Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ministerul Apărării din Rusia: Forțele militare ruse din Transnistria forțează râul Nistru, într-un exercițiu militar

Published

on

Grupul operativ de trupe ruse din Transnistria (GOTR) se pregătesc din nou, pentru al patrulea an consecutiv, să forţeze râul Nistru, potrivit unui comunicat de presă al Districtului Militar Vest din cadrul Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse, citat de portalul Deschide.md.

Înainte de începerea aplicaţiilor din stânga Nistrului, militarii ruşi au verificat starea tehnică a echipamentelor din dotare.

În comunicatul Ministerului Apărării rus se menţionează că exerciţiile au drept obiectiv ”depăşirea obstacolelor de pe râul Nistru”, scrie și Agerpres.

La exerciţiul de anul trecut de forţare a Nistrului, trupele ruse din Transnistria au invitat şi spectatori. Pe de altă parte, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a cerut de fiecare dată GOTR să se abţină de la astfel de provocări, dar a fost ignorat.

Reamintim că anul acesta, în premieră la un summit NATO, țările aliate au cerut Rusiei să își retragă trupele staționate ilegal în Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Poziția adoptată de liderii NATO, îndeosebi în privința Republicii Moldova, a survenit în contextul în care Adunarea Generală a ONU a adoptat în luna iunie un proiect de rezoluţie propus de Chişinău privind retragerea trupelor ruse din Transnistria.

Anul trecut, cu ocazia exercițiului similar, Republica Moldova a transmis că astfel de acțiuni “susținute de conducerea contingentului Federației Ruse” sunt “provocatoare și sfidătoare” și “încalcă mecanismul existent al desfășurării misiunii de pace”. În schimb, președintele pro-rus Igor Dodon a lăudat în dese rânduri rolul trupelor ruse din Transnistria pentru menținerea păcii.

Republica Moldova a cerut în repetate rânduri retragerea celor aproximativ 1.000 de militari ruşi din Transnistria, însă în ciuda angajamentelor luate în fața comunității internaționale, Moscova a menținut în zonă un contingent de soldați și armament. Rusia a trimis aşa-numite forţe de menţinere a păcii în regiunea separatistă moldoveană Transnistria, după conflictul izbucnit între Tiraspol şi Chişinău în anii ’90.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Departamentul Apărării din SUA: Compania Lockheed Martin a primit un contract în valoare de 561,8 milioane de dolari pentru lansatoare HIMARS destinate Bahrainului, Poloniei și României

Published

on

Grupul american Lockheed Martin a primit un contract în valoare de 561,8 milioane de dolari pentru a produce lansatoare mobile de rachete HIMARS destinate pentru Bahrain, Polonia şi România, a informat luni Departamentul american al Apărării într-un comunicat de presă.

Lansatoarele mobile de rachete HIMARS (acronim pentru High Mobility Artillery Rocket System), produse de firma americană Lockheed Martin, au o rază de acţiune de 70 până la 300 de kilometri şi sunt folosite în prezent de Statele Unite şi de alte 18 ţări.

Departamentul american al Apărării a precizat că lucrările de asamblare urmează să fie finalizate până la data de 30 iunie 2022 la mai multe uzine Lockheed din SUA.

În luna august 2018, Lockheed Martin a primit un contract în valoare de 218 milioane euro pentru a livra României un număr de 18 lansatoare de rachete HIMARS. Vânzarea de lansatoare de rachete HIMARS către România a fost aprobată de Departamentul de Stat al SUA în luna august 2017.

Achiziţia sistemului HIMARS face parte dintre cele opt programe esenţiale prevăzute în Planul de înzestrare a Armatei României 2017 – 2026, pentru care Parlamentul a transmis, în luna mai, aprobarea prealabilă de iniţiere a procedurilor de atribuire a contractelor aferente.

Citiți și
România și SUA au semnat scrisoarea de ofertă și acceptare pentru achiziționarea primelor trei sisteme de rachete HIMARS
Polonia a semnat contractul de achiziție pentru rachete HIMARS în prezența vicepreședintelui SUA Mike Pence: Vom creşte securitatea pe flancul estic al NATO

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Noul prim-ministru al Marii Britanii va fi anunțat pe 23 iulie, candidații rămași în cursă fiind Boris Johnson și Jeremy Hunt

Published

on

Fostul primar al Londrei și șef al diplomației britanice Boris Johnson sau actualul ministru de Externe Jeremy Hunt va fi anunţat ca prim-ministru al Marii Britanii pe 23 iulie, a transmis marţi Partidul Conservator, citat de Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.

Partidul a precizat că votul prin poştă la care vor participa în jur de 160.000 de membri ai Partidului Conservator şi care va decide cine o va înlocui Theresa May se va închide pe 22 mai, la ora 16.00 GMT, câştigătorul urmând să fie anunţat a doua zi.

Ultimii candidaţi rămaşi în cursa pentru şefia guvernului britanic, din cei zece înscrişi iniţial, sunt fostul ministru de externe Boris Johnson, considerat mare favorit, şi actualul şef al diplomaţiei britanice Jeremy Hunt. 

Atât Johnson, cât și Hunt consideră cu un nou acord cu Uniunea Europeană ar putea fi renegociat, în vreme ce Bruxelles-ul are o poziție unitară privind non-negocierea, precum și alte priorități pe agenda sa în contextul trecerii la un nou ciclu legislativ.

La 7 iunie, Theresa May a demisionat din funcţia de lider al Partidului Conservator după ce încercarea sa de a obţine sprijin parlamentar pentru acordul privind Brexitul negociat cu Uniunea Europeană a eşuat de de trei ori în Camera Comunelor, ceea ce a condus la amânarea retragerii Regatului Unit din UE până pe 31 octombrie.

Ea va gestiona problemele curente ale guvernului până la desemnarea noului lider conservator.

Continue Reading

NATO

NATO: Pentru al treilea an consecutiv, România alocă 2% din PIB pentru Apărare. Cheltuielile militare ale europenilor, în creștere pentru al cincilea an la rând

Published

on

România respectă, pentru al treilea an consecutiv, criteriile NATO privind apărarea comună, alocând 2% din PIB pentru bugetul destinat Apărării și în anul 2019, în timp ce cheltuielile militare ale aliaților europeni și Canadei vor crește cu 3,9% anul acesta, a anunțat secretarul general Alianței, Jens Stoltenberg.

Înaintea unei reuniuni cu decizii importante pentru securitatea euro-atlantică a miniștrilor Apărării, Stoltenberg a prezentat progresul înregistrat de aliați în ce privește distribuția echitabilă a sarcinilor, principiul burden sharing prin care președintele american Donald Trump insistă de la instalarea sa în funcție ca fiecare aliat să îl respecte și să aloce cel puțin 2% din PIB pentru Apărare.

”Astăzi prezentăm pentru prima dată cifrele pentru 2019 privind cheltuielile de apărare și pot să anunț că creșterea reală pentru 2019 este de 3,9% pentru aliații europeni și Canada”, a declarat secretarul general. El a subliniat că aliații și-au sporit pentru al cincilea an la rând cheltuielile pentru apărare.

“Până la sfârșitul anului viitor, aliații europeni și Canada vor adăuga un total cumulat de peste o sută de miliarde de dolari din 2016 încoace”, a spus el.

În ce privește România și datele furnizate de Ministerul Apărării Naționale către Alianța Nord-Atlantică, țara noastră alocă în 2019 un procent de 2,04% din PIB pentru Apărare, fiind unul dintre cei șapte aliați NATO care respectă principiul de 2%, alături de SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), Polonia (2,01%) și Lituania (2,01%).

Cifrele publicate cu privire la România întăresc parcursul în această privință al țării noastre, însă nici în 2017 și 2018, procentul de 2% din PIB alocat Apărării nu a fost cheltuit în întregime, România ratând cu puțin această țintă.

Citiți și România în raportul NATO 2018: Al 8-lea buget al Apărării din cadrul Alianței și al 3-lea în ce privește înzestrarea

La 15 ani de la aderarea la NATO, România se află printre țările care au continuat să își majoreze contribuțiile și cheltuielile de apărare, conform raportului anual al Alianței Nord-Atlantice dat publicității în martie 2019 și valabil pentru 2018.

Cu toate acestea și deși România și-a asumat că începând cu anul 2017 va cheltui 2% din PIB pentru Apărare, 2018 a fost al doilea an în care Bucureștiul a ratat această țintă, cheltuind în jur de 1,9%. În schimb, România a fost, în 2018, al treilea aliat din cadrul NATO care a investit cea mai mare parte din bugetul său militar (34%) în anul 2018 pentru dezvoltarea capabilităților sale de apărare.

Cu doi ani în urmă, în 2017, Româniaa fost  statul membru NATO care a investit cei mai mulți bani din bugetul său militar pentru modernizare și înzestrare (33%).

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending