Connect with us

NEWS

Mii de imigranți înaintează către Uniunea Europeană prin Macedonia și Serbia. Armata bulgară a trimis blindate la frontiera cu Macedonia

Published

on

Peste 5.000 de imigranţi au ajuns duminică în Serbia, continuându-şi drumul către Europa de Vest, după o încercare zadarnică şi punctual în forţă a forţelor de ordine macedonene de a-i împiedica să pătrundă pe teritoriul ţării, relatează Reuters online, conform Gandul.info.

imigrantiDepăşită de un aflux de refugiaţi, în principal sirieni veniţi din Grecia, Macedonia a închiriat trenuri şi autocare cu care să-i transporte către nord, după mai multe zile de haos provocat de închiderea frontierei sale sudice de către forţele macedonene de securitate, care au recurs la grenade asurzitoare şi la gaze lacrimogene încercând să-i împiedice să intre în ţară.

Fluxul este neîntrerupt, deoarece Grecia a evacuat către partea continentală refugiaţii debarcaţi în număr mare pe anumite insule de la Marea Egee. Un număr-record de 50.000 de imigranţi a ajuns în Grecia pe mare în iulie, venind dinspre Turcia.

Armata bulgară a trimis blindate la frontiera cu Macedonia

Bulgaria a trimis blindate la patru puncte de frontieră cu Macedonia în sprijinul poliției de frontieră, în cazul unui posibil aflux de imigranți, a anunțat marți Ministerul bulgar al Apărării, citat de France Presse, potrivit Agerpres.

‘În această etapă vom consolida preventiv paza frontierei asigurată de poliția de frontieră’, a declarat postului de radio local BNR Nikolai Karavainov, un responsabil pentru operațiuni în Ministerul Apărării de la Sofia.

Douăzeci și cinci de soldați și vehicule blindate au fost trimise la punctele de frontieră dintre Bulgaria și Macedonia, dar ‘numărul lor ar putea crește în cazul în care situația se înrăutățește’, a spus el.

Bulgaria este deocamdată scutită de afluxul de imigranți care sosesc din Grecia în Macedonia.

Bulgaria a găzduit de la începutul anului 15.000 de imigranți ilegali, inclusiv sirieni veniți din Turcia. Imigranții reținuți în Bulgaria sunt plasați în mai multe tabere de refugiați înainte de a ajunge la un statut care să le permită, în cel mai bun caz, să călătorească în UE fără a se instala aici.

‘Bulgaria își păzește bine frontierele sale’, în timp ce imigranții trec prea ușor prin insulele grecești pentru a se îndrepta spre Europa de Vest via Macedonia și Serbia, a subliniat ministrul bulgar de externe, Daniel Mitov, într-o intervenție la televiziunea bTV.

 

.

.

.

INTERNAȚIONAL

Donald Trump a refuzat angajamentul unui transfer pașnic de putere în cazul unei înfrângeri în alegerile prezidențiale din luna noiembrie

Published

on

© The White House/ Facebook

Președintele american, Donald Trump, a refuzat miercuri să se angajeze la transferul pașnic al puterii în cazul înfrângerii la alegerile de la 3 noiembrie, atrăgându-și reacții de indignare din partea adversarului său democrat, Joe Biden, dar și din propriul partid, Partidul Republican, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Va trebui să vedem ce se întâmplă”, a declarat Donald Trump în cursul unei conferinţe de presă la Casa Albă.

Liderul de la Casa Albă a fost întrebat de un jurnalist dacă își asumă angajamentul să asigure un transfer fără violență al puterii indiferent de rezultatul alegerilor în care se confruntă cu democratul Joe Biden.

În prezent depăşit în sondaje, preşedintele republican se plânge regulat de condiţiile organizării scrutinului şi afirmă că votul prin corespondenţă este o sursă de potenţiale fraude. Această aserţiune nu este demonstrată, iar votul prin corespondenţă ar urma să fie mult mai utilizat în acest an din cauza pandemiei de COVID-19.

Donald Trump a părut miercuri să îndemne la anularea buletinelor trimise prin poștă. ”Să scăpăm de aceste buletine şi va fi foarte paşnic, nu va fi un transfer cu adevărat, va fi o continuare”, a precizat președintele american.

Reacția contracandidatului democrat la fotoliul prezidențial, Joe Biden, nu a întârziat să apară. ”În ce ţară trăim? Abia îmi vine să glumesc. Vreau să spun, în ce ţară ne aflăm? El spune lucrurile cele mai iraţionale, nu ştiu ce să zic”, a precizat Biden.

Senatorul republican Mitt Romney, care i se opune de multe ori preşedintelui, a reacţionat cu indignare la rândul său.

”Transferul paşnic al puterii este fundamental pentru democraţia noastră: fără asta, este Belarus. Orice sugestie a unui preşedinte că s-ar putea sustrage de la această garanţie constituţională este în acelaşi timp de neimaginat şi inacceptabilă”, a scris el pe Twitter.

Președintele american Donald Trump a avansat și în trecut ideea că nu va recunoaște rezultatul alegerilor, amenințare pe care a formulat-o și cu prilejul scrutinului electoral din 2016, în urma căruia acesta a ieșit câștigător în fața candidatei democrate Hillary Clinton.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Studiu: Un Brexit fără un acord comercial va fi de trei ori mai scump pe termen lung decât pandemia de coronavirus pentru Regatul Unit

Published

on

© European Communities, 2008

Un Brexit fără un acord comercial ar putea costa Regatul Unit de trei ori mai mult pe termen lung decât pandemia de coronavirus, atrage atenția un stiud realizat de centrul de cercetare ”The Uk in Changing Europe”, citat de France Presse, anunță Agerpres.

Pe termen scurt, o ieșire a Marii Britanii din perioada de tranziție post-Brexit fără un acord comercial este ”o veste proastă” pentru redresarea economică și pe termen lung va fi ”mai important” decât criza sanitară.

Centrul de cercetare, care a colaborat cu London School of Economics, estimează că din cauza Brexit-ului, creșterea economică va fi mai redusă, fiind nevoie de mai mult timp pentru ca economica britanică să-și revină decât dacă Regatul Unit ar fi fost în continuare membru al Uniunii Europene.

În raport este precizat că impactul lipsei unui acord asupra produsului intern brut va fi de 5,7% pe parcursul a cincisprezece ani în raport cu nivel actual.

Mărturie a consecințelor unui Brexit fără acord, ce-i drept timidă, în contextul în care este dificil de estimat care va fi impactul încheierii perioadei de tranziție fără o înțelegere comercială, stă scrisoarea transmisă de ministrul de Cabinet, Michael Gove, către asociațiile comerciale, consultată de Politico Europe, în care oficialul britanic avertizează că există riscul ca până la 7.000 de camioane care transportă bunuri din Regatul Unit în UE ar putea avea întârzieri de două zile dacă de la 1 ianuarie 2021 nu vor intra în vigoare prevederile unui viitor acord comercial.

Principala cauză a acestor posibile întârzieri rezidă în faptul că comercianții nu sunt pregătiți pentru potențialele controale impuse de statele UE după încheierea perioadei de tranziție.

Prim-ministrul Boris Johnson a stabilit ca termen limită data de 15 octombrie pentru obținerea unui acord comercial privind relațiile post-Brexit. În caz contrar, acesta va opta pentru un scenariu fără acord, fiind de părere că țara sa poate prospera chiar și în cazul unui divorț dur de Uniunea Europeană, principalul său partener comercial, cu precădere prin negocierea unor acorduri comerciale cu diferite state.

De altfel, recent, Marea Britanie a încheiat un acord comercial cu Japonia prin care Londra urmărește să crească volumul schimburilor comerciale cu această țară cu aproximativ 15,2 miliarde de lire sterline.

Negocierile pentru stabilirea prevederilor unui acord comercial au fost demarate la începutul lunii iunie, în încercarea de a identifica noi parteneri comerciali care să acopere golul lăsat de desprinderea celui mai important partener al Londrei, Uniunea Europeană.

Regatul Unit speră astfel ca acest acord comercial cu Japonia să fie o trambulină pentru a adera la Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP).

De altfel, în vederea atingerii acestui obiectiv, la mijlocul lunii iunie, premierul britanic Boris Johnson și secretarul pentru Comerț Internațional Liz Truss au anunțat iniţierea tratativelor cu Australia și Noua Zeelandă în vederea stabilirii unui acord comercial ale cărui prevederi să intre în vigoare după data de 31 decembrie, moment în care expiră perioada de tranziție post-Brexit.

În prezent, Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP) reunește sub umbrela sa 11 țări, și anume Canada, Australia, Japonia, Mexic, Noua Zeelandă, Singapore, Malaezia, Peru, Chile, Vietnam şi Brunei. Odată ce va fi deplin implementat, acest acord de liber schimb va servi intereselor a 495 de milioane de consumatori, reprezentând 13,5% din PIB-ul global.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Emmanuel Macron afirmă că Franța și partenerii săi, Germania și Regatul Unit, ”nu vor face compromisuri” în respingerea sancțiunilor ONU reintroduse unilateral de SUA împotriva Iranului

Published

on

© Council of the European Union

Președintele francez, Emmanuel Macron, a precizat marți într-un discurs video înregistrat difuzat în Adunarea Generală a ONU, că Franța și aliații săi europeni, Germania și Regatul Unit, nu vor face compromisuri în ceea ce privește respingerea reintroducerii sancțiunilor ONU împotriva Iranului de către Statele Unite, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Franţa, împreună cu partenerii săi, german şi britanic, îşi va menţine exigenţa asupra aplicării depline şi integrale a acordului de la Viena din 2015″ privind dosarul nuclear iranian “şi nu va accepta încălcări comise de Iran”, a declarat liderul de la Palatul Elysee.

Acesta a completat că ”nu vom face totuși niciun compromis asupra activității unui mecanism pe care SUA (…), ieșind din acord, nu sunt în situația de a-l activa”.

Pentru că, în opinia lui Macron, ”asta ar aduce atingere unităţii Consiliului de securitate, integrităţii deciziilor sale, şi ar însemna asumarea riscului de a agrava şi mai mult tensiunile în regiune”.

Emmanuel Macron a subliniat că ”strategia presiunii maximale” decise de Donald Trump după ce a ales să-şi retragă ţara din acord în 2018, ”nu a permis până în acest stadiu stoparea activităţilor destabilizatoare ale Iranului şi nici asigurarea faptului că acesta nu poate dezvolta arma nucleară”.

Din punctul lui de vedere, ”trebuie construit în timp un cadru de acţiune util (…) respectiv capacitatea de a completa acordul din 2015”. ”Mai întâi pentru a ne asigura că pe termen lung Iranul nu va obţine niciodată arma nucleară, dar şi că vom da răspunsuri activităţilor balistice ale Iranului, dar şi destabilizărilor sale din regiune”, a adăugat şeful statului francez.

Statele Unite au reintrodus unilateral, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, sancțiunile Națiunilor Unite împotriva Iranului și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să sporească tensiunile internaționale.

”Astăzi (sâmbătă), Statele Unite salută revenirea la aproape toate sancţiunile ONU împotriva Republicii Islamice Iran ridicate anterior”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, măsurile punitive au intrat ”din nou în vigoare” sâmbătă, la orele 20.00 (duminică, 00.00 GMT).

De asemenea, Administrația Trump a specificat că va introduce un sistem de sancțiuni așa-zis secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care va încălca sancțiunile ONU, cu toate că este printre singurii din lume care consideră că sunt în vigoare. Este o armă redutabilă: contravenienţii desemnaţi de Washington îşi vor vedea blocat accesul la piaţa şi sistemul financiar american.

În urma acestei decizii, miniștrii de externe ai Franței, Regatului Unit și Germaniei, dar și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au contestat duminică dreptul Statelor Unite de a reimpune sancțiuni ONU împotriva Iranului, după ce Washingtonul a anunțat reintroducerea acestor măsuri prin activarea așa-numitului mecanism ”snapback”.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL11 mins ago

Donald Trump a refuzat angajamentul unui transfer pașnic de putere în cazul unei înfrângeri în alegerile prezidențiale din luna noiembrie

COMISIA EUROPEANA22 mins ago

Angela Merkel și Ursula von der Leyen, pe lista TIME a celor mai influenți lideri din 2020

INTERNAȚIONAL36 mins ago

Volodimir Zelenski: Ucraina vrea să obțină de la Uniunea Europeană o perspectivă clară de aderare: “UE este partenerul nostru cheie”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Social-democrații din Parlamentul European, despre noua politică de migrație și azil a UE: Solidaritatea trebuie să fie regula, nu excepția

Dacian Cioloș2 hours ago

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș: UE a tras prea mult de timp. Trebuie să construim un sistem european de azil și migrație bazat pe solidaritate

U.E.2 hours ago

Uniunea Europeană consideră că așa-numita ”învestire” a lui Lukanșenko în funcția de președinte este lipsită de ”legitimitate democratică”: UE își revizuiește relațiile cu Belarus

JUSTIȚIE2 hours ago

Klaus Iohannis, după propunerile avocatului general al CJUE: Voi insista și cred că voi avea succes ca Ministerul Justiției să vină cu propuneri pentru modificarea legilor justiției

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Washingtonul, poziție comună cu UE, nu îl recunoaște pe Aleksandr Lukashenko drept ”președintele legitim ales al Belarusului”

POLITICĂ17 hours ago

Klaus Iohannis avertizează: Dacă majorarea pensiilor cu 40% intră în vigoare, România va pierde 3 miliarde de euro fonduri europene. Este un scenariu de groază

PARLAMENTUL EUROPEAN19 hours ago

Deputații europeni solicită măsuri pentru reducerea decalajului digital în educație: Egalitatea de șanse trebuie să fie în centrul politicii de educație a UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA7 days ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending