi mai expliciți în ceea ce privește protecția mediului sau recunoașterea dreptului la avort”, a precizat el, de la tribuna Parlamentului European, în prezența noi șefe a legislativului european, Roberta Metsola, cunoscută pentru opoziția sa față de avort.

“Haideți să deschidem această dezbatere în mod liber cu concetățenii noștri de mare conștiință europeană pentru a da un nou suflu fundației noastre de drepturi care forjează această Europă puternică în valorile sale, care este singurul viitor al proiectului nostru politic comun”, a adăugat președintele francez.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri. Între temele abordate prioritar de Macron s-au regăsit piața unică digitală, reformarea spațiului Schengen, dreptul de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, urgența abordării schimbărilor climatice, susținerea parcursului european al Balcanilor de Vest, situația de securitate din vecinătatea estică, relațiile post-Brexit dintre UE – Regatul Unit și relațiile UE – Africa.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele francez Emmanuel Macron a cerut miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, ca Europa să vină cu o propunere privind o nouă ordine de securitate și stabilitate pe continent pe care să o lanseze împreună toate statele membre ale UE, în parteneriat cu aliații din NATO și care să fie prezentată Rusiei ca bază de negociere.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri. Între temele abordate prioritar de Macron s-au regăsit piața unică digitală, reformarea spațiului Schengen, dreptul de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, urgența abordării schimbărilor climatice, susținerea parcursului european al Balcanilor de Vest, situația de securitate din vecinătatea estică, relațiile post-Brexit dintre UE – Regatul Unit și relațiile UE – Africa.

Securitatea continentului nostru reclamă o regândire strategică ca Europa să fie o zonă a echilibrului și păcii, în special în ceea ce privește dialogul cu Rusia“, a spus el, amintind că insistă pentru acest dialog de mai mulți ani și că va readuce în discuție la nivelul Consiliului European o propunere pentru ca UE și Rusia să creeze un dialog comun, după ce o idee similară formulată împreună cu fostul cancelar german Angela Merkel a fost respinsă de ceilalți lideri europeni în vara anului trecut.

 

“Nu este doar ideea pentru că suntem atât de aproape, noi și Rusia. Este vorba de însăși securitatea continentului nostru, care este indivizibilă. Avem nevoie de acest dialog de în Europa, în mod colectiv, pentru a ne stabili propriile cerințe și a ne asigura că acestea sunt respectate și trebuie să fim în măsură să facem acest lucru. Trebuie să fim decisivi atunci când vine vorba de manipulare de destabilizare și de interferență”, a continuat liderul de la Elysee.

Președintele francez a pledat astfel pentru o ordine europeană bazată pe reguli și principii.

Ceea ce trebuie să construim este o ordine europeană bazată pe principii și reguli, în spatele căreia ne putem ralia și pe care am construit-o  împreună nu împotriva nimănui, ci cu Rusia, acum 30 de ani. Permiteți-mi să vă reamintesc acest lucru respingând cursul rigid de a amenința cu forța și coerciția opțiunile libere ale statelor de a adera la alianțe sau organisme. Mă refer la principiile pe care noi, europenii și Rusia, le-am semnat acum 30 de ani. Noi, în Europa, trebuie să apărăm aceste drepturi inerente, care fac parte din suveranitatea statului, depinde de noi să reafirmăm aceste valori și să îi pedepsim efectiv pe cei care le încalcă”, a afirmat el.

De aceea, a promis Macron, Franța va continua cu Germania, în formatul Normandia, să caute un răspuns la conflictul din Ucraina și a lansat ideea unei propuneri comune europene pentru o ordine de securitate, care să fie discutată cu Rusia.

“Ne vom asigura că Europa își va face auzită vocea sa unică și când vine vorba de argumente strategice, de arme convenționale, de transparența activităților militare și de respectarea suveranității tuturor statelor europene, indiferent de istoria lor. În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate“, a punctat președintele Franței.

Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a conchis Emmanuel Macron un capitol al intervenției sale în care a reliefat și importanța busolei strategice a UE care va fi adoptată în luna martie, cooperarea cu NATO.

Această pledoarie pentru o nouă ordine de securitate bazată pe reguli vine să continue poziția ministrului său de externe. De la Brest, acolo unde a asigurat rolul de gazdă din partea președinției franceze a Consiliului UE pentru reuniunea miniștrilor de externe europeni, Jean-Yves Le Drian a respins încercările Rusiei de reconstituire a ”blocurilor, zonelor de influență”, pe care le-a calificat drept ”inacceptabile”, punctând că europenii își doresc să promoveze o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul ”Ialtei II”. Jocul de concepte al lui Le Drian vizează respingerea unui tip de acorduri precum cele încheiate la finalul celui de-al Doilea Război Mondial între SUA, URSS și Marea Britanie privind împărțirea sferelor de influență în Europa și îmbrățișarea unei variante diplomatice care în 1975 s-a concretizat prin Actul Final de la Helsinki al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, precursoarea OSCE. 

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare.  Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

Însă, situația din vecinătatea estică a NATO și a Uniunii Europene relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic, cu Casa Albă și șeful diplomației SUA avertizând că Rusia are capacitatea de a ataca rapid Ucraina și cu șeful diplomației UE care ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Provocările geopolitice reclamă o Europă care să fie independentă și care să aibă puterea de a-și decide propriul viitor pentru ea însăși și să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri, a declarat miercuri președintele francez Emmanuel Macron, pledând pentru adoptarea unei Busole Strategice a UE în complementaritate cu NATO.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri. Între temele abordate prioritar de Macron s-au regăsit piața unică digitală, reformarea spațiului Schengen, dreptul de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, urgența abordării schimbărilor climatice, susținerea parcursului european al Balcanilor de Vest, situația de securitate din vecinătatea estică, relațiile post-Brexit dintre UE – Regatul Unit și relațiile UE – Africa.

În ceea ce privește apărarea europeană, un domeniu important pentru viziunea lui Macron privind suveranitatea europeană, liderul francez a opinat că “nu ne putem mulțumi doar să răspundem la crize internaționale”.

“Trebuie să fim capabili să anticipăm lucrurile și să organizăm siguranța Europei pentru a face față provocărilor pe care le vedem că multe dintre ele sunt fără precedent în ultimii ani”, a spus el, făcând trimitere și la eforturile președinției germane din 2020 în acest sens.

Un summit european informal va fi organizat pe 10 şi 11 martie, cu exact o lună înaintea primului tur al prezidenţialelor franceze, acela fiind probabil summitul consacrat apărării europene pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a anunțat în discursul privind Starea Uniunii, pentru a facilita adoptarea Busolei Strategice a Uniunii Europene.

Busola Strategică a apărării europene a fost discutată săptămâna trecută, la Brest, într-o reuniune comună a miniștrilor de externe și ai apărării din UE. “Pentru prima dată, Uniunea Europeană va elabora o carte albă care va stabili foaia de parcurs pentru securitate și apărare până în 2030”, a transmis președinția franceză a Consiliului. Busola Strategică va combina o definiție europeană a amenințărilor, consolidarea capacității operaționale și industriale europene și apărarea intereselor și a libertății de acțiune a Uniunii Europene în domenii disputate, cum ar fi mările și oceanele, spațiul, spațiul cibernetic și informațiile. Acesta va defini acțiunile care trebuie întreprinse în patru domenii-cheie: gestionarea crizelor, consolidarea capacităților, reziliența și parteneriatele.

În acest semestru, va trebui să facem progrese considerabile în ceea ce privește adoptarea Busolei strategice lansate sub președinția germană, definirea doctrinei noastre de securitate, în complementaritate cu NATO, precum și o adevărată strategie pentru industrie, apărare și independență tehnologică, fără de care această Europă a apărării nu are niciun sens și nicio realitate”, a afirmat el.

După cum ați înțeles din această agendă, este vorba de a găsi împreună o Europă care să fie o putere a viitorului, adică o Europă capabilă să răspundă la provocările climatice, tehnologice și digitale, dar și la provocările geopolitice, o Europă independentă, în sensul că are încă mijloacele de a-și decide propriul viitor și de a nu depinde de alegerile celorlalte mari puteri”, a conchis Macron.

Continue Reading

Facebook

NATO14 mins ago

România consideră “inadmisibilă” solicitarea Rusiei de retragere a forțelor NATO: Salutăm anunțurile SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România

MAREA BRITANIE15 mins ago

Regatul Unit și aliații săi din „lumea liberă” își vor întări legăturile pentru a se opune „agresorilor globali” precum Rusia și China

JUSTIȚIE23 mins ago

Comisarul european pentru justiție: Ne menținem angajamentul de a sprijini România în realizarea reformelor din justiție

COMISIA EUROPEANA34 mins ago

Uniunea Europeană contestă în cadrul OMC restricțiile la export impuse de Rusia asupra produselor din lemn

RUSIA49 mins ago

”Realitate vs. Ficțiune”: Departamentul de Stat al SUA demontează ”narațiunile false” ale propagandei ruse: Regimul Putin învinuiește victima, Ucraina, pentru agresiunea Rusiei

NATO1 hour ago

Rusia cere retragerea forțelor SUA și NATO din România și Bulgaria, în timp ce Statele Unite afirmă că au “o obligație sacră” de a apăra România și țările de pe flancul estic

MAREA BRITANIE1 hour ago

Germania și Regatul Unit avertizează: O nouă agresiune militară în Ucraina „va avea costuri ridicate” pentru Rusia

INTERVIURI1 hour ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care le cere statelor să respingă orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric

U.E.2 hours ago

Ungaria consideră Rusia un partener de importanță strategică în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19

INTERVIURI1 hour ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda20 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending