Ministerul Energiei pregătește instrumentele necesare îndeplinirii obiectivelor UE de reducere la zero a emisiilor nete până în 2050, constând în contracte pentru diferență pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile și nucleare, precum și în utilizarea banilor din Fondul de Modernizare sau Planul Național de Redresare și Reziliență, a declarat ministrul Sebastian Burduja pentru caleaeuropeana.ro.
Ministrul Energiei a făcut aceste declarații în contextul adoptării formale a Directivei privind energia din surse regenerabile pentru a crește ponderea energiei din surse regenerabile în consumul total de energie al UE la 42,5% până în 2030, cu o creștere orientativă de 2,5% care ar permite atingerea țintei de 45%.
Fiecare stat membru va avea obligația de a contribui la acest obiectiv comun prin obiective sectoriale mai ambițioase în domeniul transporturilor, al industriei, al clădirilor și al încălzirii și răcirii urbane.
„Pe 9 octombrie 2023 a fost adoptat în mod formal textul de compromis al Directivei privind promovarea energiei din surse regenerabile (RED III) ca urmare a finalizării negocierilor cu Parlamentul European. RED III creează cadrul pentru dezvoltarea în continuare a surselor regenerabile și pentru integrarea hidrogenului în industrie, transporturi, clădiri, elemente importante pentru decarbonizarea economiei europene. RED III reprezintă un pilon important al pachetului „Pregătiți pentru 55” și are scopul de a stimula investițiile necesare pentru a realiza reduceri semnificative ale emisiilor de GES în toate sectoarele, punând în linie dreaptă astfel eforturile statelor membre de a îndeplini obiectivele climatice. România este ferm angajată pe calea decarbonizării și este hotărâtă să atingă obiectivele UE de reducere la zero a emisiilor nete până în 2050, cu un milestone important intermediar în 2030”, a declarat Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că nivelul de ambiție este unul ridicat (42.5% pondere a surselor regenerabile la nivelul UE), „dar România, alături de celelalte state membre cu interese similare în domeniul nuclear, a reușit promovarea în text a surselor cu emisii reduse de carbon (precum energia nucleară), element de flexibilitate care permite țării noastre utilizarea pe deplin a potențialului national”.
Potrivit ministrului Energiei, integrarea hidrogenului curat în diferite sectoare reprezintă de asemenea o prioritate pentru România.
„Conform strategiei naționale pentru hidrogen, România estimează un consum annual de 289 mii tone de hidrogen la nivelul anilor 2030 existând un potential semnificativ pentru a înlocui hidrogenul produs pe bază de gaz natural cu cel produs pe bază de surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon”, a mai declarat Sebastian Burduja. „Există de asemenea potential pentru producția de biocombustibili avansați pe plan local și utilizarea acestora, alături de hidrogen, pentru a decarboniza sectorul transporturilor”, a adăugat oficialul.
Pentru a îndeplini aceste obiective, ministrul Burduja a menționat că sunt în pregătire la nivelul Ministerului Energiei instrumentele financiare necesare – contracte pentru diferență pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile și nucleare, Fondul de Modernizare, Planul de Redresare și Reziliență.
