Connect with us

INTERNAȚIONAL

Mike Pompeo efectuează o vizită surpriză la Bruxelles pentru a discuta cu UE despre Iran, după ce și-a anulat vizita la Moscova. Secretarul de Stat american urmează să se întâlnească la Soci, marți, cu Vladimir Putin

Published

on

Secretarul de Stat american, Mike Pompeo, efectuează o vizită la Bruxelles pentru a discuta cu oficialii Uniunii Europene despre Iran, o nouă vizită care nu figura pe agenda sa oficială, care aparte într-un moment de noi tensiuni cu Republica Islamică, anunță EFE, citat de Agerpres.

Mike Pompeo trebuia luni să sosească la Moscova unde avea prevăzute o întâlnire cu personalul ambasadei americane în Rusia, discuţii cu antreprenori de top şi foşti elevi ai unui program de interschimb, precum şi participarea la o ceremonie în onoarea celor care au murit în luptele contra naziştilor din timpul celui De-al Doilea Război Mondial.

În declaraţii pentru jurnaliştii care-l însoţesc pe Pompeo, un responsabil al Departamentului de Stat a explicat că, după Bruxelles, şeful diplomaţiei americane se va îndrepta spre Soci, staţiune balneară rusească la Marea Neagră.

Secretarul de Stat american se va întâlni la Soci cu președintele rus, Vladimir Putin, și cu omologul său, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre procările din relația dintre cele două state, politicile de control al armamentului și situația din Ucraina, Venezuela, Iran, Siria și Coreea de Nord.

Întâlnirea dintre șeful diplomației americane și ocupantul fotoliului de la Kremlin are loc după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a discutat la telefon cu omologul său rus, Vladimir Putin, timp de mai bine de o oră despre posibilitatea încheierii unui noi acord nuclear, după ce SUA și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, decizie care a avut drept replică din partea Rusiei suspendarea obligațiilor care decurg din acest tratat.

Neaşteptata vizită a lui Pompeo la Bruxelles intervine într-un moment deosebit de sensibil pentru acordul nuclear semnat în 2015 de Iran, UE, Rusia, China, Regatul Unit, Franţa, Germania şi SUA, această din urmă ţară retrăgându-se în mod unilateral din cadrul înţelegerii în urmă cu un an şi reintroducând sancţiunile economice împotriva Teheranului.

Washingtonul a anunțat la 6 mai că trimite un portavion și o forță de bombardiere în Orientul Mijlociu, un mesaj ”clar și indiscutabil” adresat Iranului, după ce, la 3 mai a impus noi ”restricţii” privind programul nuclear civil iranian, cu scopul de a creşte presiunea asupra Teheranului, şi a reînnoit derogările pentru trei proiecte în curs de desfăşurare în cadrul acordului din 2015 din care preşedintele Donald Trump a retras SUA.

Uniunea Europeană, Germania și Marea Britanie și-au exprimat la 4 mai ”preocuparea” după ce Washingtonul a anunțat noi restricții pentru programul nuclear civil iranian cu scopul amplificării presiunii americane asupra Teheranului.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Lausanne, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri ( China, Franța, Rusia, Marea Britanie, SUA și Germania), după negocieri care au durat 12 ani. Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

O canadiancă va coordona din toamnă misiunea NATO în Irak

Published

on

© Canadian Armed Forces Operations/ Facebook

Generalul de brigadă canadian Jennie Carignan va conduce misiunea NATO în Irak, care numărăr 580 de militari și pentru care Ottawa și-a prelungit recent participarea până la finalul anului 2020, a anunțat miercuri Ministrul Apărării, anunță France Presse, citat de Agerpres.

Jennie Carignan comandă în prezent Divizia a 2-a canadiană și Joint Task Force East (JTFE) cu sediul în Quebec. Aceasta a activat în trecut în Bosnia-Herțegovina pe platoul Golan (anexat de Israel) şi în Afganistan.

Carignan, care urmează să fie promovată în curând general-maior, va înlocui un alt canadian, pe general-maiorul Dany Fortinau, care comandă misiunea Alianței atlantice de la începuturile sale în noiembrie 2018.

Canada, care și-a extins oficial cu un an participarea, contribuie cu aproximativ 250 de soldați și trei elicoptere.

”Suntem bucuroşi să lucrăm cu NATO şi să ne continuăm rolul de comandant al misiunii în Irak. Mai mult, salut ideea că generalul de brigadă Carignan, un lider realizat, preia comanda misiunii după promovarea sa în gradul de general maior”, a declarat Harjit Sajjan, ministrul apărării, într-un comunicat.

NATO conduce din toamnă o misiune ce oferă consultanţă şi instruire Ministerului irakian al Apărării în lupta împotriva bombelor artizanale, în cooperarea cu civilii, întreţinerea vehiculelor blindate şi medicină militară.

În plus, începând din 2014, Canada participă la coaliţia din Irak împotriva grupării Stat Islamic (SI) prin efectuarea de operaţiuni aeriene şi acordarea de asistenţă medicală şi instruirea forţelor irakiene pe teren.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, semnează simbolic textul Preambulului Cartei Naţiunilor Unite, pentru cea de-a 75- a aniversare a organizației

Published

on

Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion I. Jinga, a semnat simbolic textul Preambulului Cartei Naţiunilor Unite, care va fi afişat in situ la sediul ONU, în toate cele şase limbi oficiale ale Organizaţiei, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro

Acesta participat, miercuri, 26 iunie, la evenimentul organizat de Preşedinta celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, E.S. María Fernanda Espinosa Garcés, cu ocazia lansării activităţilor de sărbătorire a celei de-a 75-a aniversări a Organizaţiei Naţiunilor Unite în 2020, când se vor împlini 75 de ani de la semnarea Cartei ONU, la 26 iunie 1945, la San Francisco.

Programul evenimentului a mai inclus o alocuţiune a Preşedintei Adunării Generale a ONU, urmată de discursul lui Fabrizio Hochschild Drummond, Consilier Special pentru pregătirile comemorării celei de-a şaptezeci şi cincea aniversare a Naţiunilor Unite.

De asemenea, Statele Membre ONU şi-au reafirmat angajamentul colectiv faţă de multilateralism, reiterând sprijinul pentru Organizaţie şi cei trei piloni ai săi: pacea şi securitatea, dezvoltarea durabilă şi drepturile omului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Consiliul Europei: Șase țări est-europene se solidarizează cu Ucraina și părăsesc sesiunea Adunării Parlamentar în semn de protest față de revenirea Rusiei

Published

on

© Council of Europe/ Twitter

Delegațiile a șapte state din Europa Centrală și de Est au părăsit sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în semn de protest după confirmarea statutului delegației Federației Ruse în cadrul Adunării.

Prima astfel de țară care a luat această decizie este Ucraina, ea fiind urmată de Estonia, Letonia, Lituania, Georgia, Polonia și Slovacia.

„Viitorul Consiliului Europei este amenințat pentru că el pierde încrederea oamenilor pe care trebuie să-i apere. Ne întoarcem acasă pentru a discuta cu parlamentele șiguvernele noastre cu referire la acțiunile comune încadrul Adunării pentru următoarea sesiune”, se menționează în textul unei declarații comune semnată de aceste țări, potrivit deschide.md.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a votat în noaptea de luni spre marţi un text ce face posibilă revenirea Rusiei în această instanţă, după cinci ani de criză instituţională în relaţia cu Moscova.

După 4 ore de dezbateri aprinse, urmate de aproape 5 ore de votare a amendamentelor, 118 parlamentari ai statelor membre ale Consiliului Europei au acceptat în cele din urmă, spre marea dezamăgire a Ucrainei, ca Rusia să poată să îşi prezinte delegaţia în cadrul APCE începând chiar de marţi.

Un număr de 62 de parlamentari au vot împotrivă, iar 10 s-au abţinut.

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending