Ministerul Finanțelor a publicat Planul bugetar-structural național pe termen mediu pentru perioada 2025-2031, care prevede măsuri de ajustare a deficitului bugetar pe parcursul a șapte ani pentru a se alinia astfel al cerințele stipulate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: deficitul public al țărilor membre nu trebuie să depășească 3% din PIB, iar datoria publică nu trebuie să fie mai mare de 60% din PIB.

Planul prezintă angajamentul României de reintrare pe o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, precum și reformele și investițiile care stau la baza acestei construcții bugetare precum și la extinderea perioadei de timp pentru ajustarea deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani.

Amintim că țările membe au decis la finalul lunii aprilie reforme ale normelor bugetare, conform cărora, statele UE au posibilitatea de a implementa planul buget structural pe parcursul a 4 ani, cu opțiunea  de prelungire de până la șapte ani.

Această opțiune vine și cu o condiție: țara care solicită această prelungire trebuie să se angajeze să efectueze anumite reforme și investiții care îmbunătățesc reziliența și potențialul de creștere, sprijină sustenabilitatea finanțelor publice și abordează prioritățile comune ale UE.

Prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu pentru perioada 2025-2031, Guvernul României își propune accelerarea implementării investițiilor publice finanțate prin Politica de Coeziune în valoare de 46 de miliarde de euro, precum și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență a căruia valoare se ridică la de 29,7 miliarde de euro pentru a genera un efect sinergic al creșterii economice sustenabile.

În egală măsură, ”Guvernul României propune susținerea sectorului privat prin scheme de ajutor de stat orientate în principal spre industria prelucrătoare care pot fi valorificate de investitorii străini sau autohtoni, cu efect benefic asupra economiei naționale prin stimularea creșterii economice”.

Să nu uităm că, începând cu 2020, România se află în procedura de deficit excesiv, după ce, în 2019, a depășit limita de 3% din PIB pentru deficit bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate și creștere.

Anul trecut, deficitul bugetar, potrivit datelor publicate de Eurostat, a înregistrat un nivel de 6,5% din PIB, cu 2,1 puncte procentuale peste ținta stabilită de Consiliu, de 4,4% din PIB, iar planificarea bugetară pe anul 2024 vizează, conform recentei rectificări bugetare, un deficit bugetar de 6,9% din PIB.

Conform recomandării Comisiei Europene din iunie 2024, țara noastră trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor primare nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public către valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat și să mențină datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu.

Prin planul pe șapte ani mai sus amintit, Guvernul își propune următoarele obiective:

1. Consolidarea sustenabilității finanțelor publice ale României pentru perioada 2025-2031 cu încadrarea în valoarea prevăzută în TFUE privind deficitul bugetar de 3% din PIB și înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB pe perioada de analiză;
2. Asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 și ca punct de sfârșit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB;
3. Un nou model de finanțe publice al României începând cu anul 2029, respectiv de asigurare a finanțării cheltuielilor curente din veniturile din economia națională. Ministerul de Finanțe anticipează că, prin Planul bugetar-structural pe termen mediu, ”soldul activității de funcționare va fi echilibrat (zero) în anul 2029, deficitul bugetului general consolidat fiind generat doar de cheltuielile cu investițiile”;
4. Asigurarea unui ritm anual de investiții publice pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 de miliarde de euro, precum și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență de peste 29,7 miliarde de euro care ”corespunde cu implementarea unui volum de investiții de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,5% din PIB în anul 2027, pentru ca, în ultima parte a Planului bugetar-structural național pe termen mediu, ritmul mediu anual al investițiilor să fie de peste 5% din PIB, potrivit evaluării Ministerului de Finanțe;
5. Asigurarea predictibilității sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031, deoarece, apreciază Ministerul Finanțelor, ”veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,59% din PIB în anul 2024 la 31,12% în anul 2031 determinate de implementarea jaloanelor 207, 208 și 231 din PNRR privind reforma fiscală cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, dar și implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare care determină o creștere a veniturilor curente cu 0,5% din PIB începând cu anul 2026”.

Ministerul Finanțelor ”ia în considerare măsurile de consolidare fiscal bugetare și un comportament echilibrat al investițiilor care vor avea un aport important la creșterea economică, pe baza finanțărilor din fondurile europene. În același timp perspectivele economice sunt supuse provocărilor tranziției energetice.

Instituția prezintă și seria de reforme, zece la număr, care au stat la baza prelungii perioadei de ajustare a deficitului bugetar, printre cele mai importante fiind:

A. Reforma fiscală, care are termen de implementare primul trimestru al anului 2025 în cinci pași cheie.

Ministerul de Finanțe anunță că se va baza pe propunerile formulate de Banca Mondială în contextul jalonului 205 din PNRR și va avea drept rezultat:

• Actualizarea/revizuirea regulilor de impunere, inclusiv a bazelor de impozitare și ratele de impozitare pentru principalele categorii de impozite și taxe, precum: impozitul pe profit, impozitul pe venit/contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accize și impozitarea ecologică, impozite și taxe locale și pentru impozite și taxe relevante ale sistemului fiscal, cât și a veniturilor nefiscale (inclusiv a sistemului de redevențe).
• ajustarea sistemelor de facilități fiscale în vederea asigurării aplicării principiului echității impunerii și pentru a nu crea distorsionări ale mediului concurențial ca urmare a unor avantaje fiscale care determină comportamente diferite ale contribuabililor și care au efect nestimulativ pentru conformarea voluntară.
• revizuirea/eliminarea/combaterea situațiilor de optimizare fiscală orientate, în principal, pe transferul de fonduri al întreprinderilor multinaționale în relația cu exteriorul, sistemul de donații și sponsorizări, sistemul de deductibilități pentru cheltuieli specifice impozitului pe profit și de deduceri specifice impozitului pe venit. 
• crearea mecanismelor necesare pentru facilitarea/stimularea investițiilor mediului privat, aceasta fiind o componentă importantă pentru susținerea creșterii economice a României în special prin sistemul de stimulare a investițiilor bazat pe creditul fiscal de care vor beneficia antreprenorii odată cu operaționalizarea investițiilor pe care le implementează;
• crearea mecanismelor specifice de distribuire a sarcinii fiscale între contribuabili persoane fizice pentru a proteja capacitatea de plată, în special a contribuabililor aflați în situații de risc social, respectiv un sistem de deduceri de bază și specifice raportat la nivelul veniturilor dar și la situația socială a acestora, precum și pentru a stimula anumite politici publice cum sunt: asigurarea medicală privată, asigurarea de pensii, asigurarea de bunuri și persoane pentru calculul impozitului pe venit;
• operaționalizarea structurilor specifice pentru a gestiona impozitul pe proprietate în conformitate cu obiectivele stabilite potrivit jalonului 237, și de a asigura baza de date necesare pentru a trece la impozitarea proprietăților în acord cu valorile de piață ale proprietăților imobiliare;

B. Reforma administrării sistemului de impozite și taxe realizată în 9 pași cu termen de finalizare a implementării al patrulea trimestru al lui 2026, care prevede:

• Mecanism de detectare timpurie a fraudei în domeniul TVA: Implementarea unui sistem de detectare timpurie pentru combaterea fraudei în domeniul TVA asociată cu achizițiile intracomunitare, tranzitele și tranzacțiile interne cu scopul de a consolida integritatea sistemului fiscal.
• Implementarea instrumentelor analitice bazate pe indicatori fiabili pentru a aborda deficitul de TVA prin implementarea unui modul antifraudă pentru analiza și identificarea tranzacțiilor suspecte de fraudă MTIC.
• Monitorizarea digitală a conformității în pregătirea documentelor relevante fiscale
• Mecanismul de control al planificării fiscale pentru marii contribuabili și extinderea acestui mecanism la contribuabilii mijlocii
• Curățarea, integrarea și consolidarea bazelor de date interne
• Implementarea politicii de abordare a decalajului de TVA
• Implementarea mecanismului de plată recurentă
• Implementarea unor mecanisme mai flexibile în domeniul vânzării bunurilor mobile
• Implementarea unor mecanisme mai flexibile în domeniul vânzării bunurilor mobile
• Formarea și operaționalizarea unei structuri de specialitate pentru asigurarea modelării statistice și econometrice a datelor, , cuantificarea gap-ului de TVA și implementarea altor activități specifice pentru a asigura consolidarea capacității administrative a ANAF în combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea capacității de colectare a impozitelor și taxelor, precum și pentru furnizarea rezultatelor obținute către structura de specialitate de la nivelul ANAF în vederea realizării analizei de risc și încadrării contribuabililor în clase de risc

C. Reforma sistemului de cheltuieli publice, aflată în derulare, cu obiectivul de a fi finalizată cel mai târziu în al doilea trimestru al anului 2030. Ministerul Finanțelor a stabilit șase pași de implementare. Măsurile sunt:

• Crearea unei baze de date pentru costurile medii și controlul creșterilor de peste 20% prin care ministerul urmărește costurile medii ale instituțiilor publice
• Realizarea sistematică de analize tematice ale cheltuielilor
• Extinderea achizițiilor centralizate pentru asigurarea eficienței cheltuielilor publice
• Actualizarea aplicației informatice BUGET_NG
• Operaționalizarea structurii specifice pentru introducerea indicatorilor de performanță și participarea la cursuri de perfecționare organizate cu sprijinul Băncii Mondiale în restructurarea sistemului de cheltuieli publice

D. Reforma sistemului de salarizare în sectorul public, implementată în doi pași până în al doilea trimestru al lui 2025 care prevede:

• Revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru familiile ocupaționale:
• Reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală
• Limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază