Connect with us

FONDURI EUROPENE

Ministerul Economiei: Au reînceput oficial plățile la Măsura 2 de sprijin financiar pentru firme. Până acum au fost alocați 474 de milioane de euro din fonduri europene pentru această măsură

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Ministerul Economiei a anunțat că au reînceput plățile pe Măsura 2 de sprijin financiar pentru firmele afectate de pandemia de COVID-19.

Este vorba despre măsura privind capitalul de lucru pentru IMM-uri, în cadrul Programului Operațional Competitivitate.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, poziția până la care au fost notificate dosarele și trimise la plată, în cazul în care au fost declarate admise, este 4.500, din 22.226 de firme înscrise pentru ajutor în această schemă. Ordinea plăţilor se face în ordinea numerelor de identificare în Registrul Unic Electronic (număr RUE). Adică în ordinea în care s-au înscris potențialii beneficiari.

Încă din luna ianuarie ministrul Economiei, Claudiu Năsui a avertizat că bugetul acestor măsuri a fost suplimentat în 2020 fără acoperire. Măsura 2 a fost majorată de la suma de 265 de milioane de euro, din fonduri europene, la 765 de milioane de euro din fonduri UE, fără a exista un contract de finanțare care să acopere acea sumă.

Ministerul a întreprins între timp mai multe acțiuni de deblocare a resurselor de fonduri UE necesare încheierii cu succes a acestei scheme de ajutor de stat și pentru grăbirea plăților, pentru următoarea perioadă.

Întârzierea plăților a fost cauzată și de adoptarea târzie a Bugetului 2021, în data de 9 martie. De asemenea, o altă întârziere s-a produs din cauza Hotărârii de Guvern pentru înființarea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, instituția care semnează această schemă de ajutor de stat, adoptată pe 10 martie în ședința de guvern, dar publicată în Monitorul Oficial abia pe 17 martie.

Ministerul face apel la beneficiari să grăbească semnarea contractelor de finanțare admise, având în vedere că au doar 20 de zile la dispoziție pentru acest lucru după primirea notificării.

Miniștrii Cristian Ghinea și Claudiu Năsui au semnat luni un act adițional prin care 209 milioane de euro au fost suplimentați pentru plata Măsurii 2.

Astfel, până acum au fost alocați 474 de milioane de euro din fonduri europene pentru Măsura 2 și rămân de contractat încă 291 de milioane de euro pentru încheierea măsurii.

Granturile pentru capital de lucru se acordă beneficiarilor care au îndeplinit cumulativ următoarele condiții:
a) au obținut certificat de situații de urgență în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare, cu modificările ulterioare;
b) au înregistrat profit operațional din activitatea curentă (din activitatea de exploatare), în unul din ultimele două exerciții financiare înainte de depunerea cererii de finanțare pentru obținerea grantului, potrivit situațiilor financiare depuse;
c) au dispus de coparticipare(cofinanțare) la constituirea capitalului de lucru în procent de minimum 15% din valoarea grantului la data utilizării grantului pentru capital de lucru;
d) nu erau în dificultate la 31 decembrie 2019;
e) mențin sau suplimentează numărul de angajați existenți la data înscrierii electronice pentru o periodă de minim 6 luni de la momentul plății ajutorului financiar, cu excepția situațiilor în care contractele individuale de muncă sunt încheiate pentru sezonieri sau/și zilieri;
f) suma totală a ajutoarelor de stat primite în cadrul temporar Covid 19 instituit de Comisia Europeană însumată cu cuantumul ajutorului de stat solicitat în cadrul prezentei măsuri nu depăşeşte la nivelul întreprinderii unice, pragul de 800.000 euro, echivalentul în lei.

Comisia Europeană a decis la 28 ianuarie să prelungească până la 31 decembrie 2021 cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat adoptat la 19 martie 2020 pentru a sprijini economia în contextul pandemiei.

Comisia a decis, de asemenea, să extindă sfera de aplicare a cadrului temporar prin majorarea plafoanelor stabilite în acesta și prin posibilitatea ca, până la sfârșitul anului viitor, anumite instrumente rambursabile să poată fi convertite în granturi directe.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

FONDURI EUROPENE

Patru spitale clujene vor fi dotate cu echipamente de aproape 10 milioane de lei, printr-un proiect cu finanțare europeană

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Patru spitale clujene vor fi dotate cu 127 de echipamente de ultimă generație, în valoare de aproape 10 milioane de lei, finanțare europeană, a anunțat Consiliul Județean Cluj printr-un comunicat.

”Consiliul Judeţean Cluj a încheiat contractele pentru achiziţia a nu mai puţin de 127 de noi echipamente medicale ultramoderne. Acestea au fost cumpărate în cadrul proiectului cu finanţare europeană ce vizează consolidarea capacităţii judeţului în gestionarea crizei sanitare COVID-19. (…) Noile dotări vor ajunge la trei dintre spitalele aflate în subordinea forului administrativ judeţean, respectiv Spitalul de Urgenţă pentru Copii, Spitalul de Pneumoftiziologie <<Leon Daniello>> şi Spitalul de Recuperare, precum şi la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal, unitate subordonată Ministerului Sănătăţii. Valoarea celor 127 de echipamente medicale ultraperformante este de 9.666.465 de lei, cu TVA inclus”, este precizat într-un comunicat transmis de CJ Cluj.

Conform sursei citate, printre aparatele de care vor beneficia cele patru spitale clujene se numără un echipament radiologic mobil digital cu reţea integrată de stocare şi transmitere imagini, prevenire şi sistem de gestionare a pandemiei COVID-19, două ventilatoare pentru Terapie Intensivă cu compresor integrat şi monitorizare respiratorie avansată, un ventilator de transport, un aparat mobil de radiologie şi un aparat de anestezie de înaltă performanţă cu monitor.

”Utilitatea noilor echipamente de înaltă tehnologie este cu atât mai mare cu cât solicitările de investigaţii sunt mai numeroase în această perioadă a pandemiei. Pentru a asigura un act medical de cea mai bună calitate, personalul medical aflat în prima linie a luptei cu COVID-19 trebuie să dispună de infrastructura şi aparaturile necesare”, a declarat preşedintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tişe.

De asemenea, au mai fost achiziţionate trei echipamente de oxigenoterapie, un dispozitiv extra-pulmonar de susţinere a funcţiei pulmonare, personalizat, 27 de dispozitive medicale pentru ventilaţia non-invazivă, un videolaringoscop cu set de intubaţie dificilă, două compresoare de aer pentru asigurarea fluxului dispozitivelor de tip High Flow Nasal Cannula, un aparat pentru terapia de substituţie renală continuă, un videolaringoscop cu monitor ataşat şi lame sterilizabile etc.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, s-a întâlnit la Bruxelles cu trei comisari europeni, Margrethe Vestager, Adina Vălean și Elisa Ferreira, pentru a discuta despre reformele din PNRR

Published

on

© USR/ Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, s-a întâlnit la Bruxelles cu trei comisari europeni pentru a discuta despre reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Oficialul român poartă în această săptămână discuții aplicate cu reprezentanții Comisiei Europene, după ce România a transmis toate componentele detaliate ale PNRR.

Citiți și:
MIPE a transmis Comisiei Europene toate componentele detaliate ale PNRR. Ministrul Cristian Ghinea discută aplicat la Bruxelles în această săptămână

Principalele priorități ale României sunt reformele și investițiile cheie pentru a contribui la tranziția verde și măsurile pentru tranziția digitală.

Astfel, Cristian Ghinea a avut luni întreveder cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și cu comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Ministrul Proiectelor Europene a discutat cu Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, despre ”finanțarea infrastructurii de transport în România prin fondurile PNRR și politica de coeziune, facilitarea tranziției verzi prin investiții în transporturi durabile, capacitatea administrativă de a implementa proiecte”, este precizat într-o postare a USR.

Asigurarea coerenței între planul PNRR și fondurile politicii de coeziune, sprijin prin PNRR pentru dezvoltarea digitală și utilizarea Fondului React-EU și a Fondului pentru Tranziție Justă pentru a realiza tranziția verde au reprezentat principalele teme dezbătute de Cristian Ghinea cu Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune și reforme.

Ministrul Cristian Ghinea va avea în perioada 12-16 aprilie discuții aplicate cu Bruxelles-ul pe marginea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, în acest weekend, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

Astfel, prima etapă de lucru a fost încheiată prin trimiterea la Bruxelles a primului draft și pentru ultimele 3 componente extinse.

În cazul componentelor mai avansate, precum transporturi și educație, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis versiuni mai avansate, care includ îmbunătățiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

Lucrul informal cu Comisia la dezvoltarea componentelor a început deja și se desfășoară în următorul proces:

a) MIPE primește de la ministerul de linie componenta draft, utilizând șablonul Comisiei și face anumite comentarii preliminare care ar trebui integrate.

b) După integrarea acestor aspecte, MIPE transmite componenta către serviciile Comisiei Europene împreună cu o prezentare PowerPoint a componentei în limba engleză cu cel puțin 48 de ore înainte de prezentare.

c) Ministerul de linie este invitat de MIPE la o videoconferință cu serviciile Comisiei (acestea au loc în fiecare marți și joi) pentru prezentarea componentei și pentru a răspunde la primele întrebări ale Comisiei referitoare la substanță.

d) După aproximativ 5 zile lucrătoare, Comisia transmite primul feedback în scris la componenta prezentată și sugerează României să încorporeze o parte din aceste comentarii în forma revizuită a componentei.

e) Odată ce ministerul de linie transmite componenta revizuită, Comisia organizează o ședință tehnică la nivel de experți unde se discută la un nivel detaliat reformele și investițiile propuse.

f) În a treia iterație, ținând cont și de negocierile dintre Comisie și MIPE pe aspectele importante ale fiecărei componente, se transmite forma finală a componentei cu anexele tehnice aferente.

Toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor.

Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, etape de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.

Ministrul Cristian Ghinea demarează aceste discuții cu Comisia Europeană pe marginea PNRR în urma mandatului primit de la Guvernul României, adoptat săptămâna trecută printr-un memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Citiți și:
DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

MIPE a transmis Comisiei Europene toate componentele detaliate ale PNRR. Ministrul Cristian Ghinea discută aplicat la Bruxelles în această săptămână

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, în acest weekend, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit unui comunicat al MIPE remis CaleaEuropeană.ro, fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

Astfel, prima etapă de lucru a fost încheiată prin trimiterea la Bruxelles a primului draft și pentru ultimele 3 componente extinse.

În cazul componentelor mai avansate, precum transporturi și educație, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis versiuni mai avansate, care includ îmbunătățiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

În acest context, ministrul Cristian Ghinea va avea în perioada 12-16 aprilie discuții aplicate cu Bruxelles-ul pe marginea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Acestea demarează luni cu întâlniri pe care oficialul român le va avea cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și cu comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

”Mulțumesc întregii echipe din MIPE și echipei extinse din ministerele de linie pentru implicare, e un volum imens de muncă, peste 1000 de pagini, cu multe argumente și detalii tehnice. În tot acest timp, în care am lucrat intern iar dialogul cu Comisia Europeană a fost unul extins, aș vrea să remarc doi oameni care au dus greul acestor prezentări și discuții permanente cu Bruxelles-ul: Liana Goran, directoarea mea de cabinet, și Septimiu Szabo, consilier al meu care s-a detașat de la Comisie la minister temporar pe parcursul acestui an, cât lucrăm la PNRR. Ei au organizat munca ministerelor de linie, au stat sute de ore în ședințe de lucru și vreau să le mulțumesc. Mulțumesc și oamenilor din echipa tehnică care au tras ca lucrurile să se întâmple. Am spus la dezbaterea parlamentară încă de acum 2 luni că după etapa de exprimare a dorințelor urmează un duș rece: acum trebuie să avem costuri clare, evaluări de mediu detaliate, ținte și jaloane amănunțite. Nu e un exercițiu ușor. Mai avem trei săptămâni de muncă intensă”, a transmis ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea.

Lucrul informal cu Comisia la dezvoltarea componentelor a început deja și se desfășoară în următorul proces:

a) MIPE primește de la ministerul de linie componenta draft, utilizând șablonul Comisiei și face anumite comentarii preliminare care ar trebui integrate.

b) După integrarea acestor aspecte, MIPE transmite componenta către serviciile Comisiei Europene împreună cu o prezentare PowerPoint a componentei în limba engleză cu cel puțin 48 de ore înainte de prezentare.

c) Ministerul de linie este invitat de MIPE la o videoconferință cu serviciile Comisiei (acestea au loc în fiecare marți și joi) pentru prezentarea componentei și pentru a răspunde la primele întrebări ale Comisiei referitoare la substanță.

d) După aproximativ 5 zile lucrătoare, Comisia transmite primul feedback în scris la componenta prezentată și sugerează României să încorporeze o parte din aceste comentarii în forma revizuită a componentei.

e) Odată ce ministerul de linie transmite componenta revizuită, Comisia organizează o ședință tehnică la nivel de experți unde se discută la un nivel detaliat reformele și investițiile propuse.

f) În a treia iterație, ținând cont și de negocierile dintre Comisie și MIPE pe aspectele importante ale fiecărei componente, se transmite forma finală a componentei cu anexele tehnice aferente.

Toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor.

Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, etape de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.

Ministrul Cristian Ghinea demarează aceste discuții cu Comisia Europeană pe marginea PNRR în urma mandatului primit de la Guvernul României, adoptat săptămâna trecută printr-un memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Citiți și:
DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

RUSIA11 hours ago

Cancelarul austriac Sebastian Kurz se oferă să găzduiască la Viena summitul SUA-Rusia între președinții Joe Biden și Vladimir Putin

Corina Crețu11 hours ago

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

România donează Republicii Moldova cea mai mare tranșă de vaccin anti-COVID: 132.000 de doze au plecat sâmbătă spre Chișinău

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Angela Merkel, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski cer Rusiei să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina

ROMÂNIA16 hours ago

Reprezentantul Jandarmeriei Române la Consiliul Europei, ales președinte al Comitetului pentru siguranță și securitate al Convenției Consiliului Europei

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Joe Biden și Yoshihide Suga au lansat un nou parteneriat global SUA-Japonia pentru a depăși provocările din partea Chinei: Democraţiile pot câştiga competiţiile din secolul al XXI-lea

Alin Mituța17 hours ago

Comisia CONT din PE a aprobat programul UE de luptă antifraudă coordonat de Alin Mituța în numele Renew Europe în scopul protejării intereselor financiare al UE

Marian-Jean Marinescu18 hours ago

Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană începe să implementeze proiectul meu privind managementul traficului spațial, un pas în stabilirea unei noi direcții în politica spațială a UE

POLITICĂ18 hours ago

Ministrul finanțelor: Germania și-a exprimat susținerea pentru aderarea României la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică

POLITICĂ18 hours ago

Florin Cîțu: Agenția de rating S&P a îmbunătățit perspectiva de rating a României de la negativ la stabil; Este prima modificare în sens pozitiv pentru România din 2013 încoace

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending