Connect with us

NATO

Mihai Fifor după reuniunea miniștrilor Apărării din cadrul NATO: Situația de la Marea Neagră va fi tratată separat la summitul Alianței. Dăm un semnal de coerență și de prezență NATO

Published

on

Corespondență de la NATO – Robert Lupițu

Situația de securitate la Marea Neagră, noua inițiativă NATO privind prezența înaintată aliată, rolul noilor structuri de comandă ale NATO, împărțirea sarcinilor financiare și proiectul mobilității militare prin cooperarea NATO-UE sunt prioritățile pe care ministrul Apărării Mihai Fifor le-a evocat la finalul reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO, întrunire crucială ce a pregătit deciziile pe care cei 29 de șefi de stat sau de guvern euro-atlantici le vor adopta formal la summitul din 11-12 iulie de la Bruxelles.

Într-o conferință de presă susținută la capătul celor două zile de reuniune, în cadrul cărora a participat și la mai multe reuniuni bi și multilaterale, ministrul Apărării a punctat că a insistat pentru ca ”situația de la Marea Neagră să fie tratată separat pe agenda summitului” din luna iulie și a manifestat interesul sporit al României pentru proiectul mobilității militare.

FOTO: MApN

“România a prezentat cel puțin două obiective foarte importante pentru summitul NATO din această vară din luna iulie. Cel dintâi s-a referit la posibilitatea ca situația de la Marea Neagră să fie tratată separat pe agenda summitului. Deși unele state membre ale Alianței nu consideră că Rusia reprezintă o amenințare la Marea Neagră, noi am încercat să demonstrăm că Rusia devine o prezență tot mai amenințătoare la Marea Neagră prin întărirea capacității sale de luptă în peninsula Crimeea. Ne-a venit în sprijin, cu ghilimele de rigoare, exercițiul pe care tocmai îl desfășoară Rusia în peninsula Crimeea, acolo unde vedem o desfășurare de forțe impresionantă, o desfășurare de forțe care nu mai are nimic de-a face cu o postură defensivă a Federației Ruse în Marea Neagră, ci cu una ofensivă. Am încercat să facem lobby pentru acest lucru, atât în plan bilateral prin vizite efectuate în țări partenere, dar și prin documente pe care le-am prezentat principalilor noștri aliați. Am avut în această perioadă un dialog constant cu partenerul strategic Statele Unite și am beneficiat de sprijin din partea majorității statelor membre”, a declarat Fifor.

Întâlniri bilaterale cu omologii german și britanic. România și Marea Britanie vor semna un Memorandum de Înțelegere

FOTO: MApN

Ministrul Mihai Fifor a transmis că pe parcursul reuniunii ministeriale a avut întrevederii cu omologii german și britanic. Cu ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, oficialul român a discutat despre coperarea în materie de apărare europeană (PeSCo), despre consolidarea relației bilaterale, cooperarea industrială prin finalizarea proiectului referitor la transportoarele blindate 8×8 cu compania germană Rheinmettal și despre Programul Națiune Cadru coordonat de Germania la nivelul NATO.

La nivelul discuțiilor cu omologul britanic, Gavin Williamson, Fifor a transmis că România și Marea Britanie vor semna un memorandum de înțelegere axat pe cooperarea bilaterală și concretizat inclusiv prin afilierea militarilor britanici la Brigada Multinațională NATO de la Craiova. 

”Am discutat despre modul cum putem asigura stabilitatea în zona Mării Negre. Omologul britanic a abordat și situația din Balcanii de Vest pentru că România este considerată principalul furnizor de securitate din această zonă, dar și un important vector de stabilitate”, a mai declarat Fifor. 

Mihai Fifor despre adaptarea NATO la Marea Neagră: Dăm un semnal de coerență și că Alianța este prezentă 

”Se discută despre modul cum va arăta o structură de comandă la Marea Neagră. Este o discuție intensă între statele riverane, cu un punct de vedere destul de apăsat al Turciei, cu dorința vecinilor bulgari de a avea un comandament la Marea Neagră, cu intenția noastră de a avea o prezență navală tot mai consistentă. Am discutat, de pildă, cu omologul meu francez Florence Parly, în cadrul vizitei la Paris, despre reluarea prezenței navelor franceze în Marea Neagră. Am primit asigurări și din partea omologului britanic că prezența vaselor britanice va continua. Pe de altă parte, colaborarea va continua și cu marina americană. Încercăm să dăm un semnal de coerență în abordarea pentru Marea Neagră și să dăm un semnal că Alianța Nord-Atlantică este prezentă în Marea Neagră și că nu este un lac aparținând Federației Ruse. Noi continuăm să ne facem temele foarte bine. Am spus că 2018 va fi anul Marinei și cred că ne ținem de cuvânt. Avem în procedură achiziția celor patru corvete multifuncționale care se vor prin cooperare industrială în șantier naval românesc. Lansăm procedura pentru achiziția bateriilor de coastă și, totodată, continuăm să colaborăm cu partenerul american pentru dezvoltarea bazei de la Mihail Kogălniceanu”.

Reuniune trilaterală în premieră cu omologii Finlanda și Croația, țările alături de care România face parte din trio-ul de președinții la Consiliul UE

La reuniunea ministerială, Mihai Fifor a participat, în premieră, la o reuniune trilaterală cu omologii săi din Finlanda și Croația, țări cu care România va asigura trio-ul de președinții ale Consiliului UE între 1 ianuarie 2019 și 30 iunie 2020. Potrivit lui Fifor, reuniunea a stabilit câteva repere precum chestiunea mobilității militare, războiul hibrid, apărarea cibernetică sau situația din Balcanii de Vest.

”Am convenit ca aceste întâlniri preliminare să aibă loc în continuare pentru a pregăti președinția. Intenționăm să avem o întâlnire în trio în România în această toamnă, astfel încât să avem o abordare cât mai coerentă”.

Mihai Fifor: România a solicitat, în proiectul mobilității militare, o legătură Est-Vest. Există și un proiect cu Polonia – Via Carpatia

”Chestiunea mobilității militare interesează pe toată lumea. Dincolo de orice chestiuni politice, toate statele membre ale Alianței Nord-Atlantice realizează că fără o mobilitate foarte bună a echipamentelor și a trupelor nu poți să ai viteza de reacție necesară în cazul unei intervenții. De pildă, în urmă cu două săptămâni, la Varșovia, a avut loc o reuniune comună de guvern România-Polonia. Partea poloneză a abordat foarte ferm proiectul lor pentru mobilitatea militară, respectiv Via Carpatia. Este un proiect pe care îl vedem realizabil, România ca parte a acestui coridor de transport din țările baltice și până în Grecia. Un coridor care ar urma să traverseze România de la Oradea până la Calafat, asta însemnând o autostradă de la Oradea – Timișoara – Craiova – Calafat. Noi am solicitat ca atunci când vorbim de mobilitate militară să avem și legătura Est-Vest. Toate aceste proiecte de infrastructură se integrează în planul de infrastructură mare pe care România îl are atât pe rutier, cât și pe cale ferată. Vor exista foarte mulți bani, astfel încât, aplicând pe proiecte PeSCO, să putem aplica și pe fonduri europene în premieră pentru astfel de proiecte. Discutăm de sume foarte mari. În cadrul mobilității militare, România își propune să fie un partener foarte serios și să își dezvolte propriile capacități de transport în cadrul acestor proiecte”, a mai spus Fifor.

Citiți și Țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece: Două noi comandamente în SUA și în Germania și 90 de dispozitive militare gata de luptă până în 2020

Citiți și Nume de cod: ”Readiness Initiative”. Cum arată noul plan militar al NATO pentru descurajarea Rusiei în flancul estic, inclusiv în România

Citiți și Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

Citiți și Noua prezență avansată a NATO în Europa. Jens Stoltenberg explică cum au evoluat angajamentele Alianței pentru securitatea flancului estic și a României după anexarea Crimeei de către Rusia

Citiți și Secretarul general al NATO anunță că România va fi un beneficiar major al deciziilor Alianței pentru flancul estic, inclusiv prin inițiativa de desfășurare a 30 de batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave în caz de alertă

Miniștrii Apărării din țările membre ale NATO au decis joi amplasarea noilor comandamente pentru Atlantic și pentru logistică și mobilitate militară la Norfolk în Statele Unite, respectiv la Ulm în Germania. Totodată, țările aliate au decis să sporească măsurile pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Vineri, NATO și Uniunea Europeană au demarat planificările la nivel tehnic pentru facilitarea mobilității militare în Europa. UE a prezentat deja un plan de investiții în acest sens, în vreme ce  NATO a transmis solicitările sale către UE și a insistat asupra coerenței acestor eforturi.

Miniștrii aliați au agreat, de asemenea, să continue sprijinirea forțelor de securitate afgane și să lanseze o misiune NATO în Irak.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul SUA, la Baza Aeriana Câmpia Turzii unde sunt staționate drone MQ-9 Reaper: ”Poporul român nu are prieten mai bun decât Statele Unite”

Published

on

© Forțele Aeriana Române/ Facebook

Ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman, a declarat, marţi, la Baza 71 Aeriană ”General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii, că aceasta este o dovadă a puternicului Parteneriat de securitate existent între SUA şi România.

“Vreau să ştiţi că poporul român nu are prieten mai bun decât Statele Unite. Ceea ce vedeţi astăzi aici este un exemplu esenţial al puternicului Parteneriat de securitate existent între Statele Unite şi România, parteneriat început în urmă cu aproape 20 de ani, atunci când, după ce a ieşit din perioada întunecată a comunismului şi înainte să devină stat membru NATO, România a stat alături de Statele Unite în Irak şi Afganistan, unde am lucrat şi, da, am făcut sacrificii împreună, pentru a-i învinge pe cei care ne-ar răpi libertăţile”, a spus ambasadorul SUA, citat de Agerpres.

El a adăugat că cele două ţări trebuie să rămână împreună și a transmis şi salutul preşedintelui SUA, Donald Trump.

“Trebuie să decidem să rămânem împreună şi să continuăm să construim pe baza puternicei cooperări de care ne bucurăm, pentru a-i împiedica pe alţii să provoace o ruptură între noi, slăbindu-ne astfel pe toţi, ca să îşi poată extinde influenţa malignă şi mai departe. Un alt exemplu al cooperării noastre este baza de aici, de la Câmpia Turzii, care găzduieşte una dintre cele mai bune escadrile de vânătoare ale României. Tot aici este una dintre cele mai bune zone pentru antrenamente de luptă aeriană din Europa. Statele Unite au investit peste 14 milioane de dolari aici în ultimii cinci ani, pentru a ajuta la apărarea României şi a flancului de est al NATO. Câmpia Turzii a găzduit de asemenea mai mulţi Aliaţi NATO, care protejează România ca parte a operaţiunii Atlantic Resolve, care ne permite să răspundem rapid şi să îi asigurăm pe Aliaţii noştri că suntem aici şi suntem pregătiţi să ne apărăm reciproc. (…) Aşa cum a spus preşedintele Trump în 2017,  când s-a aflat alături de preşedintele Iohannis în Rose Garden: ‘Suntem aici pentru a-i sprijini şi apăra pe Aliaţii noştri’. În numele preşedintelui Trump şi al poporului american, vă mulţumesc foarte mult pentru prietenie şi ospitalitate. Doresc să mulţumesc de asemenea tuturor membrilor Forţelor armate americane, române şi ale altor Forţe armate NATO pentru serviciul, profesionalismul şi angajamentul lor faţă de cauza libertăţii. Dumnezeu să vă binecuvânteze şi să vă ţină în siguranţă!”, a menţionat diplomatul american.

Citiți și Forțele Aeriene ale SUA au transferat drone militare MQ-9 Reaper la baza de la Câmpia Turzii: ”Misiunea este complet coordonată cu Guvernul României”

Ambasadorul SUA în România a participat, alături de şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, marţi, la Baza 71 Aeriană “General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii, la Ziua Distinşilor Vizitatori a exerciţiului româno-american DACIAN REAPER-20.

În perioada ianuarie-martie 2020, Baza 71 Aeriană din Câmpia Turzii este gazda exerciţiului româno-american DACIAN REAPER-20, exerciţiu organizat şi planificat în cursul anului 2019.

Militarii americani fac parte din 52nd Expeditionary Operations Group Detachment 2, unitate care îşi îndeplineşte misiunile de informaţii, supraveghere şi cercetare de pe aeroportul Miroslawiec, Polonia, şi aparţine 52nd Fighter Wing din cadrul Bazei Aeriene Spangdahlem, cu sediul în Germania.

Statele Unite ale Americii colaborează îndeaproape cu România pentru a consolida capacităţile de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

Forțele Aeriene americane în Europa și Africa (USAFE) au anunțat încă de la 22 ianuarie ă vor desfășura în România, la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, câteva avioane de luptă fără pilot de tip MQ-9 Reaper, tipul de dronă pe care Statele Unite au utilizat-o în operațiunea care a condus la eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani.

”Această misiune, care este așteptată să dureze până la începutul primăverii, a fost complet coordonată cu Guvernul României. A fost concepută astfel încât să promoveze stabilitatea şi securitatea din regiune şi să consolideze relaţiile dintre aliaţii NATO şi alți parteneri europeni”, au precizat Forțele Aeriene ale SUA.

Continue Reading

NATO

Ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, la München: NATO trebuie să-și consolideze poziția la Marea Neagră prin abordarea ”o singură ameninţare, un singur flanc, o singură prezenţă”

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Corespondență de la München

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a vorbit, în cadrul unei mese rotunde organizată cu ocazia Conferinţei de Securitate de la München, despre necesitatea monitorizării atente a dezvoltărilor securitare din zona Mării Negre, subliniind nevoia de consolidare a prezenţei NATO în regiune.

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, oficialul român a subliniat importanţa strategică “crucială” a regiunii Mării Negre pentru securitatea europeană şi euro-atlantică.

Ministrul Nicolae Ciucă a punctat faptul că, în condiţiile menţinerii posturii asertive a Rusiei în regiune şi a presiunii asupra întregului flanc estic al NATO, este necesară implementarea unei abordări “coerente şi cuprinzătoare” la nivelul Alianţei, în cadrul acţiunilor actuale şi viitoare de consolidare a posturii aliate de descurajare şi apărare, menţionează sursa citată.

“Ministrul Apărării Naţionale a prezentat poziţia României, deopotrivă geostrategică şi geopolitică, pe flancul estic al NATO, într-o regiune vulnerabilă a Alianţei, şi a subliniat necesitatea monitorizării atente a dezvoltărilor securitare din regiunea Mării Negre şi, ca o consecinţă a acestora, nevoia de consolidare a prezenţei NATO în regiune prin aplicarea unei viziuni de tip ”o singură ameninţare, un singur flanc, o singură prezenţă”. În acest sens, el a punctat importanţa implementării eficiente a prezenţei aliate adaptate şi a Pachetului de la Washington pentru Marea Neagră, prin participarea tuturor aliaţilor şi implicarea partenerilor regionali, în vederea îmbunătăţirii capacităţii aliate de supraveghere şi cunoaştere a situaţiei şi de intervenţie în caz de necesitate”, se precizează în comunicat.

Potrivit MApN, demnitarul român s-a pronunţat pentru creşterea sinergiei implicării NATO şi Uniunii Europene în regiunea Mării Negre, în domenii concrete cum sunt contracararea acţiunilor hibride şi a ameninţărilor cibernetice, dezvoltarea mobilităţii militare şi a rezilienţei statelor şi societăţilor din această zonă.

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, prezent la Conferinţa de Securitate de la Munchen, a participat vineri, în calitate de vorbitor principal, la masa rotundă intitulată “The Greater Black Sea Region: Competition for Sea Control or Sea Denial”, organizată de think tank-urile Center for European Policy Analysis (SUA) şi New Strategy Center (România).

Continue Reading

NATO

De la München, Jens Stoltenberg apără relația transatlantică: NATO este expresia supremă a Occidentului. Orice încercare de a distanța Europa de America de Nord riscă divizarea Europei

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență de la München

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins sâmbătă teza potrivit căreia ”Occidentul și-a pierdut calea” și a afirmat că Alianța Nord-Atlantică ”este expresia supremă a Occidentului” reprezentat de Europa și America de Nord. De asemenea, Jens Stoltenberg a recunoscut în discursul său că NATO are de-a face cu ”competiția” provocărilor Rusiei care vrea să revină la ”o lume a sferelor de influență”, dar și cu o schimbare ”balanței globale de putere” în urma ascensiunii Chinei.

Vorbind în deschiderea zilei de sâmbătă a Conferinței de Securitate de la München, Stoltenberg a încercat să ofere o imagine diferită de proiecția lansată vineri de președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier și de ministrul german de externe Heiko Maas, care au vorbit despre o nouă ”ordine în curs de dezvoltare” și despre realitatea unei competiții strategice între SUA, Rusia și China.

”Conferința de anul acesta ridică întrebarea dacă Occidentul și-a pierdut calea. Într-adevăr, se pun întrebări despre forța legăturii transatlantice. Oamenii se întreabă spre ce ne îndreptăm și dacă vom continua să mergem împreună. (…) Este adevărat, calea nu este ușoară și uneori ne poticnim, dar nu ne-am pierdut calea. Și mai important, valorile noastre nu și-au pierdut valoarea”, a spus înaltul oficial aliat, citând libertatea, democrația și domnia legii care au adus o pace și o prosperitate fără precedent.

În multe privințe, NATO este expresia supremă a Occidentului, Europa și America de Nord”, a subliniat Jens Stoltenberg, în condițiile în care ediția din acest a Conferinței pornește de la premisa ”Westlessness”-ului, se desfășoară sub semnul unei transformări epocale a scenei relațiilor internaționale într-o lume mai puțin occidentală, inclusiv pe fondul unei familii occidentale care devine mai puțin occidentală în sensul postbelic al construcției ordinii internaționale. Acest concept este materializat și prin dubla dilemă a portretizării unei lumi în care Occidentul lasă epicentrul scenei globale în favoarea altora și a unei strategii comune occidentale adaptată erei competiției între marile puteri.

Stoltenberg, care a fost urmat pe scena Conferinței de secretarii de Stat și de Apărare ai SUA, într-un mesaj simbolic conturat transatlantic, a reîmprospătat exemplele care arată angajamentul american față de securitatea europeană și euro-atlantică, insistând în același timp și asupra nevoii de adaptare a NATO față de provocările reprezentate de Rusia, de situația din Orientul Mijlociu și, mai nou, de China.

”Realitatea este că facem mai mult împreună astăzi decât am făcut-o de ani buni. SUA investesc în securitate europeană, cu mai multe trupe, exerciții și infrastructură și cu un sprijin puternic bipartizan. Și în timp ce președintele SUA a cerut aliaților europeni să facă mai mult, el a recunoscut, de asemenea, enormele progrese pe care le facem. (…)  Și când ne-am întâlnit la Londra, liderii NATO au convenit să lanseze un proces de reflecție pentru a consolida și mai mult dimensiunea politică a NATO. Așadar, Europa și America de Nord trebuie să continue să stea împreună în fața unei concurențe globale sporite”, a mai precizat secretarul general al Alianței.

Vineri, Frank-Walter Steinmeier și Heiko Maas au criticat actuala administrație americană, sugerând că noua politică de la Washington este cea care a schimbat regula jocului, dintr-o ordine bazată pe reguli într-una a competiției dintre marile puteri.

În contrapartidă, secretarul de stat al SUA Mike Pompeo a afirmat sâmbătă, după discursul lui Jens Stoltenberg, că ”Occidentul câștigă” și că cei care clamează ”moartea relației transatlantice” sunt exagerați. De asemenea, Mike Pompeo a cerut o atitudine comună occidentală în fața Rusiei, dând exemplul conductei Nord Stream 2, și a Chinei.

De altfel, Jens Stoltenberg a recunoscut în discursul său că NATO are de-a face cu ”competiția” provocărilor Rusiei care vrea să revină la ”o lume a sferelor de influență”, dar și cu o schimbare ”balanței globale de putere” în urma ascensiunii Chinei.

”Deci, există o competiție acolo. (…)  Unii spun că răspunsul este mai multă Europă și sunt de acord. Dar aceasta este doar o parte. Pentru că mai multă Europă nu poate însemna Europa singură. Orice încercare de a distanța Europa de America de Nord nu numai că slăbește legătura transatlantică și capacitatea noastră de a concura pe o scenă globală, dar riscă și divizarea Europei. Nu cred doar în Europa. Deoarece nu cred doar în America. Cred în Europa și America împreună”, a conchis Jens Stoltenberg.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending