Connect with us

INTERNAȚIONAL

Mike Pence, vicepreședintele SUA, mulțumește României pentru contribuțiile operaționale și conceptuale din zona Mării Negre

Published

on

@Guvernul României

Aflată la Washington, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a avut ieri, 25 martie 2019, o întrevedere cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, în marja participării sale la conferința internațională a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), de la Washington.

Potrivit unui comunicat emis de Guvern, discuțiile dintre Mike Pence și Viorica Dăncilă s-au desfășurat într-o atmosferă deschisă și de încredere reciprocă și au aprofundat subiectele abordate cu prilejul convorbirii telefonice avute la 11 martie 2019, când au fost punctate mai multe subiecte, precum securitatea şi teme de politică externă, în special problema exploatării gazelor din Marea Neagră, în condiţiile în care companiile petroliere americane și-au amânat deciziile de investiții pe fondul nemulțumirilor legate de prevederile Legii offshore, precum și de prevederile OUG 114 care impune noi taxe companiilor din domeniul energetic.

În acest sens, prim-ministrul Viorica Dăncilă l-a asigurat pe vicepreședintele SUA de angajamentul României pentru consolidarea și dezvoltarea Parteneriatului Strategic bilateral, cu accent special pe intensificarea schimburilor economice și sporirea prezenței investiționale americane în România.

De asemenea, cei doi înalți oficiali au recunoscut rolul important pe care cooperarea dintre militarii români și americani, în Europa sau în teatrele de operații din lume, îl are pentru consolidarea păcii și securității și apărarea valorilor care unesc cele două țări. Astfel, premierul a reconfirmat angajamentul ferm al Guvernului României de a continua și dezvolta programul de înzestrare al armatei române și a exprimat satisfacție pentru cooperarea cu SUA din acest punct de vedere.

La rândul său, vicepreședintele SUA a mulțumit premierului Viorica Dăncilă pentru poziția exprimată în legătură cu intenția de mutare a ambasadei României la Ierusalim și pentru sprijinul și angajamentul față de relația transatlantică, precum și pentru contribuțiile sale operaționale și conceptuale atât în regiunea Mării Negre, cât și, mai larg, în plan internațional.

Mike Pence a anunțat, totodată, că va efectua un turneu în Europa de Est, ocazie cu care va vizita și România.

În context, a fost evocată efectuarea unei vizite oficiale a prim-ministrului român, Viorica Dăncilă, la Washington, în perioada următoare.

Premierul României a fost însoțită la întâlniri de ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu.

Amintim că Premierul Viorica Dăncilă a anunțat sâmbătă, în susținerea discursului inaugural al conferinței AIPAC că ambasada României în Israel se va muta de la Tel Aviv la Ierusalim, anunț care a creat nemulțumiri adânci, pe plan intern, din partea președintelui Klaus Iohannis, care a acuzat-o pe Dăncilă de depășirea atribuțiilor, cât și pe plan extern în marja relațiilor cu lumea arabă, ambasadorul palestinian la București  condamnând această mișcare, iar regele Iordaniei anulându-și vizita oficială în România.

SUA, care a fost primul stat din lume care și-a mutat, anul trecut, amabasada la Ierusalim, și Israel au salutat cu încântare anunțul privind relocarea ambasadei României de la Tel Aviv în Orașul Sfânt.

Citiți și 

Premierul Viorica Dăncilă anunță mutarea ambasadei României la Ierusalim, în timpul participării sale la conferința AIPAC de la Washington, cel mai mare grup de lobby pro-Israel din SUA

Klaus Iohannis reacționează la anunțul Vioricăi Dăncilă privind mutarea ambasadei României la Ierusalim: Prim-ministrul se grăbește să facă anunțuri publice fără să existe o decizie în acest sens

Primele reacții din partea Israelului, după anunțul privind relocarea ambasadei României la Ierusalim. Premierul Benjamin Netanyahu și ambasada Israelului la București o felicită pe Viorica Dăncilă pentru decizie și se declară nerăbdători în privința finalizării pregătirilor pentru acest pas

Edificiul politicii externe a României, pus sub asediu. Care sunt implicațiile strategice ale anulării vizitei Regelui Iordaniei la București

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Inspirați de Lanțul Baltic din 1989, protestatarii din Hong Kong și-au dat mâna într-un lanț uman pentru democrație

Published

on

© Priswong/ Twitter

Mii de protestatari din Hong Kong și-au dat mâna cântând și au format vineri un lanț uman într-un protest pașnic, după aproape trei luni de demonstrații antiguvernamentale care nu dau semne că vor înceta, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Manifestanţii, familii tinere sau mai în vârstă, unii mascaţi, alţii folosind şerveţele ca măsură de igienă, şi-au dat mâinile de-a lungul mai multor districte în timp ce alţii afişau bannere ce aduceau mulţumire naţiunilor străine pentru sprijinul acordat ”libertăţii şi democraţiei” din Hong Kong.

Protestul, care a inclus zeci de lumini strălucitoare emise din vârful Stâncii Leului din Kowloon, vizibile din insula principală a Hong Kong-ului, a demonstrat sfidarea evidentă a locuitorilor din Hong Kong faţă de avertismentele privind recurgerea la violenţă, transmise de liderii Partidului Comunist de la Beijing şi de liderului din Hong Kong, Carrie Lam.

Proteste, care au fost declanșate în urma unui proiect de lege, suspendat între timp, care ar fi permis extrădările în China continentală, au aruncat fosta colonie britanică în cea mai gravă criză de la revenirea insulei sub conducerea autorităţilor de la Beijing în 1997, pentru care reprezintă acum o provocare majoră.

Inițial, protestatarii solicitau mai multă libertate, pe fondul îngrijorărilor privind erodarea drepturilor fundamentale garantate prin doctrina ”o singură țară, două sisteme”, adoptată după 1997, cum ar fi o justiție independentă și dreptul la manifestații.

Demonstații au cinci solicitări: retragerea proiectului de extrădare, instituirea unei anchete independente asupra protestelor şi a brutalităţii poliţiei, încetarea descrierii protestelor drept ”revolte”, renunţarea la acuzaţiile aduse protestatarilor arestaţi şi reluarea reformei politice.

Protestele de vineri par să fie un ecou al manifestațiilor organizate la 23 august 1989, când în jur de 2 milioane de persoane în Estonia, Letonia şi Lituania şi-au unit mâinile pentru a forma un lanţ uman de 600 de kilometri – cunoscut de posteritate drept ”Lanțul Baltic” –  care s-a întins între cele trei capitale – Tallinn via Riga până la Vilnius.

Lanţul a fost format pentru a protesta împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a semnării pactului de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, ceea ce a condus efectiv la ocupaţia sovietică a balticilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul danez Mette Frederiksen, ”conversație constructivă” cu liderul american Donald Trump, după ce președintele SUA a anulat vizita în Danemarca, ofensat de refuzul privind vânzarea Groenlandei

Published

on

Premierul danez Mette Frederiksen a avut joi o ”conversație constructivă” cu liderul american Donald Trump, în cadrul căreia au discutat despre cooperarea privind politica de securitate, anunță agenția daneză Ritzau, citată de Reuters, după ce președintele american și-a anulat vizita în Danemarca  pentru că s-a simțit ofensat de refuzul danezilor de a discuta despre vânzarea Groenlandei, informează Agerpres.

”Cei doi lideri au discutat, printre altele, despre nevoia unei aprofundări a cooperării şi gestionării provocărilor comune privind politica de securitate”, a transmis guvernul danez.

La 21 august, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a anunțat într-o postare pe pagina sa de Twitter că și-a amânat vizita în Danemarca, ce urma să aibă loc la începutul lunii septembrie, după ce prim-ministrul danez Mette Frederiksen a calificat interesul său de a cumpăra Groenlanda drept ”absurd”.

”Danemarca este o ţară deosebită cu oameni încredibil, dar având în vedere comentariile primului-ministru Mette Frederiksen că nu o interesează deloc să discute despre vânzarea Groenlanda, îmi voi amâna vizita programată peste două săptămâni”, a scris președintele american într-o postare pe Twitter.

Decizia sa venea după ce premierul danez Mette Frederiksen a calificat interesul lui Trump pentru achiziționarea Groenlandei de la Danemarca, exprimat la 19 august, drept unul ”absurd”, completând că ”Groenlanda nu este de vânzare. Groenlanda nu este daneză. Groenlanda aparține Groenlandei. Sper cu tărie că acest lucru nu este luat în serios”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen felicită statele baltice, la 30 de ani de la realizarea ”lanțului libertății”: Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră

Published

on

© European Parliament/ Facebook

Viitorul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută gestul impresionant al țărilor baltice, care acum 30 de ani au format ”Lanțul Baltic”, numit și ”Lanțul Libertății” prin care aproximativ 2 milioane de oameni au format un lanț uman de peste 600 de km și au cerut  să le fie respectată libertatea.

”Felcitări statelor baltice! Ce demonstrație minunată ne-au oferit cetățenii Estoniei, Latviei și Lituaniei, care și-au apărat libertatea și viitorul democratic! Estonia, Latvia și Lituania reprezintă cu adevărat valori europene. Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră”.

 

Lanțul Baltic, numit și Lanțul Libertății a fost o demonstrație politică pașnică ce a avut loc la 23 august 1989.

Aproximativ două milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice.

El a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă. Pactul și protocolul său adițional secret au împărțit Europa de Est în sfere de influență și au dus la ocuparea Țărilor Baltice în 1940.

Evenimentul a fost organizat de mișcările baltice pro-independență. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități.

El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. Evenimentul a dat ocazia activiștilor baltici să mediatizeze ocupația sovietică ilegală și să pună problema independenței Țărilor Baltice nu ca chestiune politică, ci ca problemă de morală.

 În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența.

Citiți și: Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Citiți și: România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

 

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending