Connect with us

ROMÂNIA

Ministerul Energiei: Suntem în discuţie cu Banca Mondială pentru a obţine sprijin privind modernizarea Legii gazelor naturale. Legea energiei electrice, rescrisă cu ajutorul BERD

Published

on

©mfe.gov.ro

Ministerul Energiei este în discuție cu Banca Mondială pentru a obține sprijin privind modernizarea Legii gazelor naturale, a transmis secretarul de stat în Ministerul Energiei, Niculae Havrileț, în cadrul unei videoconferințe de specialitate, potrivit Agerpres.

În același timp, oficialul român a transmis că legea energiei electrice se va rescrie printr-un program de consultanță, cu ajutorul Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

”Avem oportunităţi în vânt şi solar atât în onshore, cât şi în offshore, cu importante posibilităţi de a obţine energie electrică, utilizând Marea Neagră, care poate fi astfel un prieten al românilor nu doar petrecând două săptămâni la mare, în vacanţă, dar şi pentru a aduce energie curată. Această energie se pretează foarte bine la transformarea ei în hidrogen. În scurt timp, hidrogenul va fi combustibilul cel mai utilizat în special în zona de transport greu, fie că vorbim de aviaţie, fie de zona navală. Dorim să avem o nouă Lege a energiei electrice, care acum se rescrie printr-un program de consultanţă cu ajutorul Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare. De asemenea, suntem în discuţie cu Banca Mondială pentru a obţine un suport privind modernizarea Legii gazelor naturale. Chiar dacă vor fi încorsetate într-un singur act normativ pe două capitole sau poate să fie prezentate ca două legi separate”, a explicat Niculae Havrileț în cadrul conferinței online ”Trecut, prezent şi viitor în domeniul energiei electrice din România”, organizate de CNR-CME, în parteneriat cu Electrica prin Electrica Serv.

Acesta a completat că România are ”foarte multe oportunități în raport cu alte ţări în ceea ce priveşte dezvoltarea noilor infrastructuri de producţie şi, foarte important, de stocare a energiei electrice din surse regenerabile. În cadrul preocupărilor Ministerului Energiei, un loc important îl are legislaţia care să îmbunătăţească, să uşureze obţinerea de fonduri europene pentru încurajarea investitorilor care investesc în noi capacităţi de producţie a energiei electrice. Dorim să amendăm Legea fondului funciar pentru a permite utilizarea terenurilor agricole pentru infrastructurile noi de producţie a energiei electrice şi pentru stocarea acesteia”.

În cadrul aceluiași eveniment mai sus amintit, ministrul Energiei, Virgil Popescu, i-a asigurat pe investitorii din Marea Neagră că legea offshore va fi modificată până la finalul acestei sesiuni parlamentare.

”Va fi o iniţiativă parlamentară a coaliţiei şi sunt convins că până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare va fi aprobată. Îmi doresc un consens mai larg decât consensul din coaliţie şi sunt convins că vom avea colegi în parlament în afara coaliţiei care vor vota alături de noi modificarea legii. Mai aveţi puţintică răbdare”, a spus Popescu.

Stadiul proiectului de exploatare offshore a gazelor din Marea Neagră a fost abordat și de președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, cu Christina Verchere, Director General Executiv al OMV Petrom și cu Alexandru Marinescu, vicepreședinte Reglementare și Afaceri Publice Corporative al OMV Petrom.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

POLITICĂ

Cristian Diaconescu atenționează înaintea unui posibil summit Biden – Putin: Rusia consideră că proiectul Yalta 1945 poate fi replicat în 2021; Ar fi un dezastru strategic pentru Europa de Est

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Președintele PMP și fostul ministru de externe Cristian Diaconescu a invocat vineri scenariile unor situații precum “Yalta 2021” sau “Ribbentrop-Molotov 2.0” pentru a prefigura mizele unui summit între președinții american și rus, Joe Biden și Vladimir Putin, care ar putea avea loc în Europa, în cursul lunii iunie.

“Premisele sunt tensionate”, a atenționat Diaconescu, subliniind că Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse şi Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, au dat mandat negociatorilor ruşi să prezinte americanilor o variantă de înţelegere prin care să se “legitimeze“ dreptul Rusiei de a-şi promova, în regiune, abordările de securitate naţională privind exerciţiul suveranităţii inclusiv posibilitatea de a apăra “vorbitorii de limba rusă“ oriunde s-ar afla aceştia.

Fostul șef al diplomației române a punctat că preşedintele Joe Biden şi Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, consideră că stabilizarea relaţiilor ruso-americane depinde de acceptarea de către partea rusă a consecinţelor atacurilor cibernetice, amestecului în alegerile din SUA, încălcării drepturilor omului sau agresiunea împotriva Ucrainei.

“SUA ar dori să coopereze cu Rusia în domenii privind: controlul armamentului nuclear, lupta împotriva terorismului islamic, controlul pandemiei sau schimbările climatice. În esenţă, Kremlinul încearcă un joc “de miză nulă” prin întoarcerea la situaţia anterioară anului 2014, renunţarea reciprocă la regimurile de sancţiuni, cu păstrarea influenţei ruse în Crimeea şi Donbas. Partea rusă consideră că proiectul Yalta-1945 poate fi replicat în 2021, asigurându-se stabilitatea şi predictibilitatea necesare în scopul prevenirii unei conflagraţii mondiale“, a susținut Diaconescu.

El a amintit că Summit-ul de la Yalta din 1945, cu scopurile declarate privind reconstruirea comunităţii internaţionale după al Doilea Război Mondial, a reprezentat un dezastru strategic pentru Europa Centrală şi de Est, dar un mare succes pentru URSS şi generarea sistemului influenţelor comuniste.

“Prin mobilizarea militară excepţională (peste 300.000 de militari), precum şi încercarea de a se angaja într-un război convenţional, generalizat în Ucraina, Rusia a trecut la o fază superioară şi anume semnalul transmis SUA şi aliaţilor săi că nu ar exclude chiar o confruntare nucleară globală”, a punctat acesta.

Yalta – 2021 sau Molotov-Ribbentrop 2.0 ar plasa România ca parte a Europei Centrale şi de Est sub acelaşi regim diferit, discriminatoriu şi criminal, care a distrus destine şi naţiuni. Până în acest moment, Washingtonul nu a cedat în ceea ce priveşte agenda Summit-ului. Rămâne de văzut. Dar poziţionarea puterilor europene influente este necesară, mai mult decât oricând. Este nu numai o problemă de semnal dar mai ales de expresie a solidarităţii, necesare astăzi în logica pace-război”, a conchis Cristian Diaconescu.

La mijlocul lunii aprilie, preşedintele SUA i-a propus o întâlnire omologului rus Vladimir Putin pe fondul unor tensiuni puternice între cele două puteri rivale. La acel moment, Biden a apreciat că “a sosit” “momentul dezescaladării” cu Rusia, îndemnându-l în special pe omologul său Vladimir Putin să se abţină de la orice acţiune militară împotriva Ucrainei.

Între timp, Moscova a retras forțele militare care erau comasate la frontiera cu Ucraina și în peninsula Crimeea, însă echipamentele militare au rămas pre-poziționate.

Această propunere a fost urmată de o decizie semnată de Joe Biden care cuprinde sancţiuni financiare şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi după atacul cibernetic SolarWinds. Imediat după această decizie, liderul de la Casa Albă şi-a reiterat oferta de a organiza un summit cu preşedintele rus “în această vară, în Europa” pentru “lansarea unui dialog strategic asupra stabilităţii”, mai ales în domeniul dezarmării şi securităţii.

Trei țări europene – Finlanda, Elveția și Austria – s-au oferit deja să găzduiască un potențial summit între Joe Biden și Vladimir Putin.

Preşedintele SUA urmează să întreprindă prima sa călătorie în străinătate la jumătatea lunii iunie, în Marea Britanie şi Belgia, pentru summit-urile G7 şi NATO, precum şi pentru întrevederi cu lideri ai Uniunii Europene. Summitul G7 va avea loc în perioada 11-13 iunie, iar summitul NATO la 14 iunie, în aceeași perioadă fiind preconizat să aibă loc și summitul dintre președintele SUA și liderii Uniunii Europene.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua egalității de şanse între femei şi bărbaţi: Încurajez susținerea activă a femeilor în societate și implicarea bărbaților ca parteneri activi în viața de familie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi reprezintă normalitatea într-o societate liberă şi democratică, a transmis preşedintele Klaus Iohannis într-un mesaj publicat, sâmbătă, pe Facebook, cu ocazia Zilei inegalității de șanse între femei și bărbați.

El vorbeşte despre eforturile din ţara noastră pentru reducerea inegalităţilor în contextul epidemiei de SARS-CoV-2.

“Deşi mai sunt încă multe lucruri de îmbunătăţit, sunt convins că România va continua să facă eforturi susţinute pentru a reduce inechităţile existente. Ziua Naţională a egalităţii de şanse este un bun prilej de a conştientiza o dată în plus că femeile încă se mai confruntă cu stereotipuri şi prejudecăţi legate de carieră şi rolul în familie, tendinţe negative care s-au accentuat la nivel global în contextul pandemiei de COVID-19”, a subliniat şeful statului.

Preşedintele adaugă că “violenţa împotriva femeilor, inegalitatea de gen şi discriminarea sunt fenomene nocive, care trebuie combătute cu toate forţele”.

Încurajez, de aceea, susţinerea cât mai activă a femeilor în procesul decizional, în societate, politică şi economie, cât şi implicarea bărbaţilor ca parteneri activi în viaţa de familie“, a conchis Klaus Iohannis.

Data de 8 mai a fost declarată Ziua Naţională a Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi în România prin Legea nr. 23 din 9 martie 2015.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: România a primit 1,3 miliarde de euro din fonduri europene în perioada ianuarie – mai 2021

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Comisia Europeană a rambursat României, de la începutul anului, o sumă totală de 1,3 miliarde de euro din fonduri europene dintr-un număr de cereri în valoare de 1,9 miliarde de euro, a anunțat vineri Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Pe perioada anului 2021, Comisia Europeană a rambursat deja României, pentru Programe Operaționale gestionate de MIPE, 615 milioane de euro, în timp ce valoarea cererilor de rambursare trimise la Bruxelles în același interval de timp este de 937 milioane euro.

La nivelul tuturor Programelor Operaționale 2014 – 2020, inclusiv cele gestionate de alte ministere din cadrul Guvernului României, au fost trimise cereri de rambursare în valoare totală de 1,9 miliarde de euro. Suma totală a rambursărilor de la Comisia Europeană este de 1,3 miliarde de euro.

La nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în paralel cu actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență și demararea Programelor Operaționale 2021-2027, se pregătește și închiderea cu succes a Programelor Operaționale din exercițiul financiar actual 2014-2020, mai arată sursa citată.

“La nivelul MIPE, suntem concentrați pe închiderea Programelor Operaționale 2014-2020. Pentru acestea, atât implementarea proiectelor cât și plățile se finalizează la sfârșitul anului 2023. Așteptăm în următorii 3 ani o creștere a cererilor de rambursare din partea beneficiarilor, sunt foarte multe proiecte intrate în linie dreaptă. Îi sprijinim pe beneficiari prin autoritățile de management să ducă la final contractele de finanțare mai devreme de 2023, astfel încât atingerea gradului de absorbție de 100% să devină un obiectiv realizabil”, a explicat Marius Vasiliu, secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL EUROPEAN10 mins ago

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: Nu credem că e soluția magică. Partenerii noștri trebuie să faciliteze exporturile

COMISIA EUROPEANA45 mins ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.3 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

POLITICĂ3 hours ago

Cristian Diaconescu atenționează înaintea unui posibil summit Biden – Putin: Rusia consideră că proiectul Yalta 1945 poate fi replicat în 2021; Ar fi un dezastru strategic pentru Europa de Est

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua egalității de şanse între femei şi bărbaţi: Încurajez susținerea activă a femeilor în societate și implicarea bărbaților ca parteneri activi în viața de familie

U.E.4 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

euro bani moneda
FONDURI EUROPENE5 hours ago

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: România a primit 1,3 miliarde de euro din fonduri europene în perioada ianuarie – mai 2021

NATO5 hours ago

Comandant al Forțelor Terestre SUA, în vizită în România: Exercițiul militar Defender Europe 21 este o dovadă a angajamentului SUA față de NATO

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.1 day ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending