Ministrul energiei Sebastian Burduja a anunțat joi că România şi-a îndeplinit ţinta europeană de stocare a gazelor pentru iarnă cu mai mult de două luni înainte de termen, având deja înmagazinate 2,878 miliarde mc de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%.

”România are deja înmagazinate 2,878 miliarde mc de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen. Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024”, anunţă Ministerul Energiei într-un comunicat oficial.

Citiți și UE atinge obiectivul de stocare a gazelor naturale la 90% cu 10 săptămâni înainte de termen

”Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană. Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional”, arată ministrul Burduja, ”Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi. Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, subliniază Sebastian Burduja.

El arată că o altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis.

”Această unitatea plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei. Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut. Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a declarat Ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Potrivit Ministerului Energiei, Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2870 mil. m3/ciclu: Situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz este: – Bilciureşti – capacitate activă: 1310 mil. m3/ciclu; – Urziceni – capacitate activă: 360 mil. m3/ciclu; – Bălăceanca – capacitate activă: 50 mil. m3/ciclu; – Sărmăşel – capacitate activă: 900 mil. m3/ciclu; – Gherceşti – capacitate activă: 250 mil. m3/ciclu.


”De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane metri cubi / ciclu”, mai spune Ministerul Energiei.

Trebuie să fim inteligenţi şi pragmatici atunci când vine vorba despre tranziţia verde şi nu trebuie să blocăm investiţiile în hidrocentrale, vitale pentru securitatea energetică a României, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

„Când vine vorba de tranziţie verde, trebuie să fim inteligenţi, deci pragmatici. Nu înseamnă să nu ţinem cont de factorii de mediu, dar în acelaşi timp, nu înseamnă să blocăm investiţii vitale pentru securitatea energetică a României. Mă refer aici la hidrocentralele cu grad avansat de execuţie, de 80%, 90%, 98%: Răstoliţa, Bumbeşti-Jiu, Cornetu – Avrig, Amenajarea hidroenergetică de la Paşcani. Acestea într-adevăr ţin de securitate energetică. Noi nu putem să ne predăm în faţa unor organizaţii nonguvernamentale care vin şi, în mod sistematic, sabotează demersurile statului român de a finaliza aceste investiţii. Anul acesta, ne străduim să terminăm măcar o astfel de investiţie şi ar fi o premieră după 34 de ani, şi anume cea de la Răstoliţa”, a subliniat ministrul, potrivit Agerpres. 

Mai mult, Sebastian Burduja a precizat că în sectorul energetic pe primul loc este securitatea energetică, iar pe locul doi este existența unui preţ competitiv al energiei, „pentru că altfel se alege praful de energie, de dezvoltare, de locuri de muncă”. „Şi în al treilea rând abia, energie verde, un aer mai curat. Ţinem la asta, dar nu putem compromite celelalte două deziderate”, a spus ministrul .

În viziunea oficialului, Planul României privind tranziţia verde este unul inteligent.

„De ce spun asta? Pentru că noi ne-am făcut următorul calcul: ne asumăm să ne decarbonizăm sistemul energetic şi, în general, economia. Deci, trebuie să mai închidem din capacităţile pe cărbune, dar am spus răspicat că nu putem să închidem capacităţi de cărbune, de producţie în bandă sau flexibilă, fără să punem ceva similar în loc. Şi atunci, pe termen scurt şi mediu, lucrăm la grupuri pe gaz. Asta înseamnă undeva la 3.500 de megawaţi – de la Mintia 1.700, la Işalniţa 850, Turceni 475, plus CET-urile care se modernizează la Arad, Craiova, Constanţa, Râmnicu Vâlcea. Urmează şi în Bucureşti. Pe termen mediu si lung, solar, eolian, dar foarte important, energie nucleară. Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, unde calendarul este ferm 2031-2032 plus, între timp, până în 2029, retehnologizarea Unităţii 1 şi prelungirea cu încă 30 de ani”, a afirmat Burduja.

De asemenea, acesta a punctat faptul că valoarea totală a investiţiilor din sectorul energetic, finanţate în ultimul an, depăşeşte 22-23 de miliarde de euro.

„În Ministerul Energiei, gestionăm fonduri destule. Nu banii sunt o problemă sau nu mai sunt o problemă pentru România, pentru că, făcând un calcul simplu, avem undeva la 16 miliarde de euro, 17 miliarde de euro PNRR, plus Fondul pentru modernizare. Noi, în ultimul an de zile, am reuşit să semnăm contracte pentru producţie de energie verde, pentru reţele de distribuţie şi de transport al energiei, pentru reţele de transport gaze. Pentru stocare, urmează în două săptămâni”, a mai spus Sebastian Burduja.

El a subliniat că Ministerul Energiei a reușit să pună la bătaie 13-14 miliarde de euro , iar mediul privat a răspuns pozitiv şi a pus la rândul său o contribuţie proprie, astfel încât, în total, investiţiile din sectorul energetic finanţate în ultimul an de zile depăşesc 22-23 de miliarde de euro.

„Sigur, în timpul zilei, unde avem o provocare şi noi am mai vorbit despre asta, este în zona de stocare. De ce? Pentru că seara când mergem acasă creşte consumul, nu avem suficientă producţie, ne lipseşte producţia de energie solară din timpul zilei. Dacă e foarte cald, nici vântul nu ne ajută, deci energia eoliană, şi atunci pot apărea aceste dificultăţi”, a conchis Burduja.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat vineri că România are înmagazinate, în prezent, 2,8 miliarde mc de gaze naturale în depozitele subterane, ceea ce reprezintă peste 88% din capacitatea totală de stocare, în condiţiile în care, potrivit directivelor europene, trebuie să aibă depozitele pline în proporţie de 85% la 1 septembrie.

Regulamentul de Punere în Aplicare (UE) 2023/2633 al Comisiei Europene (din 20 noiembrie 2023) prevede că România trebuia să aibă depozitele pline în proporţie de 65% până la data de 1 iulie şi de 85% până la data de 1 septembrie. Acelaşi act normativ prevede şi că, la începutul perioadei de iarnă (1 noiembrie), obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale este de 90% din capacitatea de înmagazinare, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei, potrivit Agerpres.

„Zilnic, România produce aproximativ 25 milioane mc de gaze naturale, consumă circa jumătate, iar alte 10 – 11 milioane mc se înmagazinează. Cum deja avem 2,8 miliarde mc de gaze naturale înmagazinate, până la atingerea ţintei de 90% mai este extrem de puţin. În câteva zile ne vom îndeplini în timp record ţinta trasată de Comisia Europeană pentru 1 noiembrie. Sigur că nu ne vom opri aici! Vom continua să înmagazinăm gaze naturale până vom atinge 100% din capacitatea de stocare. Cel mai probabil, aşa cum am făcut şi anul trecut, vom face şi supraplinul, trecând peste nivelul de 100%”.

Potrivit acestuia, stocarea gazelor naturale pentru iarnă este cu atât mai importantă cu cât Ucraina a anunţat că nu va mai prelungi contractul de tranzit al gazelor ruseşti pe teritoriul său. Totodată, ministrul  a anunţat că se lucrează la actul normativ care vizează măsurile privind nivelul de siguranţă şi securitate în funcţionare a Sistemului electroenergetic naţional şi măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranţă ale acestui sistem în ceea ce priveşte combustibilii şi volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2024 – 31 martie 2025.

„Este o veste bună mai ales în actualul context, al agresiunii Moscovei împotriva Ucrainei, ţară prin care tranzita majoritatea gazului rusesc exportat în Europa. Mai mult, Kievul a anunţat că nu va mai prelungi contractul de tranzit al gazelor ruseşti pe teritoriul său, ceea ce face şi mai importantă stocarea gazelor naturale pentru iarnă, atât pentru noi, cât şi pentru onorarea eventualelor solicitări de sprijin din partea fraţilor noştri de dincolo de Prut”, a mai spus Sebastian Burduja. 

Mai mult, el a anuțat că Ministerul a început să lucreze la elaborarea Hotărârii de Guvern ce vizează măsurile privind nivelul de siguranţă şi securitate în funcţionare a Sistemului electroenergetic naţional, precum şi măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranţă ale acestui sistem în ceea ce priveşte combustibilii şi volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2024 – 31 martie 2025.

„Ca orice bun gospodar, şi noi, la Ministerul Energiei, ne facem vara sanie, ca să trecem iarna cu bine”, a conchis Sebastian Burduja.