Connect with us

CONSILIUL UE

Ministerial Declaration: ESDP Ten Years – Challenges and Opportunities

Published

on

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Ministrul George Ciamba, în plenul Parlamentului European: Sistemele antirachetă din România și Polonia au scop defensiv, iar mesajul a fost transmis foarte clar

Published

on

Sistemele antirachetă din Polonia şi România au scop defensiv, iar acest mesaj a fost transmis “foarte clar”, a declarat, miercuri, în plenul Parlamentului European, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, la finalul dezbaterii “Viitorul Tratatului INF şi impactul asupra UE”.

Ministrul delegat a transmis mesajul Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate Federica Mogherini. Ciamba a participat, marţi şi miercuri, la reuniuni de la Strasbourg, în calitate de reprezentant al Preşedinţiei Consiliului UE.

Cred că nimeni nu a vorbit îndeajuns aici despre declaraţiile potrivit cărora Federaţia Rusă a început să producă noi rachete ce ar putea ţinti spre state membre, nu respectă obligaţiile tratatului, iar acest aspect trebuie să fie abordat cu mai multă seriozitate şi să fie rezolvat. Acest lucru ar trebui obţinut prin intermediul unui dialog responsabil, inclusiv la cele mai înalte niveluri. Mizele sunt prea mari“, a afirmat el, citat de Agerpres.

Ciamba a reiterat că sistemele antirachetă din România şi Polonia au scop defensiv.

Cred că este clar, am făcut acest lucru public şi a fost foarte transparent – ceea ce nu se poate spune despre rachetele ruseşti – am transmis foarte clar ce avem în aceste locuri. Am transmis foarte clar că nu e vorba de o violare a unei interdicţii de a avea rachete. Au scop defensiv şi mesajul a fost transmis foarte clar“, a explicat Ciamba.

Viitorul Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare se află miercuri și joi și pe agenda reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO, care au reiterat că Alianța Nord-Atlantică nu își dorește o nouă cursă a înarmărilor, cerând Rusiei să revină la respectarea completă și verificabilă a acordului.

”NATO a fost și este foarte unită în legătură cu problema INF, ceea ce înseamnă că transmitem un mesaj Rusiei pentru a reveni în conformitate, dar suntem, de asemenea, uniți ca în planul nostru și ne pregătim pentru o lume cu mai multe rachete rusești și fără INF”, a spus secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, subliniind că nu există în Europa noi rachete nucleare americane.

Anterior reuniunii, Jens Stoltenberg a oferit clarificări suplimentare în condițiile în care a fost întrebat de o jurnalistă din Rusia, de la publicația Kommersant, dacă recunoaște acuzațiile Moscovei la adresa Washington-ului cu privire la încălcarea Tratatului INF prin existența unor lansatoare MK-41 la facilitatea Aegis Ashore din România.

”Eforturile Rusiei de a încerca să se concentreze pe sistemul de apărare antirachetă al NATO sunt o încercare de distragere a atenției față de problema reală. Aceea că Rusia desfășoară noi rachete capabile să transporte încărcătură nucleară în Europa. Fac asta de câțiva ani, într-o încălcare flagrantă a Tratatului INF. Când Rusia începe să vorbească despre altceva, atunci o face pentru a muta atenția de la problema adevăratăNu există noi rachete americane în Europa, dar sunt din ce în ce mai multe rachete rusești în Europa, dotate cu capabilitate nucleară. Acesta este motivul pentru care Tratatul INF este într-un real pericol și din același motiv solicităm Rusiei să revin la respectare în această perioadă de șase luni, salvând tratatul. Sistemul antibalistic al NATO este un sistem defensiv, nu avem rachete acolo, ci interceptori care nu sunt înarmați și sunt parte a acordului cu România și Polonia că nu vom desfășura rachete ofensive acolo. Este o încercare de a amesteca lucrurile, de a distrage atenția de la problema reală, și anume rachetele ruse”, a detaliat Jens Stoltenberg.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Continue Reading

#RO2019EU

Acord remarcabil negociat de România la nivelul UE: Parlamentul European, țările UE și Comisia Europeană au ajuns la o înțelegere provizorie care protejează piața europeană de monopolul gazelor Rusiei, dar nu blochează proiectul Nord Stream 2

Published

on

Țările membre ale Uniunii Europene, reprezentate de președinția română a Consiliului, Parlamentul European și Comisia Europeană au ajuns marți la un acord cu privire la revizuirea directivei europene a gazelor naturale, dosarul care a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Noile reguli au fost agreate provizoriu marți seară la Strasbourg, iar acestea prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”, transmite Comisia Europeană într-un comunicat. La negocieri au participat comisarul european pentru energie și acțiune climatica, Miguel Arias Canete, președintele Comisiei de specialitate din Parlamentul European, eurodeputatul polonez Jerzy Buzek și reprezentantul președinției române, Cosmin Boiangiu, reprezentant permanent adjunct al României la UE.

Reamintim că mandatul de negociere cu Parlamentul European pe care România, în calitate de titular al președinției Consiliului UE, l-a primit vinerea trecută de la statele membre a fost capătul de linie al unor presiuni și tratative complicate care fost interpretate în această notă, mai întâi ca urmare a poziției inițiale a Franței de a sprijini modificarea directivei în pofida intereselor Germaniei legate de acordul încheiat cu Rusia privind conducta Nord Stream 2 și, ulteriordupă afirmațiile Angelei Merkel care a punctat că un compromis între țările membre a fost posibil datorită ”cooperării franco-germane”, compromisul care nu blochează proiectul Nord Stream 2, oferind senzația unei victorii germane, dar care întărește regulile europene inclusiv în acest caz. Polonia, care susține deopotrivă propria poziție, dar și pe aceea a SUA cu privire la riscurile sporirii dependenței europene de gazul rusesc. a insistat pentru ca directiva să determine aplicarea regulilor energetice europene prin faptul că statul UE de interconectare cu conducta, Germania în cazul Nord Stream 2, să dețină capacitatea de reglementare, însă cu respectarea regulilor UE și cu notificarea Comisiei Europene și supervizarea din partea acesteia. Drept reacție la compromisul țărilor UE, Rusia a avertizat că proiectul Nord Stream 2 ar putea să nu funcționeze.

Ce prevede acordul: Comisia Europeană poate exercita o supervizare sporită

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată la finalul săptămânii trecute în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale va fi revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?

Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.

Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Pe acest fond, dezacordurile dintre țările membre au fost evidente, Germania urmărind să se transforme într-o piață de intrare a gazului rusesc în Europa și să-și sporească beneficiile economice de pe urma unui proiect care valorează aproximativ 9,5 miliarde de euro și care alături de Olanda, Austria și Franța are companii implicate în acest proiect, în timp ce țările din Europa de Est văd prin această mutare o creștere și mai mare a dependenței energetice față de Rusia într-un context în care Moscova este percepută ca o amenințare după acțiunile sale agresive din vecinătatea estică a Uniunii Europene și a NATO. 

Mai mult, cooperarea dintre Berlin și Moscova pe acest segment a adus critici puternice Germaniei din partea Statelor Unite, aliatul strategic al Europei care oferă resursele sale de gaz natural lichefiat ca o alternativă de a reduce dependența de Rusia.

De ce afacerea Nord Stream 2 este vedeta acestei directivei?

Nord Stream este deja un proiect tradițional ruso-german, o avangardă a cooperării energetice între Berlin și Moscova, mai ales în condițiile în care unul dintre oamenii cheie ai acestui proiect este fostul cancelar federal Gerhard Schroeder, președinte al Consiliilor de administrație ale Nord Stream AG și ale Rosneft, cea mai mare companie de petrol a Rusiei.

Pe fondul relațiilor tensionate și al degradării raporturilor dintre Moscova și Occident, construirea acestei conducte a fost privită cu suspiciune și în mod alarmant de către țările est-europene, de către Ucraina dar și de către Statele Unite, care sub administrația Trump și-au propus să se transforme într-o alternativă energetică pentru Uniunea Europeană prin livrarea de gaz natural lichefiat. De altfel, și tensiunile de la summitul NATO de anul trecut dintre Donald Trump și Angela Merkel au avut la bază declarații anterioare ale președintelui american cu privire la faptul că Germania ”este prizoniera Rusiei” în contextul înțelegerii Nord Stream 2.

Anterior, în martie 2018, cu câteva luni după ce Comisia Europeană a propus revizuirea directivei gazului, Germania a aprobat construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream-2, conducta submarină care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania și care să crească cota de gaze rusești livrate către Europa cu încă 6%.

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

De altfel, și taberele care au negociat un compromis la reuniunea prezidată de către România, reflectă poziționările și interesele cu privire la Nord Stream 2. Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania). De cealaltă parte, țările din Europa de Est, cu precădere prin vocea Polonia și a României, au în vedere riscurile și daunele strategice pe care sporirea monopolului rusesc le poate provoca.

Continue Reading

#RO2019EU

Eugen Teodorovici înainte de ECOFIN: Speranța noastră este ca în discuția cu parlamentul, să avansăm foarte mult și să închidem la nivel de trialog acest important dosar

Published

on

Astăzi are loc cea de-a doua reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare, din programul Președinției României la Consiliul UE, prezidată de Ministrul Finanâelor Publice, Eugen Teodorovici. Oficialul român a prezentat punctele importante de pe ordinea de zi, dar a și explicat abordarea președinției române la Coniliul UE privind acest pachet de acorduri: ,,Președinția română a propus o abordare care a dat roade și anume, împărțirea pachetului în două capitole principale, spălarea banilor a fost primul capitol, care s-a trimis către parlament, pentru trialog și astăzi aprobăm restul de aspecte rămase în discuție, așa cum ne-am angajat ca președinție și speranța noastră este ca în discuția cu parlamentul să avansăm foarte mult și să închidem la nivel de trialog acest important dosar.”


Puncte importante de pe ordinea de zi:

Arhitectura sistemului de supraveghere financiară: Miniștrii vor discuta despre reexaminarea arhitecturii existente a sistemului de supraveghere financiară. Obiectivul vizat este obținerea unei abordări generale cu privire la toate elementele reformei propuse de Comisie în septembrie 2017.

Procesul decizional în politica fiscală a UE: Miniștrii vor desfășura, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la comunicarea Comisiei intitulată „Către un proces decizional mai eficient și mai democratic în domeniul politicii fiscale a UE”, care propune o foaie de parcurs pentru o tranziție progresivă și bine orientată în direcția votului cu majoritate calificată în anumite domenii ale politicii fiscale a UE.

Bugetul UE Se preconizează, de asemenea, că în cadrul reuniunii Consiliului vor fi adoptate concluzii referitoare la Raportul privind sustenabilitatea finanțelor publice 2018 și vor fi examinate anumite chestiuni legate de bugetul UE, în speță descărcarea de gestiune pentru 2017 și orientările pentru negocierile privind bugetul pe 2020.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending

CONSILIUL UE

Ministerial Declaration: ESDP Ten Years – Challenges and Opportunities

Published

on

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Ministrul George Ciamba, în plenul Parlamentului European: Sistemele antirachetă din România și Polonia au scop defensiv, iar mesajul a fost transmis foarte clar

Published

on

Sistemele antirachetă din Polonia şi România au scop defensiv, iar acest mesaj a fost transmis “foarte clar”, a declarat, miercuri, în plenul Parlamentului European, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, la finalul dezbaterii “Viitorul Tratatului INF şi impactul asupra UE”.

Ministrul delegat a transmis mesajul Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate Federica Mogherini. Ciamba a participat, marţi şi miercuri, la reuniuni de la Strasbourg, în calitate de reprezentant al Preşedinţiei Consiliului UE.

Cred că nimeni nu a vorbit îndeajuns aici despre declaraţiile potrivit cărora Federaţia Rusă a început să producă noi rachete ce ar putea ţinti spre state membre, nu respectă obligaţiile tratatului, iar acest aspect trebuie să fie abordat cu mai multă seriozitate şi să fie rezolvat. Acest lucru ar trebui obţinut prin intermediul unui dialog responsabil, inclusiv la cele mai înalte niveluri. Mizele sunt prea mari“, a afirmat el, citat de Agerpres.

Ciamba a reiterat că sistemele antirachetă din România şi Polonia au scop defensiv.

Cred că este clar, am făcut acest lucru public şi a fost foarte transparent – ceea ce nu se poate spune despre rachetele ruseşti – am transmis foarte clar ce avem în aceste locuri. Am transmis foarte clar că nu e vorba de o violare a unei interdicţii de a avea rachete. Au scop defensiv şi mesajul a fost transmis foarte clar“, a explicat Ciamba.

Viitorul Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare se află miercuri și joi și pe agenda reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO, care au reiterat că Alianța Nord-Atlantică nu își dorește o nouă cursă a înarmărilor, cerând Rusiei să revină la respectarea completă și verificabilă a acordului.

”NATO a fost și este foarte unită în legătură cu problema INF, ceea ce înseamnă că transmitem un mesaj Rusiei pentru a reveni în conformitate, dar suntem, de asemenea, uniți ca în planul nostru și ne pregătim pentru o lume cu mai multe rachete rusești și fără INF”, a spus secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, subliniind că nu există în Europa noi rachete nucleare americane.

Anterior reuniunii, Jens Stoltenberg a oferit clarificări suplimentare în condițiile în care a fost întrebat de o jurnalistă din Rusia, de la publicația Kommersant, dacă recunoaște acuzațiile Moscovei la adresa Washington-ului cu privire la încălcarea Tratatului INF prin existența unor lansatoare MK-41 la facilitatea Aegis Ashore din România.

”Eforturile Rusiei de a încerca să se concentreze pe sistemul de apărare antirachetă al NATO sunt o încercare de distragere a atenției față de problema reală. Aceea că Rusia desfășoară noi rachete capabile să transporte încărcătură nucleară în Europa. Fac asta de câțiva ani, într-o încălcare flagrantă a Tratatului INF. Când Rusia începe să vorbească despre altceva, atunci o face pentru a muta atenția de la problema adevăratăNu există noi rachete americane în Europa, dar sunt din ce în ce mai multe rachete rusești în Europa, dotate cu capabilitate nucleară. Acesta este motivul pentru care Tratatul INF este într-un real pericol și din același motiv solicităm Rusiei să revin la respectare în această perioadă de șase luni, salvând tratatul. Sistemul antibalistic al NATO este un sistem defensiv, nu avem rachete acolo, ci interceptori care nu sunt înarmați și sunt parte a acordului cu România și Polonia că nu vom desfășura rachete ofensive acolo. Este o încercare de a amesteca lucrurile, de a distrage atenția de la problema reală, și anume rachetele ruse”, a detaliat Jens Stoltenberg.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Continue Reading

#RO2019EU

Acord remarcabil negociat de România la nivelul UE: Parlamentul European, țările UE și Comisia Europeană au ajuns la o înțelegere provizorie care protejează piața europeană de monopolul gazelor Rusiei, dar nu blochează proiectul Nord Stream 2

Published

on

Țările membre ale Uniunii Europene, reprezentate de președinția română a Consiliului, Parlamentul European și Comisia Europeană au ajuns marți la un acord cu privire la revizuirea directivei europene a gazelor naturale, dosarul care a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Noile reguli au fost agreate provizoriu marți seară la Strasbourg, iar acestea prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”, transmite Comisia Europeană într-un comunicat. La negocieri au participat comisarul european pentru energie și acțiune climatica, Miguel Arias Canete, președintele Comisiei de specialitate din Parlamentul European, eurodeputatul polonez Jerzy Buzek și reprezentantul președinției române, Cosmin Boiangiu, reprezentant permanent adjunct al României la UE.

Reamintim că mandatul de negociere cu Parlamentul European pe care România, în calitate de titular al președinției Consiliului UE, l-a primit vinerea trecută de la statele membre a fost capătul de linie al unor presiuni și tratative complicate care fost interpretate în această notă, mai întâi ca urmare a poziției inițiale a Franței de a sprijini modificarea directivei în pofida intereselor Germaniei legate de acordul încheiat cu Rusia privind conducta Nord Stream 2 și, ulteriordupă afirmațiile Angelei Merkel care a punctat că un compromis între țările membre a fost posibil datorită ”cooperării franco-germane”, compromisul care nu blochează proiectul Nord Stream 2, oferind senzația unei victorii germane, dar care întărește regulile europene inclusiv în acest caz. Polonia, care susține deopotrivă propria poziție, dar și pe aceea a SUA cu privire la riscurile sporirii dependenței europene de gazul rusesc. a insistat pentru ca directiva să determine aplicarea regulilor energetice europene prin faptul că statul UE de interconectare cu conducta, Germania în cazul Nord Stream 2, să dețină capacitatea de reglementare, însă cu respectarea regulilor UE și cu notificarea Comisiei Europene și supervizarea din partea acesteia. Drept reacție la compromisul țărilor UE, Rusia a avertizat că proiectul Nord Stream 2 ar putea să nu funcționeze.

Ce prevede acordul: Comisia Europeană poate exercita o supervizare sporită

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată la finalul săptămânii trecute în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale va fi revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?

Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.

Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Pe acest fond, dezacordurile dintre țările membre au fost evidente, Germania urmărind să se transforme într-o piață de intrare a gazului rusesc în Europa și să-și sporească beneficiile economice de pe urma unui proiect care valorează aproximativ 9,5 miliarde de euro și care alături de Olanda, Austria și Franța are companii implicate în acest proiect, în timp ce țările din Europa de Est văd prin această mutare o creștere și mai mare a dependenței energetice față de Rusia într-un context în care Moscova este percepută ca o amenințare după acțiunile sale agresive din vecinătatea estică a Uniunii Europene și a NATO. 

Mai mult, cooperarea dintre Berlin și Moscova pe acest segment a adus critici puternice Germaniei din partea Statelor Unite, aliatul strategic al Europei care oferă resursele sale de gaz natural lichefiat ca o alternativă de a reduce dependența de Rusia.

De ce afacerea Nord Stream 2 este vedeta acestei directivei?

Nord Stream este deja un proiect tradițional ruso-german, o avangardă a cooperării energetice între Berlin și Moscova, mai ales în condițiile în care unul dintre oamenii cheie ai acestui proiect este fostul cancelar federal Gerhard Schroeder, președinte al Consiliilor de administrație ale Nord Stream AG și ale Rosneft, cea mai mare companie de petrol a Rusiei.

Pe fondul relațiilor tensionate și al degradării raporturilor dintre Moscova și Occident, construirea acestei conducte a fost privită cu suspiciune și în mod alarmant de către țările est-europene, de către Ucraina dar și de către Statele Unite, care sub administrația Trump și-au propus să se transforme într-o alternativă energetică pentru Uniunea Europeană prin livrarea de gaz natural lichefiat. De altfel, și tensiunile de la summitul NATO de anul trecut dintre Donald Trump și Angela Merkel au avut la bază declarații anterioare ale președintelui american cu privire la faptul că Germania ”este prizoniera Rusiei” în contextul înțelegerii Nord Stream 2.

Anterior, în martie 2018, cu câteva luni după ce Comisia Europeană a propus revizuirea directivei gazului, Germania a aprobat construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream-2, conducta submarină care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania și care să crească cota de gaze rusești livrate către Europa cu încă 6%.

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

De altfel, și taberele care au negociat un compromis la reuniunea prezidată de către România, reflectă poziționările și interesele cu privire la Nord Stream 2. Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania). De cealaltă parte, țările din Europa de Est, cu precădere prin vocea Polonia și a României, au în vedere riscurile și daunele strategice pe care sporirea monopolului rusesc le poate provoca.

Continue Reading

#RO2019EU

Eugen Teodorovici înainte de ECOFIN: Speranța noastră este ca în discuția cu parlamentul, să avansăm foarte mult și să închidem la nivel de trialog acest important dosar

Published

on

Astăzi are loc cea de-a doua reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare, din programul Președinției României la Consiliul UE, prezidată de Ministrul Finanâelor Publice, Eugen Teodorovici. Oficialul român a prezentat punctele importante de pe ordinea de zi, dar a și explicat abordarea președinției române la Coniliul UE privind acest pachet de acorduri: ,,Președinția română a propus o abordare care a dat roade și anume, împărțirea pachetului în două capitole principale, spălarea banilor a fost primul capitol, care s-a trimis către parlament, pentru trialog și astăzi aprobăm restul de aspecte rămase în discuție, așa cum ne-am angajat ca președinție și speranța noastră este ca în discuția cu parlamentul să avansăm foarte mult și să închidem la nivel de trialog acest important dosar.”


Puncte importante de pe ordinea de zi:

Arhitectura sistemului de supraveghere financiară: Miniștrii vor discuta despre reexaminarea arhitecturii existente a sistemului de supraveghere financiară. Obiectivul vizat este obținerea unei abordări generale cu privire la toate elementele reformei propuse de Comisie în septembrie 2017.

Procesul decizional în politica fiscală a UE: Miniștrii vor desfășura, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la comunicarea Comisiei intitulată „Către un proces decizional mai eficient și mai democratic în domeniul politicii fiscale a UE”, care propune o foaie de parcurs pentru o tranziție progresivă și bine orientată în direcția votului cu majoritate calificată în anumite domenii ale politicii fiscale a UE.

Bugetul UE Se preconizează, de asemenea, că în cadrul reuniunii Consiliului vor fi adoptate concluzii referitoare la Raportul privind sustenabilitatea finanțelor publice 2018 și vor fi examinate anumite chestiuni legate de bugetul UE, în speță descărcarea de gestiune pentru 2017 și orientările pentru negocierile privind bugetul pe 2020.

Continue Reading

Trending