Connect with us

MAREA BRITANIE

Ministerul britanic de Interne: Peste 600.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

Published

on

© Biroul Parlamentului European în România

3,72 milioane de cetățeni ai Uniunii Europene au aplicat pentru a trăi și lucra în Regatul Unit și după data de 31 decembrie 2020, când se încheie perioada de tranziție post-Brexit, potrivit datelor furnizate de Ministrul britanic de Interne.

Din numărul total al cererilor primite până în prezent de autoritățile Regatului Unit (3.721.960), cele mai multe au fost depuse de cetățeni polonezi (718.620), urmați de români (609.060) și italieni (372.380).

©www.gov.uk

Totalul este apropiat de numărul estimat de cetăţeni ai UE care ar fi fost rezidenţi în Marea Britanie atunci când alegătorii au decis cu o marjă strânsă să părăsească Uniunea Europeană în iunie 2016 şi sugerează că un exod anticipat de mulţi politicieni şi comentatori media nu a avut loc.

©www.gov.uk

În perioada 28 august 2018-30 iunie 2020, un număr de 3.462.610 de cereri au fost finalizate. Dintre acestea, în cazul a 1.984.220 de persoane a fost acordat statutul de rezident permanent. 1.427.070 au primit statutul de rezident temporar, care oferă permisiunea de a continua să trăiască provizoriu în Regatul Unit şi posibilitatea de a face o nouă solicitare după cel puţin cinci ani de locuit în această ţară. 25.170 de cereri au fost nule sau retrase, 23.090 au fost clasificate drept non-valide, iar unui număr de 3.060 persoane li s-a refuzat cererea de rezidenţă.

Majoritatea cererilor au fost depuse de persoane care trăiesc în Anglia (3.389.280), Scoția (186.610) și Țara Galilor (61.640).

Pentru a continua să se bucure de drepturile actuale pe teritoriul Marii Britanii (dreptul de a locui, a studia și a munci) și după Brexit, toți cetățenii europeni trebuie să solicite noul statut de rezident.

Statutul de ”pre-settled” este atribuit celor care sunt de mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.

Orice cetățean român care, fie se găsește deja pe teritoriul Marii Britanii, fie intră pe teritoriul Marii Britanii până la 31 decembrie 2020, poate să aplice pentru acest statut până la 30 iunie 2021. Ulterior datei de 1 ianuarie 2021, cetăţenii europeni din Marea Britanie vor fi condiţionaţi să-şi demonstreze statutul atât autorităţilor dar şi atunci când închiriază o proprietate, deschid un cont bancar sau să-şi dovedească dreptul de muncă în această ţară.

Pentru a veni în sprjinul românilor din Marea Britanie Ambasada României în Regatul Unit a precizat anterior că informaţii referitoare la procedura de înregistrare sunt disponibile pe pagina de internet a Home Office (https://www.gov.uk/), pe pagina de internet a Ministerului român al Afacerilor Externe la secţiunea Brexit (http://www.mae.ro/brexit), şi pe paginile de internet a Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la secţiunea Brexit (www.ambasada-romaniei.co.uk/ro/brexit şi https://londra.mae.ro/node/2171).

În plus, Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a pus la dispoziție un număr de telefon ( 07503882992 ) și o adresă de e-mail ( londra.brexit@mae.ro )  prin care românii pot solicita informaţii şi sprijin în legătură cu procedura de înregistrare în EUSS.  

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a decis să nu meargă deocamdată mai departe cu acțiunile legale împotriva Regatului Unit în legătură cu implementarea acordului post-Brexit

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a decis să nu meargă deocamdată mai departe cu măsurile legale împotriva Regatului Unit în legătură cu implementarea acordului post-Brexit privind Irlanda de Nord, în speranţa că se vor găsi soluţiile la problemele restante, informează Agerpres. 

Anunţul de marţi vine în contextul în care ministrul britanic pentru Brexit, David Frost, a cerut schimbări semnificative în ce priveşte protocolul referitor la Irlanda de Nord, afirmând că „nu se poate continua aşa cum este acum”. Frost a solicitat o perioadă de „repaus”, cu menţinerea actualelor perioade de graţie şi suspendarea acţiunilor legale întreprinse de UE împotriva Regatului Unit pe parcursul negocierii modificărilor.

O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a asigurat marţi că, „deşi UE nu va renegocia protocolul, suntem pregătiţi să abordăm toate problemele care apar în implementarea practică a acestuia într-un spirit de bună credinţă şi cooperare”.

„Este esenţial să continuăm discuţiile constructive în cursul săptămânilor următoare. În ceea ce priveşte cererea de suspendare, Comisia va evalua cu atenţie noile propuneri făcute de Marea Britanie, în conformitate cu procedurile de consultare necesare, atât pe plan intern, cât şi cu Parlamentul European”, a mai spus ea. 

Potrivit acesteia, în scopul de a oferi spaţiul necesar pentru a reflecta asupra acestor probleme şi a găsi soluţii durabile la implementarea protocolului, Comisia Europeană a decis ca, în acest stadiu, să nu treacă la următoarea etapă a procedurii de infringement începută în martie. 

O purtătoare de cuvânt a guvernului Marii Britanii a spus la rândul său că Londra a „primit un răspuns constructiv din partea Comisiei la solicitarea unei pauze în ce priveşte aranjamentele existente”, reiterând că este nevoie de „schimbări semnificative pentru a asigura că protocolul este sustenabil”.

Comisia Europeană a recurs în luna martie la acțiuni legale împotriva Regatuli Unit ca urmare a deciziei unilaterale a Londrei de a prelungi perioada de grație privind controalele alimentare între Marea Britanie și Irlanda de Nord.

Astfel, UE a transmis Regatului Unit o scrisoare de punere în întârziere pentru încălcarea dispozițiilor de fond cuprinse în Protocolul privind Irlanda și Irlanda de Nord, precum și încălcarea obligațiilor de bună-credință prevăzute în Acordul de retragere, convenit de cele două părți.

Acest pas marca prima etapă a unei proceduri de infringement împotriva Regatului Unit, fiind a doua acțiune legală a UE împotriva acestei țări în mai puțin de șase luni.

În context, săptămâna trecută guvernul britanic a solicitat Uniunii Europene un moratoriu privind aplicarea dispozițiilor vamale post-Brexit în Irlanda de Nord, pentru a câștiga timp în vederea renegocierii în profunzime a măsurilor care au iscat scântei între cele două părți. 

Protocolul privind Irlanda de Nord a fost conceput ca soluție stabilă și de durată ce se aplică împreună cu acordul comercial și de cooperare și care asigură:

– evitarea unei frontiere strict controlate între Irlanda și Irlanda de Nord, protejând astfel buna funcționare a economiei insulei în integralitatea sa și menține Acordul din Vinerea Mare (Acordul de la Belfast) în toate dimensiunile sale;

– păstrarea integrității pieței europene unice a mărfurilor, cu toate garanțiile pe care le oferă în ceea ce privește protecția consumatorilor, sănătatea publică și a animalelor sau combaterea fraudei și a traficului.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Londra reunește reprezentanți din 51 de țări în vederea identificării ”unor soluții tangibile” privind clima, înainte de COP26: Trebuie să urmăm aceeași cale pentru a proteja viitorul planetei

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii mediului și reprezentanții din 51 de țări se întâlnesc duminică și luni la Londra pentru discuții cruciale pentru succesul Summitului ONU privind clima (COP26), ce urmează să aibă loc în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie 2021 la Glasgow(Scoţia), notează AFP, citat de Agerpres.

Cu ocazia acestei întâlniri, la care participă Statele Unite, China şi India, vor fi discutate ”probleme-cheie de rezolvat în cursul summitului”, potrivit unui comunicat al guvernului britanic.

După aproape trei săptămâni de discuții, negociatorii internaționali s-au despărțit fără să fi ajuns la progrese semnificative la jumătatea lunii iunie, fiind în continuare blocaje generate de finanțare, transparență, urmărirea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, calendarul de punere în aplicare și piețele de carbon.

De asemenea, nici miniștrii responsabili pentru climă, energie și mediu ai statelor membre G20 nu au reușit să ajungă la un consens asupra unor obiective mai ambițioase în materie de climă după discuțiile de vineri din Italia, potrivit Deutsche Welle

Tot atâtea subiecte se află pe agenda discuţiilor de la Londra sub preşedinţia britanică a COP26, care are ca obiectiv-cheie ”să menţină în viaţă” obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, cel mai ambiţios stabilit prin Acordul de la Paris, în prezent de neatins, potrivit oamenilor de ştiinţă.

Pentru această reuniune – prima în persoană după aproximativ 18 luni, dar care va avea loc parţial şi prin videoconferinţă pentru a aduna cât mai mulţi participanţi – provocarea este de a contura viziunea rezultatelor finale ale COP26 şi de a ”construi o unitate de vederi pentru a concretizarea lor”, potrivit guvernului britanic.

Marea Britanie doreşte ca întâlnirea, informală şi cu uşile închise, să încurajeze ”conversaţiile sincere”, astfel încât diferiţii protagonişti să poată găsi soluţii pentru a avansa în cursul summitului.

”Miniştrii nu ar trebui să se teamă să evidenţieze punctele de dezacord, menţinând în acelaşi timp un spirit de cooperare”, a declarat preşedintele COP26, britanicul Alok Sharma, exprimându-şi speranţa că această întâlnire va servi pentru „a discuta soluţii tangibile”.

”Ne confruntăm cu o epocă periculoasă pentru planeta noastră şi singura modalitate pentru noi de a păstra viitorul său este ca ţările să urmeze aceeaşi cale”, a completat acesta, ”în calitate de miniştri responsabili de lupta împotriva încălzirii globale, purtăm greutatea lumii pe umerii noştri, iar următoarele două zile vor fi critice”.

Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, atrăgea atenția că ”mediul și clima nu mai pot aștepta” și că este nevoie de ”o nouă aspirație globală în materie de biodiversitate”.

Acest apel reprezintă un ecou al celui lansat în luna martie a acestui an. Ursula von der Leyen și președintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Werner Hoyer, punctau atunci nevoia unui pact ecologic global,

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea European a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen respinge invitația lui Boris Johnson de a analiza ”cu atenție” propunerile de modificare a protocolului privind Irlanda de Nord: Nu renegociem acordul

Published

on

©European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Premierul britanic, Boris Johnson, a îndemnat joi Uniunea Europeană să analizeze ”serios propunerile” de a modifica prevederile protocolului privind Irlanda de Nord, invitație respinsă de Bruxelles.

Într-o convorbire telefonică cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prim-ministrul Regatului Unit a motivat că ”modul în care acesta funcționează în prezent nu este viabil”, completând că motivul pentru care a înaintat propuneri de modificare este acela că ”nu se pot găsi soluții prin intermediul mecanismelor existente ale protocolului”, informează Downing Street printr-un comunicat

”Există o oportunitate imensă de a găsi soluții rezonabile și practice la dificultățile cu care se confruntă oamenii și întreprinderile din Irlanda de Nord, construind astfel o temelie mai bună a relației dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană”, este precizat în documentul mai sus.

Într-o reacție pe Twitter, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Uniunea Europeană ”va continua să fie creativă și flexibilă în limitele protocolului privind Irlanda de Nord. Dar nu vom renegocia”, a completat oficialul european.

O discuție pe această temă a avut loc și între premierul Boris Johnson și cancelarul german, Angela Merkel. ”Protocolul nu reușește să atingă multe dintre obiectivele urmărite: să reducă la minimum perturbarea vieții de zi cu zi, să respecte locul esențial al Irlandei de Nord pe piața internă a Regatului Unit și să păstreze echilibrul delicat din Acordul din Vinerea Mare (Belfast) în toate dimensiunile sale”, i-a transmis oficialul britanic șefului Executivului de la Berlin, potrivit unui comunicat publicat de Downing Street.

Guvernul britanic a solicitat miercuri Uniunii Europene un moratoriu privind aplicarea dispozițiilor vamale post-Brexit în Irlanda de Nord, pentru a câștiga timp în vederea renegocierii în profunzime a măsurilor care au iscat scântei între cele două părți, cerere respinsă însă de Comisia Europeană.

Ministrul britanic a făcut apel la revenirea unui ”cadru normal al tratatului, similar tuturor celorlalte acorduri internaționale”, completând că Regatul Unit va recunoaște, de asemenea, ”partea sa de responsabilitate” în a ajuta UE să își protejeze piața unică.

Conform documentului adresat miercuri Uniunii Europene, acest statu-quo ar cuprinde prelungirea perioadelor de graţie în vigoare privind anumite măsuri, precum şi îngheţarea acţiunilor juridice intentate de UE.

Sunt necesare ”acorduri excepționale” în ceea ce privește schimbul de date, a explicat Forst, precum și cooperare și sancțiuni în legislație pentru a-i descuraja pe cei care doresc să transfere produse care nu respectă standardele UE din Irlanda de Nord în Irlanda.

Oficialul britanic a declarat că Marea Britanie a ”lucrat cu UE pentru a încerca să abordeze” provocările legate de modul în care funcționează protocolul, dar a precizat că discuțiile de până acum ”nu au ajuns la miezul problemei”.

Protocolul privind Irlanda de Nord a fost conceput ca soluție stabilă și de durată ce se aplică împreună cu acordul comercial și de cooperare și care asigură:

– evitarea unei frontiere strict controlate între Irlanda și Irlanda de Nord, protejând astfel buna funcționare a economiei insulei în integralitatea sa și menține Acordul din Vinerea Mare (Acordul de la Belfast) în toate dimensiunile sale;

– păstrarea integrității pieței europene unice a mărfurilor, cu toate garanțiile pe care le oferă în ceea ce privește protecția consumatorilor, sănătatea publică și a animalelor sau combaterea fraudei și a traficului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending