Președintele Chinei Xi Jinping i-a transmis joi un mesaj oficial de felicitare lui Nicușor Dan pentru alegerea sa în funcția de președinte al României, se arată într-un mesaj difuzat de Ambasada Chinei la București, care arată că liderul de la Beijing a subliniat relațiile istorice dintre cele două țări și și-a exprimat dorința de a întări parteneriatul bilateral.

“România a fost a treia țară din lume care a stabilit relații diplomatice cu Republica Populară Chineză”, a reamintit Xi Jinping, menționând prietenia tradițională care leagă cele două națiuni.

Potrivit mesajului, relațiile bilaterale s-au construit pe “respect și egalitate”, iar cooperarea reciproc avantajoasă a fost aprofundată constant.

Într-un context global marcat de instabilitate, președintele chinez a pledat pentru consolidarea dialogului și coordonării între cele două state.

“În lumea de astăzi, schimbările de o amploare nemaivăzută de un secol se accelerează. În calitate de buni prieteni și parteneri, China și România ar trebui să întărească dialogul, să promoveze consensul, să aprofundeze cooperarea”, a transmis liderul chinez.

Xi Jinping a declarat că acordă „o importanță deosebită dezvoltării relațiilor China–România” și și-a exprimat disponibilitatea de a lucra împreună cu noul președinte român pentru a “deschide un nou capitol al cooperării prietenoase dintre cele două țări”, în beneficiul cetățenilor ambelor națiuni.

Victoria lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale a fost salutată de lideri din întreaga Europă, de la liderii instituțiilor UE – președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola – la președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, premierul polonez Donald Tusk, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez și șefa guvernului italian Giorgia Meloni.

În același timp, președintele francez Emmanuel Macron a fost primul lider european care l-a sunat pe Nicușor Dan pentru a-l felicita. “În pofida numeroaselor încercări de manipulare, românii au ales în această seară democrația, statul de drept și Uniunea Europeană”, a spus Macron.

Luni, președintele ales al României a mai avut discuții telefonice cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Pe parcursul săptămânii, Nicușor Dan a primit felicitări și din partea prim-ministrului Israelului, Benjamin Netanyahu, și a președintelui Serbiei, Aleksandr Vucic.

Din partea Statelor Unite, președintele ales al României a primit mesaje de felicitări din partea Ambasadei SUA la București și a membrilor Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA.

În timp ce Uniunea Europeană se pregătește să reintroducă tarifele vamale pentru produsele agricole ucrainene de la 5 iunie, un oficial de rang înalt de la Kiev trage un semnal de alarmă, arătând că această decizie ar putea avea consecințe nu doar economice, ci și politice, subminând încrederea populației în angajamentele europene față de Ucraina, relatează Politico. 

„Dacă nu există o soluție de tranziție sau o alternativă reală, nu este doar o promisiune încălcată”, a declarat Dmytro Natalukha, președintele Comisiei pentru afaceri economice din Rada Supremă a Ucrainei. „Este un semnal că, atunci când lucrurile devin dificile, UE se concentrează pe problemele ei interne, nu pe sprijinul acordat în exterior. Iar acest lucru va fi folosit de propaganda rusă și va lovi în moralul Ucrainei.”

Natalukha a venit la Bruxelles împreună cu 11 parlamentari ucraineni pentru a pleda în favoarea unui acord comercial pe termen lung, într-un context în care măsurile de liberalizare comercială adoptate de UE în timpul războiului – așa-numitele „măsuri comerciale autonome” – urmează să expire pe 5 iunie.

„Este pentru prima dată în istoria noastră când o comisie parlamentară își desfășoară lucrările în afara țării. Simbolismul contează. Suntem aici pentru că schimburile comerciale cu UE sunt esențiale pentru Ucraina”, a spus oficialul.

Natalukha a subliniat că revenirea la regimul comercial dinainte de război ar reduce cu până la 3,5 miliarde de euro anual veniturile din exporturi ale Ucrainei și ar frâna creșterea economică preconizată pentru 2025 de la 2,7% la 0,9%, potrivit estimărilor de la Kiev. Deși Comisia Europeană a propus un regim tranzitoriu care reintroduce cote doar pentru anumite produse sensibile – cum ar fi porumbul, carnea de pasăre și zahărul – impactul economic ar fi atenuat doar parțial.

„Dacă pierdem Pokrovsk, metalurgia dispare, iar agricultura e singurul pilon pe care ne mai sprijinim. Să subminezi asta ar fi catastrofal”, a avertizat Natalukha, referindu-se la bazinul minier din Donbas, afectat de lupte intense.

Parlamentarul ucrainean a criticat și lentoarea Comisiei pentru a găsi o rezolvare: „Echipa care se ocupă de comerț nu a răspuns solicitării noastre pentru o întâlnire. Nu că nu vedem că nu se discută nicio alternativă; nici vedem nici măcar o încercare.”

Într-un răspuns pentru Politico, un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că „măsurile tranzitorii sunt menite să evite o situație agravantă odată cu expirarea derogărilor de război”. Acesta a adăugat că Bruxelles-ul „lucrează la revizuirea Acordului de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), cu obiectivul de a oferi predictibilitate și stabilitate pe termen lung operatorilor economici din UE și Ucraina, inclusiv în perspectiva aderării Ucrainei la UE.”

Natalukha a fost tranșant și cu privire la motivele politice ale acestei schimbări de poziție, acuzând că „Ucraina a fost folosită ca un instrument convenabil în dezbaterile interne din UE, la fel ca migrația sau drepturile LGBT. Se aruncă subiectul într-o campanie electorală ca să divizezi alegătorii.”

El a respins acuzațiile că Ucraina ar inunda UE cu produse ieftine și de calitate scăzută: „Producătorii noștri de brânzeturi și lactate se confruntă cu importurile din Polonia. Dar noi nu blocăm nimic. Respectăm regulile.”

În ceea ce privește acuzațiile privind controlul oligarhic asupra agriculturii, Natalukha a fost clar: „Uitați-vă la cifre. Agricultura aduce bani reali la buget. Nu e vorba de câțiva oameni care profită – vorbim despre supraviețuirea țării.”

Întrebat dacă aceste tensiuni comerciale subminează încrederea ucrainenilor în UE, răspunsul său a fost direct: „Da, doare. Ucrainenii sunt epuizați emoțional. Și când văd un astfel de tratament, alimentează narațiunea că Europa nu îi va accepta niciodată cu adevărat.”

El a avertizat că o criză prelungită ar putea duce la ascensiunea partidelor eurosceptice în Ucraina, înainte ca țara să devină membră a UE.

Totuși, Natalukha a subliniat că Kievul nu cere tratament special: „Nu cerem nimic excepțional. Vrem doar un comerț corect, previzibil – și ca promisiunile făcute să fie respectate.”

Comisia a confirmat pentru Politico că menține un dialog strâns cu Ucraina privind revizuirea acordului comercial bilateral, dar nu a oferit detalii suplimentare. „Ne dorim ca tranziția să fie cât mai scurtă posibil. Vom lucra rapid și constructiv pentru un rezultat echilibrat și fezabil”, a declarat Executivul european.

O delegație a Parlamentului European, din care fac parte și doi eurodeputați români (Siegfried Mureșan și Eugen Tomac) va efectua o vizită de lucru în Republica Moldova, în perioada 26-28 mai, pentru a analiza capacitățile autorităților de la Chișinău de a contracara manipularea informațiilor străine, amenințările hibride și atacurile cibernetice, consolidând în același timp reziliența democratică și securizând infrastructura critică.

Delegația va evalua, de asemenea, sprijinul UE pentru Moldova în aceste domenii critice, informează un comunicat oficial al Legislativului European.

Deputații europeni se vor întâlni cu președintele Parlamentului Republicii Moldova și cu președinții comisiilor parlamentare relevante, precum și cu miniștrii cu portofolii legate de activitatea Comisiei pentru Scutul Democrației a Parlamentului European.

Aceștia vor vizita, de asemenea, Cybercor – Institutul Național pentru Inovații în Securitate Cibernetică, Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării (CSCCD), Misiunea de Parteneriat a UE în Moldova și Delegația UE în Moldova, printre altele.

Președintele Comisiei EUDS, Nathalie Loiseau (Renew, FR), va conduce delegația, alături de Mika Aaltola (PPE, FI) și Eugen Tomac (Renew, RO), iar Siegfried Mureșan (PPE, RO) va fi președintele delegației PAC UE-Moldova.