Connect with us

U.E.

Mii de oameni din orașul german Hanau au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva grupărilor de extremă dreapta și a rasismului

Published

on

© European Communities, 1997

Mii de oameni din orașul Hanau au pornit sâmbătă, 22 februarie, într-un marș împotriva grupărilor de extremă dreapta și a rasismului, ca urmare a atacurilor armate de miercuri seara în care au murit nouă persoane, inclusiv suspectul, informează dpa preluat de Agerpres.

Poliția a raportat că aproximativ 3.000 de persoane au participat la protestele din orașelul german, aflat la 25 de kilometri est de Frankfurt.

Protestatarii au pornit marșul de comemorare a victimelor atacului din centrul orașului, zona Freiheitsplatz – care se traduce prin Piața Libertății -, după care au mers în tot orașul, înaintând în spatele unui banner pe care scria „Uniți împotriva rasismului și a fascismului”, pentru a ajunge la final în cele două locații unde au fost împușcate cele nouă victime.

De asemenea, furia oamenilor ieșiți în stradă s-a îndreptat și spre  Alternative für Deutschland (AfD), partid de extremă dreapta care reprezintă a treia forță politică din parlamentul german la ora actuală, cu 94 de locuri raportat la un total de 79, și care a fost condamnat pentru retorica sa xenofobă.

La rândul lor, numeroși politicienii germani de top au cerut ca AfD să fie pus sub supraveghere, susținând că a contribuit la alimentarea retoricii extremiste din spatele atacului sângeros de la Hanau, relatează The Guardian.

Ca răspuns la atacul de miercuri, în care Tobias Rathjen, etnic german în vârstă de 43 de ani, a împușcat nouă persoane în două baruri frecventate de minorități etnice înainte de se sinucide și de a o ucide și pe mama sa, Guvernul german a promis că va aplica măsuri dure împotriva extremiștilor de dreapta, va oferi o protecție mai bună comunităților musulmane și va analiza modul în care legile privind armele pot fi înăsprite.

Rathjen și-a expus motivele rasiste din spatele acestor fapte într-un document de 24 de pagini, încărcat pe site-ul său web înainte de atacuri. Potrivit acestuia, anumite grupuri etnice din Asia, Africa și Orientul Mijlociu trebuiau „complet anihilate”, iar populația Germaniei înjumătățită astfel.

Masacrul de la Hanau a fost cel de-al treilea atac din Germania comis de către extremiștii de dreapta doar în ultimele nouă luni și cel cu cel mai mare număr de victime. La 9 octombrie 2019, două persoane au murit în estul orașului Halle, când un extremist a încercat să pătrundă într-o sinagogă.

Printre victimele de etnie turcă, bulgară, afgană, bosniacă și germană din cele două locații atacate s-a aflat și un român. Guvernul german s-a angajat să sprijine financiar familiile decedaților.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

SUA

Statele Unite vor oferi Republicii Cehe un ajutor militar de peste 100 milioane de dolari

Published

on

©USEmbassyKyiv/Twitter

Republica Cehă urmează să primească o finanţare militară de 106 milioane de dolari de la Statele Unite, potrivit unor anunţuri făcute joi, relatează DPA, potrivit Agerpres.

„Înţelegem acest dar ca pe o expresie a aprecierii pentru modul în care Republica Cehă a ajutat Ucraina încă de la începutul conflictului”, a declarat ministrul apărării, Jana Cernochova, la Praga.

Ambasada SUA în Republica Cehă a confirmat că cele 100 de milioane de dolari vin din Programul Washingtonului de Finanţare Militară Externă care permite doar achiziţionarea de echipamente militare americane.

O finanţare suplimentară de 6 milioane de dolari este destinată echipării unui centru de protecţie cibernetică.

De asemenea, însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Cehă, Christina Agor, a mulţumit ţării pentru „leadership-ul extraordinar” în sprijinirea Kievului de când Rusia a atacat Ucraina în februarie.

Oficialii cehi spun că ţara a furnizat Ucrainei arme şi muniţie în valoare de peste 160 de milioane de euro (155 milioane de dolari). Aceasta a inclus tancuri, elicoptere de luptă şi tunuri, potrivit unor rapoarte, în timp ce guvernul nu oferă astfel de detalii.

Luna trecută, Statele Unite au livrat gratis Republicii Cehe opt elicoptere militare Bell. Astfel, Cehia a primit șase elicoptere de atac Viper AH-1Z şi două elicoptere utilitare Venom UH-1Y.

Cehia doreşte să-şi modernizeze rapid armata, înlocuind echipamente din dotare care datează din perioada sovietică, inclusiv elicoptere

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen evocă “promisiunea democrației” în războiul declanșat de autocrații: În democrație, oamenii sunt stăpânii propriului viitor. În autocrație, oamenii sunt blocați într-un trecut fără sfârșit

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Este în sarcina fiecărei generații să lupte pentru apărarea democrației și este în sarcina actualei generații să îi ajute ucraineni în lupta pentru dreptul lor de a-și determina propriul viitor, să protejeze democrațiile de șantajul rusesc și de interferența autocrațiilor și să consolideze toate democrațiile din Europa, a afirmat, joi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de la pupitrul Forumului Democrației organizat la Atena.

Șefa executivului european a ținut un discurs special la cea de-a zecea ediție a acestui forum, subliniind importanța a patru priorități asupra cărora UE trebuie să se concentreze: noile amenințări, crize multiple, noi frontiere și generațiile viitoare.

Astăzi, încă o dată, o democrație luptă pentru propria supraviețuire împotriva agresiunii unui autocrat străin. Atacul Rusiei împotriva Ucrainei este încă o bătălie într-un război care durează de 25 de secole. Războiul autocrației împotriva democrației. Și sunt profund convinsă că democrația va învinge“, a spus von der Leyen, a cărei teză centrală în discurs a vizat disputa dintre democrații și autocrații.

 

Cu referire la noile amenințări, liderul de la Bruxelles a criticat faptul că autocrațiile creează dezinformare, finanțează institute de cercetare false pentru a otrăvi dezbaterile publice cu minciuni și interferează în momentele electorale din statele europene, prin atacuri cibernetice și alte operațiuni maligne.

“Acesta este motivul pentru care am anunțat un nou Pachet de apărare a democrației. Am introdus o legislație pentru a examina investițiile străine directe în companiile noastre din motive de securitate. Dacă facem acest lucru pentru economia noastră, nu ar trebui să facem același lucru pentru valorile noastre?”, s-a întrebat ea, retoric.

Vorbind despre crizele multiple, ea a evocat unitatea în acțiune și răspunsuri puternice la amenințări din partea unei Uniuni de 27 de state membre. “Am reacționat cu viteza luminii la atacul Rusiei împotriva Ucrainei, cu cel mai mare pachet de sancțiuni din istorie. Cu un sprijin financiar de 19 miliarde de euro, echipamente militare, găzduind peste opt milioane de refugiați. Democrațiile pot da rezultate dacă acționăm uniți”, a spus von der Leyen.

Șefa Comisiei Europene a explicat și conceptul de “noi frontiere”, argumentând că războiul pornit de Vladimir Putin în Ucraina este o încercare de a inversa cursul istoriei și de a opri lunga călătorie a democrației și exemplificând cu faptul că investițiile Chinei și gazul și petrolul rusesc. sunt un mod prin care autocrațiile folosesc instrumente mai subtile pentru a restrânge suveranitatea altor națiuni.

“Numărul de democrații din lume a atins un maxim istoric în 2012, dar de atunci a scăzut”, a spus ea, referindu-se la situațiile din Mali, Myanmar, Afganistan ori Hong Kong.

În ceea ce privește investițiile Chinei și gazul și petrolul rusesc, șefa Comisiei Europene a amintit că răspunsul UE este proiectul Global Gateway, programul european menit să recupereze deficitul global de investiții în infrastructură – de la sistemele energetice la digitalizare.

“Global Gateway este condus de valori democratice. Oferim investiții care sunt sustenabile pentru finanțele unei țări și îi respectă suveranitatea. Oferim investiții digitale care protejează drepturile individuale în lumea digitală. Investiții care promovează drepturile lucrătorilor și ale comunităților locale. Este un nou mod de a promova valorile noastre democratice în toate colțurile lumii”, a explicat ea.

Democrația este promisiunea că oamenii pot fi stăpânii propriului lor viitor, că putem determina cursul țărilor noastre și că putem schimba cursul atunci când este necesar. Aceasta este cea mai mare forță a democrației, ceea ce o face mai dreaptă și mai de succes decât orice altă formă de guvernare. Autocrațiile privesc întotdeauna înapoi. Sunt sisteme construite pentru ca cei puternici să se poată agăța de putere și pentru ca oamenii să fie blocați într-un trecut fără sfârșit. (…) Depinde de noi să ne protejăm viitorul, depinde de noi să facem ca democrația să prevaleze, depinde de noi să rămânem uniți”,  conchis Ursula von der Leyen.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul britanic Liz Truss va participa la primul summit al Comunității Politice Europene de la Praga și se oferă să-l găzduiască pe următorul la Londra

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Liz Truss, a decis să participe la prima întâlnire a Comunităţii Politice Europene pe 6 octombrie la Praga, și s-a oferit să găzduiască, la Londra, viitorul summit al acestei inițiative, deși cu câteva luni în urmă a respins participarea Marii Britanii la acest proiect gândit de președintele francez Emmanuel Macron pentru a evita percepția că britanicii vor să revină într-o formă sau alta aproape de Uniunea Europeană la câțiva ani după Brexit.

Şefa guvernului conservator intenţionează să participe pentru că energia şi migraţia, pe agenda reuniunii, sunt printre priorităţile ei şi necesită colaborarea cu alţi lideri europeni, potrivit agenţiei de presă britanice PA.

Potrivit Politico Europe, Marea Britanie a făcut cunoscut europenilor că Liz Truss, în plină furtună din cauza planului ei masiv de reducere a impozitelor, doreşte nu doar să participe la întâlnirea din 6 octombrie, dar şi să găzduiască la Londra următorul summit al acestei noi instanţe. La șase ani de la votul pentru Brexit, premierul eurosceptic Liz Truss vrea să readucă Marea Britanie în arena politică europeană, titrează publicația menționată.

Dorința lui Truss este cu atât mai interesantă cu cât în perioada în care era ministru de externe şi-a manifestat, totuşi, scepticismul faţă de proiectul unei platforme de dialog politic şi cooperare lansat de preşedintele francez, Emmanuel Macron.

“Preferinţa mea este să mă bazez pe structurile care există deja şi funcţionează cu succes, fie că sunt G7 sau NATO”, declarase ea. Între timp, Truss și Macron au discutat despre comunitatea politică din care Marea Britanie ar putea face parte atunci când s-au întâlnit la începutul acestei luni la New York. Cu toate acestea, au existat motive pentru care partea britanică a părut reticentă în a semna, nu în ultimul rând dorința de a evita să pară că Truss se alătură din nou la ceva care seamănă cu UE, acesta fiind motivul pentru care reprezentanții Regatului Unit au propus schimbarea numelui de “comunitate” în “forum” în timpul discuțiilor de joi.

În ultimii șase ani, de când Marea Britanie a votat pentru ieșirea din UE în 2016, guvernele succesive – în care Truss a servit – au încercat să se distanțeze de Bruxelles. În calitate de ministru de externe, înainte de a deveni premier, Truss a adoptat o poziție dură față de Bruxelles în ceea ce privește disputele legate de Brexit, inclusiv dezacordul în curs de desfășurare cu privire la normele comerciale pentru Irlanda de Nord.

Potrivit unui responsabil european, la prima reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) au fost invitate 44 de ţări, informează și Agerpres. Pe lângă cele 27 de state membre ale Uniunii, au fost invitaţi liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia), din Regatul Unit, Norvegia, Elveţia, Ucraina, Moldova, Islanda, Georgia, Turcia, Armenia, Azerbaidjan şi Liechtenstein. Politico Europe notează că și Republica Moldova s-a oferit să găzduiască viitorul summit al Comunității.

CPE urmează să conţină o sesiune plenară, mese rotunde, întâlniri bilaterale şi o cină de închidere. Uniunea Europeană a subliniat că această instanţă nu este o soluţie alternativă la extinderea blocului, mai scrie AFP.

Acest proiect al unei platforme de dialog politic şi de cooperare a fost lansat de preşedintele francez Emmanuel Macron la 9 mai, de Ziua Europei şi a primit sprijinul Consiliului European la summitul din luna iunie, când liderii europeni au asigurat că această comunitate “nu va înlocui politica de extindere a Uniunii”. De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat la sfârşitul lui august că susţine iniţiativa, evocând ”o Uniune a 36 de țări”, care cuprinde Balcanii de Vest, Ucraina, R. Moldova și Georgia. Și președintele român Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens.

Continue Reading

Facebook

SUA59 seconds ago

Statele Unite vor oferi Republicii Cehe un ajutor militar de peste 100 milioane de dolari

SUA4 mins ago

Senatul SUA a adoptat fonduri suplimentare de 12 miliarde de dolari pentru Ucraina. Pachetul cuprinde și o importantă componentă militară

ONU49 mins ago

Secretarul general al ONU condamnă anexarea a patru regiuni ucrainene de către Rusia: Încalcă principiile Naţiunilor Unite. Nu-şi are locul în lumea modernă

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Biden, înainte ca Putin să anexeze ilegal patru regiuni din Ucraina: SUA nu vor recunoaşte “niciodată, niciodată, niciodată” revendicările Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen evocă “promisiunea democrației” în războiul declanșat de autocrații: În democrație, oamenii sunt stăpânii propriului viitor. În autocrație, oamenii sunt blocați într-un trecut fără sfârșit

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Premierul britanic Liz Truss va participa la primul summit al Comunității Politice Europene de la Praga și se oferă să-l găzduiască pe următorul la Londra

ENGLISH13 hours ago

MEP Vasile Blaga: EPP Group adopted a position paper on solutions to fight inflation and rising energy prices

ROMÂNIA14 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă participă sâmbătă la inaugurarea gazoductului Bulgaria-Grecia, care va asigura inclusiv aprovizionarea României

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Victorie diplomatică a SUA în fața Rusiei, la București: O americancă a fost aleasă secretar general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, poziție deținută în ultimii opt ani de China

ENGLISH17 hours ago

CoR: Newly elected chair of COTER Commission, Emil Boc will focus his mandate on efficient use of EU budget and cohesion funds

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.7 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA7 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending