Connect with us

NATO

Mihai Fifor după reuniunea miniștrilor Apărării din cadrul NATO: Situația de la Marea Neagră va fi tratată separat la summitul Alianței. Dăm un semnal de coerență și de prezență NATO

Published

on

Corespondență de la NATO – Robert Lupițu

Situația de securitate la Marea Neagră, noua inițiativă NATO privind prezența înaintată aliată, rolul noilor structuri de comandă ale NATO, împărțirea sarcinilor financiare și proiectul mobilității militare prin cooperarea NATO-UE sunt prioritățile pe care ministrul Apărării Mihai Fifor le-a evocat la finalul reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO, întrunire crucială ce a pregătit deciziile pe care cei 29 de șefi de stat sau de guvern euro-atlantici le vor adopta formal la summitul din 11-12 iulie de la Bruxelles.

Într-o conferință de presă susținută la capătul celor două zile de reuniune, în cadrul cărora a participat și la mai multe reuniuni bi și multilaterale, ministrul Apărării a punctat că a insistat pentru ca ”situația de la Marea Neagră să fie tratată separat pe agenda summitului” din luna iulie și a manifestat interesul sporit al României pentru proiectul mobilității militare.

FOTO: MApN

“România a prezentat cel puțin două obiective foarte importante pentru summitul NATO din această vară din luna iulie. Cel dintâi s-a referit la posibilitatea ca situația de la Marea Neagră să fie tratată separat pe agenda summitului. Deși unele state membre ale Alianței nu consideră că Rusia reprezintă o amenințare la Marea Neagră, noi am încercat să demonstrăm că Rusia devine o prezență tot mai amenințătoare la Marea Neagră prin întărirea capacității sale de luptă în peninsula Crimeea. Ne-a venit în sprijin, cu ghilimele de rigoare, exercițiul pe care tocmai îl desfășoară Rusia în peninsula Crimeea, acolo unde vedem o desfășurare de forțe impresionantă, o desfășurare de forțe care nu mai are nimic de-a face cu o postură defensivă a Federației Ruse în Marea Neagră, ci cu una ofensivă. Am încercat să facem lobby pentru acest lucru, atât în plan bilateral prin vizite efectuate în țări partenere, dar și prin documente pe care le-am prezentat principalilor noștri aliați. Am avut în această perioadă un dialog constant cu partenerul strategic Statele Unite și am beneficiat de sprijin din partea majorității statelor membre”, a declarat Fifor.

Întâlniri bilaterale cu omologii german și britanic. România și Marea Britanie vor semna un Memorandum de Înțelegere

FOTO: MApN

Ministrul Mihai Fifor a transmis că pe parcursul reuniunii ministeriale a avut întrevederii cu omologii german și britanic. Cu ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, oficialul român a discutat despre coperarea în materie de apărare europeană (PeSCo), despre consolidarea relației bilaterale, cooperarea industrială prin finalizarea proiectului referitor la transportoarele blindate 8×8 cu compania germană Rheinmettal și despre Programul Națiune Cadru coordonat de Germania la nivelul NATO.

La nivelul discuțiilor cu omologul britanic, Gavin Williamson, Fifor a transmis că România și Marea Britanie vor semna un memorandum de înțelegere axat pe cooperarea bilaterală și concretizat inclusiv prin afilierea militarilor britanici la Brigada Multinațională NATO de la Craiova. 

”Am discutat despre modul cum putem asigura stabilitatea în zona Mării Negre. Omologul britanic a abordat și situația din Balcanii de Vest pentru că România este considerată principalul furnizor de securitate din această zonă, dar și un important vector de stabilitate”, a mai declarat Fifor. 

Mihai Fifor despre adaptarea NATO la Marea Neagră: Dăm un semnal de coerență și că Alianța este prezentă 

”Se discută despre modul cum va arăta o structură de comandă la Marea Neagră. Este o discuție intensă între statele riverane, cu un punct de vedere destul de apăsat al Turciei, cu dorința vecinilor bulgari de a avea un comandament la Marea Neagră, cu intenția noastră de a avea o prezență navală tot mai consistentă. Am discutat, de pildă, cu omologul meu francez Florence Parly, în cadrul vizitei la Paris, despre reluarea prezenței navelor franceze în Marea Neagră. Am primit asigurări și din partea omologului britanic că prezența vaselor britanice va continua. Pe de altă parte, colaborarea va continua și cu marina americană. Încercăm să dăm un semnal de coerență în abordarea pentru Marea Neagră și să dăm un semnal că Alianța Nord-Atlantică este prezentă în Marea Neagră și că nu este un lac aparținând Federației Ruse. Noi continuăm să ne facem temele foarte bine. Am spus că 2018 va fi anul Marinei și cred că ne ținem de cuvânt. Avem în procedură achiziția celor patru corvete multifuncționale care se vor prin cooperare industrială în șantier naval românesc. Lansăm procedura pentru achiziția bateriilor de coastă și, totodată, continuăm să colaborăm cu partenerul american pentru dezvoltarea bazei de la Mihail Kogălniceanu”.

Reuniune trilaterală în premieră cu omologii Finlanda și Croația, țările alături de care România face parte din trio-ul de președinții la Consiliul UE

La reuniunea ministerială, Mihai Fifor a participat, în premieră, la o reuniune trilaterală cu omologii săi din Finlanda și Croația, țări cu care România va asigura trio-ul de președinții ale Consiliului UE între 1 ianuarie 2019 și 30 iunie 2020. Potrivit lui Fifor, reuniunea a stabilit câteva repere precum chestiunea mobilității militare, războiul hibrid, apărarea cibernetică sau situația din Balcanii de Vest.

”Am convenit ca aceste întâlniri preliminare să aibă loc în continuare pentru a pregăti președinția. Intenționăm să avem o întâlnire în trio în România în această toamnă, astfel încât să avem o abordare cât mai coerentă”.

Mihai Fifor: România a solicitat, în proiectul mobilității militare, o legătură Est-Vest. Există și un proiect cu Polonia – Via Carpatia

”Chestiunea mobilității militare interesează pe toată lumea. Dincolo de orice chestiuni politice, toate statele membre ale Alianței Nord-Atlantice realizează că fără o mobilitate foarte bună a echipamentelor și a trupelor nu poți să ai viteza de reacție necesară în cazul unei intervenții. De pildă, în urmă cu două săptămâni, la Varșovia, a avut loc o reuniune comună de guvern România-Polonia. Partea poloneză a abordat foarte ferm proiectul lor pentru mobilitatea militară, respectiv Via Carpatia. Este un proiect pe care îl vedem realizabil, România ca parte a acestui coridor de transport din țările baltice și până în Grecia. Un coridor care ar urma să traverseze România de la Oradea până la Calafat, asta însemnând o autostradă de la Oradea – Timișoara – Craiova – Calafat. Noi am solicitat ca atunci când vorbim de mobilitate militară să avem și legătura Est-Vest. Toate aceste proiecte de infrastructură se integrează în planul de infrastructură mare pe care România îl are atât pe rutier, cât și pe cale ferată. Vor exista foarte mulți bani, astfel încât, aplicând pe proiecte PeSCO, să putem aplica și pe fonduri europene în premieră pentru astfel de proiecte. Discutăm de sume foarte mari. În cadrul mobilității militare, România își propune să fie un partener foarte serios și să își dezvolte propriile capacități de transport în cadrul acestor proiecte”, a mai spus Fifor.

Citiți și Țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece: Două noi comandamente în SUA și în Germania și 90 de dispozitive militare gata de luptă până în 2020

Citiți și Nume de cod: ”Readiness Initiative”. Cum arată noul plan militar al NATO pentru descurajarea Rusiei în flancul estic, inclusiv în România

Citiți și Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

Citiți și Noua prezență avansată a NATO în Europa. Jens Stoltenberg explică cum au evoluat angajamentele Alianței pentru securitatea flancului estic și a României după anexarea Crimeei de către Rusia

Citiți și Secretarul general al NATO anunță că România va fi un beneficiar major al deciziilor Alianței pentru flancul estic, inclusiv prin inițiativa de desfășurare a 30 de batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave în caz de alertă

Miniștrii Apărării din țările membre ale NATO au decis joi amplasarea noilor comandamente pentru Atlantic și pentru logistică și mobilitate militară la Norfolk în Statele Unite, respectiv la Ulm în Germania. Totodată, țările aliate au decis să sporească măsurile pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Vineri, NATO și Uniunea Europeană au demarat planificările la nivel tehnic pentru facilitarea mobilității militare în Europa. UE a prezentat deja un plan de investiții în acest sens, în vreme ce  NATO a transmis solicitările sale către UE și a insistat asupra coerenței acestor eforturi.

Miniștrii aliați au agreat, de asemenea, să continue sprijinirea forțelor de securitate afgane și să lanseze o misiune NATO în Irak.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Secretarul general al NATO asigură Macedonia de Nord că aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică ”este pe calea cea bună”

Published

on

© Zoran Zaev/ Facebook

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni că l-a asigurat pe prim-ministrul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, că procesul de aderare a ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică se află pe calea cea bună.

Într-o postare pe Twitter, Stoltenberg a precizat că i-a telefonat premierului Zaev ”pentru a reafirma angajamentul NATO faţă de aderarea Macedoniei de Nord”, menţionând că ”procesul de ratificare se află pe calea cea bună”.

”Aştept cu nerăbdare ca Macedonia de Nord să se alăture Alianţei noastre în curând”, a adăugat secretarul general.

Discuţia telefonică a avut loc după ce liderii Uniunii Europene au respins, la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje, din cauza opoziţiei Franţei, Danemarcei şi Olandei.

Sâmbătă, premierul Zaev a cerut organizarea de alegeri anticipate și a calificat eşecul liderilor UE de a conveni asupra lansării negocierilor de aderare cu ţara sa drept “o mare nedreptate” şi “o mare greşeală istorică”.

Aceleași poziții le-au adoptat și liderii în exercițiu ai Consiliului European și Comisiei Europene.

Blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Citiți și NATO se extinde din nou: La Bruxelles, țările aliate au semnat protocolul de aderare cu Macedonia de Nord, care urmează să devină al 30-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice

DPA notează că 20 din cele 29 de state membre au ratificat până acum protocolul de aderare, iar Macedonia de Nord ar putea fi invitată să adere cu ocazia summitului NATO ce va avea loc la începutul lunii decembrie la Londra.

Continue Reading

NATO

Șeful diplomației americane, vizită la NATO după acordul SUA-Turcia privind situația din nord-estul Siriei: Sperăm că angajamentele de încetare a focului vor fi luate în serios

Published

on

© Mircea Geoană/ Facebook

Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, a efectuat vineri o vizită la NATO, după încheierea unei înțelegeri turco-americane la Ankara cu privire la situația din nord-estul Siriei, acolo unde s-a întâlnit cu secretarul general al Alianței, Jens Soltenberg, și a participat la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, prima la care a fost prezent și Mircea Geoană, în calitate de secretar general adjunct al NATO.

”Am discutat situația din nord-estul Siriei și declarația comună. Salut faptul că doi aliați NATO, Statele Unite și Turcia, au convenit asupra unei căi de urmat. (…) NATO este un forum important pentru ca toți aliații NATO să stea împreună și să abordeze problemele comune de securitate, iar situația din nord-estul Siriei este o preocupare pentru toți aliații NATO și contează pentru toți aliații NATO”, a afirmat Jens Stoltenberg, în cadrul unor declarații comune ce au urmat reuniunii Consiliului Nord-Atlantic.


De partea sa, șeful diplomației americane a declarat că Washingtonul speră că Turcia şi Unităţile de Protecţie ale Poporului (YPG) kurde “îşi vor lua în serios angajamentele” pentru a pune capăt conflictului din nordul Siriei.

Întrebat de jurnalişti în legătură cu acordul de încetare a focului negociat joi, la Ankara, de vicepreşedintele american Mike Pence şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, Pompeo a recunoscut că acesta nu a fost aplicat “instantaneu” de către beligeranţi, relatază AFP, citat de Agerpres.

Acordul încheiat joi prevede, de asemenea, crearea unei “zone de securitate” de 32 km în interiorul teritoriului sirian.

Vineri, încetarea focului a fost încălcată de lovituri aeriene din partea Turciei şi tiruri cu obuze din partea aliaţilor săi sirieni, care au provocat moartea a 14 civili şi a 8 luptători kurzi în satul Bab al-Kheir şi în împrejurimi, conform informaţiilor furnizate de Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDH).

Intervenția militară unilaterală a Turciei în nord-estul Siriei, condamnată și de șefii de stat sau de guvern din UE în concluziile Consiliului European de joi și vineri, a devenit posibilă după ce Statele Unie și-au retras sprijinul militar acordat kurzilor. Mai mult, tensiunile au fost amplificate în urma unei scrisori transmisă de Donald Trump lui Recep Tayyip Erdogan, formularea președintelui american fiind considerat nediplomatică

Continue Reading

NATO

Interviu | Tacan Ildem, asistentul secretarului general NATO pentru diplomație publică: Cum sprijină România, prin ”excelența sa recunoscută” în domeniul noilor tehnologii, eforturile NATO împotriva dezinformării

Published

on

© Tacan Ildem/ Twitter

România a contribuit foarte mult la eforturile campaniei ”We are NATO”, cea mai mare campanie de diplomație publică desfășurată vreodată de Alianță, de a explica publicului și societății românești politicile aliate, țara noastră având un rol important în explicarea abordării NATO în Marea Neagră și în Balcanii de Vest, a explicat, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, ambasadorul Tacan Ildem, asistentul secretarului general al NATO pentru diplomație publică.

Aflat la București, unde a participat la Bucharest Forum, Tacan Ildem a dat ca exemplu în interviu acordat și implicarea României în a explica ambițiile NATO de a inova în fața noilor tehnologii. ”Mă gândesc aici în special la big data, inteligență artificială și alte tehnologii disruptive, domenii în care România se bucură de o excelență recunoscută”, a spus Ildem.

Coordonator al Diviziei pentru Diplomație Publică a NATO, acesta a mai spus că prin intermediul campaniei ”WeAreNATO”, Alianța se adresează către trei tipuri de public: viitori lideri ai României, publicul de gen feminin și publicul format din persoanele fără studii superioare.


CaleaEuropeană.ro: Șaptezeci de ani de la înființarea NATO și mai ales treizeci de ani de la căderea Zidului Berlinului par momente îndepărtate din istorie pentru un cetățean obișnuit. Cum explicați publicului larg nevoia de a se afla sub umbrela de apărare colectivă furnizată de NATO?

Tacan Ildem: Acum treizeci de ani, Războiul Rece s-a încheiat și odată cu acesta a luat sfârșit și separarea Europei. În ultimele trei decenii, provocările au fost diferite și totuși angajamentul aliaților de a rămâne împreună continuă să dureze. Mai bine, noi aliați s-au alăturat, inclusiv România, iar acest lucru ilustrează avantajele oferite de aderarea la NATO. Cred că cetățeanul obișnuit înțelege bine că societățile noastre se confruntă cu multe provocări de securitate, atât tradiționale, cum ar fi noua politică externă asertivă a Rusiei, cât și mai puțin tradiționale, precum amenințările cibernetice sau terorismul. NATO nu înlocuiește eforturile naționale de apărare, dar le reunește astfel încât, împreună, Alianța să fie mai mare și mai puternică decât suma părților sale.

CaleaEuropeană.ro: După sfârșitul Războiului Rece, NATO a fost extinsă ca o promisiune pentru democrațiile nou-născute în Europa Centrală și de Est. Din 2014, Alianța se confruntă cu multiple amenințări, inclusiv la granițele sale de est, dar unele sunt non-militare și folosesc tehnologii disruptive. Ce poate face NATO mai mult pentru a ajuta noii aliați, inclusiv România, să construiască societăți mai rezistente în gestionarea activităților de dezinformare?

Tacan Ildem: Dezinformarea este o preocupare pentru toată lumea, deoarece spre deosebire de informarea greșită, care este neintenționată, dezinformarea este o încercare de a semăna intenționat eroarea și percepțiile greșite asupra realității. Rezistența este un cadru al minții, indiferent de momentul când s-a alăturat NATO! Este necesar ca fiecare membru al societății să își facă partea sa. La NATO, considerăm că reziliența include o comunicare pro-activă, pentru a informa publicul și mass-media; comunicarea reactivă pentru a corecta ceea ce considerăm a fi date parțiale, incomplete sau tendențioase în mediul informațional; și întâlniri față în față frecvente cu liderii de opinie, deoarece întâlnirile directe dezvoltă încredere, o componentă cheie a rezilienței. Dar cetățenii au, de asemenea, un rol în combaterea activităților de dezinformare, prin diversificarea surselor de informații și prin conștientizarea posibilelor prejudecăți politice. Diplomația publică a NATO contribuie la acest efort.

CaleaEuropeană.ro: Procesul continuu al NATO de a se adapta la un mediul de securitate provocator, în special la provocările hibride și de dezinformare, și-a găsit în urmă cu doi ani un nume: „#WeAreNATO”. Care este povestea din spatele acestei campanii de comunicare și branding și de ce a apărut?

Tacan Ildem: NATO a căutat întotdeauna să se adapteze. Chiar înainte de anexarea ilegală a Crimeei din 2014 de către Rusia, diplomația publică a evoluat rapid, luând în considerare creșterea social media și impactul acesteia asupra audiențelor, dar și asupra instrumentelor pe care le utilizează comunicatorii. NATO a avut în vedere aceste noi evoluții și a decis să se adapteze și să adopte noi modalități. Metoda evoluează, dar obiectivul final rămâne neschimbat: să ajungem la un public divers din națiunile noastre. Prin campanii de acest fel suntem mai agili, mai capabili să măsurăm impactul muncii noastre și, prin urmare, sperăm că vom avea și mai mult succes.

CaleaEuropeană.ro: România este unul dintre pionierii campaniei #WeAreNATO, în timp ce sprijinul public pentru apartenența noastră la NATO se ridică la peste 50% din populație, iar acestea sunt fapte pozitive. Chiar și așa, cum poate România, ca graniță estică a lumii occidentale, să se angajeze activ pentru a promova și explica mai bine profilul și măsurile NATO pentru descurajare și apărare?

Tacan Ildem: Sunt foarte bucuros că România a contribuit atât de mult la eforturile campaniei noastre de a explica politicile NATO publicului de acasă. După cum s-ar putea să știe și cititorii dvs., avem trei publicuri prioritare, dintre care primul este generația succesoare, viitorii lideri ai României. De asemenea, ne adresăm în special femeilor. În sfârșit, căutăm să ne asigurăm că persoanele fără studii superioare capătă o înțelegere mai bună a contribuțiilor României la Alianță. Privind mai departe, România are un rol în explicarea abordării NATO în Marea Neagră și în Balcanii de Vest, dar și în explicarea determinării aliaților de a inova în privința noilor tehnologii disruptive – tehnologii care prezintă oportunități, dar care vor schimba și natura războiul. Mă gândesc aici în special la big data, inteligență artificială și alte tehnologii disruptive, domenii în care România se bucură de o excelență recunoscută.

CaleaEuropeană.ro: NATO a fost întotdeauna denumită drept o organizație de apărare colectivă, ghidată de principiul înscris la articolul 5. În ce măsură fenomenul de știri false este o amenințare pentru securitatea și capacitatea NATO de a-și apăra membrii? În acest sens, care ar fi rolul diplomației publice în cadrul Alianței în combaterea războiului hibrid?

Tacan Ildem: Știrile false sunt un fenomen complex care implică atât state, cât și organizații non-statale. Intenția lor distructivă este agravată de noul potențial al platformelor de socializare. NATO ia această realitate foarte în serios. Am ales să ne opunem știrilor false cu fapte și să facem acest lucru prin relații proactive cu presa, implicare în social media, precum și printr-un program dinamic de activități ale diplomației publice, adresat diferitelor audiențe. Deși ele nu țin de capacitatea NATO de a se apăra militar, știrile false contribuie la tulburarea apelor și la confuzia publicului. Prin urmare, știrile false sunt o provocare pentru sprijinul public privind politicile NATO. Ne contestă rezistența ca societăți. Acesta este motivul pentru care NATO își propune să combată acest fenomen calm, dar ferm.

CaleaEuropeană.ro: Deși cooperarea noastră transatlantică este slăbită de perturbările geopolitice și de revenirea la politica de mare putere, NATO este considerată cea mai de succes alianță militară. Cum reușesc abordări de tipul ”allied strong” să țină Occidentul unit într-un moment în care ar trebui să sărbătorim trei decenii de când valorile pe care a fost fondată NATO au început să-și găsească terenul propice și în Europa Centrală și de Est?

Tacan Ildem: Centrul de greutate al NATO, puterea sa esențială, este angajamentul membrilor săi de a fi alături unii de ceilalți. În acest sens, articolul 5 este nucleul Tratatului Atlanticului de Nord. Coeziunea dintre aliați este prioritatea secretarului general în orice moment și cea a colaboratorilor săi. Acesta este motivul pentru care este important să participăm la seminarii precum Bucharest Forum, care ajută la dezvoltarea unei viziuni comune asupra provocărilor și amenințărilor.

CaleaEuropeană.ro: Peste câteva săptămâni, liderii NATO se vor reuni la Londra pentru a marca 70 de ani de la înființarea familiei Nord-Atlantice. În același timp, mulți aliați sărbătoresc zece, cincisprezece sau douăzeci de ani de la aderarea la comunitatea euro-atlantică. Cum arată viitorul pentru NATO?

Tacan Ildem: Cetățenii și experții recunosc deopotrivă capacitatea istorică de adaptare a NATO. Acesta este motivul pentru care a și sărbătorit anul acesta 70 de ani. În perspectiva viitorului, NATO ia din măsuri pentru adaptarea la un mediu de securitate schimbat. A luat măsuri pentru a-și consolida apărarea și descurajarea în cele mai mari eforturi făcute într-o generație, după anexarea ilegală a Rusiei din Crimeea în 2014. NATO este preocupată să dezvolte răspunsuri la provocările hibride și cibernetice și la instabilitatea din Sud. Alianța încearcă să sporească rezistența operațiunilor sale și îi ajută pe aliați să facă la fel. Lucrează cu partenerii pentru consolidarea unităților de apărare a acestora. NATO se angajează pe deplin să rămână pregătit pentru obiectivele sale, deoarece provocările pentru securitate continuă să evolueze.


Ambasadorul Tacan Ildem a fost numit asistent al secretarului general al NATO pentru diplomația publică în martie 2016. El îl consiliază pe secretarul general în problemele diplomației publice și conduce Divizia de diplomație publică (PDD), care joacă un rol cheie în transmiterea mesajelor strategice și politice ale Alianței formatorilor de opinie și publicului în general. PDD lucrează pentru a crește nivelul de conștientizare asupra profilului Alianței în rândul audiențelor la nivel mondial și pentru a construi sprijin pentru operațiunile și politicile Alianței.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending