Uniunea Europeană și donatorii internaționali au promis 7 miliarde de euro pentru a sprijini populația din Turcia și Siria în urma cutremurelor devastatoare care au avut loc recent.

Comisia Europeană, reprezentată de președinta Ursula von der Leyen, și președinția Consiliului Uniunii Europene, prin premierul suedez, Ulf Kristersson, au organizat luni Conferința internațională a donatorilor ”Împreună pentru populația din Turcia și Siria”, conform unui comunicat al instituției.

Peste 60 de delegații din partea Uniunii Europene, statelor membre și partenerilor săi, inclusiv ONU, instituțiilor financiare internaționale și europene, precum BEI și BERD, precum și din partea altor părți interesate relevante, s-au reunit la Bruxelles pentru a mobiliza sprijinul pentru populația din Turcia și Siria după cutremurele devastatoare din februarie 2023 și pentru a coordona răspunsul în zonele afectate din ambele țări.

Sesiunea de angajamente a fost prezidată de comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, și de ministrul suedez pentru cooperare internațională pentru dezvoltare și comerț exterior, Johan Forssell. Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a ținut o alocuțiune cu privire la impactul cutremurelor și la intervenția imediată de urgență în Turcia și Siria.

”Astăzi este o zi foarte bună pentru solidaritatea internațională. Împreună cu partenerii noștri, am strâns în total 7 miliarde de euro pentru a sprijini populația din Turcia și Siria, în urma cutremurelor devastatoare. Mai mult de jumătate din această promisiune provine din partea Echipei Europa. Am arătat lumii că îi sprijinim pe cei care au nevoie. Și suntem întotdeauna alături de partenerii noștri”, a precizat președinta Ursula von der Leyen.

”Întâlnirea de astăzi a avut un obiectiv important: să transformăm cuvintele noastre de condoleanțe și solidaritate în acțiune și să oferim un răspuns puternic, eficient și coordonat pentru a ajuta persoanele afectate de cutremurele devastatoare. În numele Președinției suedeze a UE, suntem recunoscători pentru buna cooperare cu Comisia în organizarea conferinței de astăzi și suntem foarte impresionați de rezultatele substanțiale de astăzi, precum și umiliți de munca importantă care ne așteaptă”, a fost mesajul transmis de premierul suedez, Ulf Kristersson.

Angajamentul total al acestei conferințe internaționale a donatorilor se ridică la 7 miliarde de euro, din care 6,05 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru Turcia și 950 de milioane de euro sub formă de granturi pentru Siria.

Comisia Europeană și statele membre ale UE, precum și Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare reprezintă mai mult de 50% din această promisiune totală de granturi, cu 3,6 miliarde de euro.

Citiți și

România va contribui cu 1,3 milioane de euro pentru a ajuta Turcia și Siria în reconstrucția zonelor afectate de cutremur

Fondurile destinate Turciei vor fi utilizate pentru a acoperi nevoile umanitare și pentru a ajuta la reconstrucția regiunilor afectate.

Evaluarea preliminară a pagubelor din Turcia arată că nevoile sunt foarte mari, de peste 100 de miliarde de dolari, și că infrastructura publică și clădirile rezidențiale au fost grav afectate.

Eforturile de reconstrucție vor asigura luarea în considerare a tuturor standardelor internaționale de construcție în regiunile seismice, precum și a priorităților din cadrul programului turcesc ”Green Deal”. Fondurile pentru Siria vor fi utilizate pentru a contribui la satisfacerea nevoilor umanitare și pentru a sprijini redresarea timpurie și reziliența.

Pentru ca Uniunea Europeană să fie mai puternică, mai rezilientă și mai pregătită pentru viitor, aceasta are nevoie de adaptabilitate între soluții la provocări și obiective strategice, unitate de acțiune și loialitate față de valori, a afirmat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, la ediţia inaugurală a Forumului Grupului Băncii Europene de Investiţii, care a avut loc la Luxemburg.

Invitat în calitate de vorbitor principală la prima ediție a Forumului BEI, președintele Iohannis a susținut un discurs în cadrul sesiunii „Adaptarea la o lume în schimbare” și apoi a interacționat cu audiența, șeful statului a împărtășit viziunea României despre cum poate UE să fie mai puternică, mai rezilientă și mai pregătită pentru viitor. De asemenea, șeful statului a subliniat că Uniunea Europeană sprijină Ucraina pe considerentul valorilor, și nu al celor financiare, și a insistat că este necesară o mai bună comunicare cu cetățenii.

“Securitatea nu mai poate fi considerată de la sine înţeleasă în Europa, în urma războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Preţurile energiei au crescut şi securitatea aprovizionării a fost ameninţată. Inflaţia afectează bunăstarea economică a cetăţenilor noştri. Este nevoie urgentă de acţiune climatică. Cu toate acestea, acţiunea noastră decisivă pentru tranziţia verde întâmpină încă obstacole. La fel şi pentru tranziţia digitală. Economiile globale se confruntă cu creşterea nivelului datoriilor şi cu o încetinire a creşterii, ambele contribuind la sporirea vulnerabilităţilor macroeconomice şi reducerea interesului pentru investiţii. Sustenabilitatea financiară se află sub o nouă presiune. Dependenţele în ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare, în special pentru materiile prime, au devenit o vulnerabilitate majoră pentru economia post-pandemie. Ca urmare a acestor lucruri, economia globală devine din ce în ce mai fragmentată. Globalizarea se confruntă cu provocări serioase. Pe scurt – incertitudinea pare să fie certitudinea acestui deceniu. Toate acestea ne obligă să ne adaptăm mai repede decât înainte. Cei care sunt capabili să o facă şi chiar să fie cu un pas înainte vor deveni mai puternici, mai rezilienţi şi mai pregătiţi pentru viitor”, a spus preşedintele Iohannis.

“Trei lucruri vor fi esențiale: În primul rând – adaptabilitatea prin soluții rapide la provocările actuale, păstrând în același timp obiectivele noastre strategice. În al doilea rând – unitatea de acțiune. Într-o lume fragmentată, Uniunea Europeană poate reuși numai dacă statele membre rămân unite. În al treilea rând – să rămânem loiali valorilor noastre fundamentale”, a spus Iohannis despre cum UE poate fi mai puternică, după ce evocase “vremurile critice” pe care europenii le trăiesc și intrarea într-un “deceniu de schimbări majore”.

Întrebat despre faptul că nu toată lumea din UE susține Ucraina și despre eventualitatea unei oboseli a războiului, Iohannis a respins teza că această oboseală se va resimți în cadrul UE.

“Suntem convinși că suntem de partea care trebuie. Nu facem aceste lucruri din alt motiv decât cel că suntem convinși că facem ce trebuie. Ucraina are aspirații europene, iar Ucraina a fost atacată ilegal și nejustificat de către Rusia. Așadar, suntem de partea Ucrainei, ajutăm Ucraina”, a spus el.

Președintele a arătat însă că nu toată lumea este convinsă că suntem de partea care trebuie.

“Dacă vorbim cu politicieni, cu lideri de pe alte continente, câteodată rămânem nedumeriți de răspunsurile acestora. Nu toată lumea este convinsă că suntem de partea care trebuie. Câteodată aud acuzații bizare. Unii oameni chiar cred că este vina noastră că avem lipsuri în lanțul de aprovizionare, că este vina noastră că aproape am avut o criză a alimentelor”, a afirmat Klaus Iohannis.

“Facem foarte multe, dar nu explicăm destul de ce facem aceste lucruri, de ce acționăm pe baza valorilor și nu din considerente financiare. Și trebuie să fim nu agresivi, dar mai activi. Din acest motiv am și spus în alocuțiunea mea că trebuie să echilibrăm importanța noastră globală, a Uniunii Europene, cu forța noastră economică, fiindcă avem o forță economică uriașă, însă influența noastră când vine vorba de crize este departe de acest nivel. Așa că trebuie să fim mai uniți, trebuie să lucrăm pentru a avea o voce mai puternică și trebuie să convingem mai mulți dintre prietenii și partenerii noștri care gândesc la fel ca noi că ceea ce facem este fundamentat în moralitate, în valori și să îi convingem să ni se alăture”, a mai punctat șeful statului.

El a mai pledat pentru o mai bună și mai convingătoare comunicare cu cetățenii.

“Avem o problemă în felul în care ajungem la proprii noștri cetățeni din Uniunea Europeană. Aud din ce în ce mai mulți oameni care vorbesc despre cât de slabă este Uniunea Europeană, că nu facem destul pentru cetățenii noștri, că nu gestionăm cum trebuie criza energetică. Știți ceva? Nu este adevărat. Chiar facem aceste lucruri. Și avem un număr uriaș de proiecte. Gestionăm criza energetică. Avem, în ciuda tuturor acestor crize și dificultăți, creștere economică, oamenii trăiesc destul de bine în Uniunea Europeană. Însă facem foarte multe lucruri și nu vorbim destul despre ele. Și nu vorbim destul despre motivul pentru care o facem, pentru că noi credem într-o democrație de tipul Uniunii Europene, credem în libertățile cetățenilor noștri. Eu consider că trebuie să lucrăm mai mult la comunicarea noastră în interiorul Uniunii Europene, dar și în exterior, pentru a face Uniunea mai puternică”, a conchis Iohannis.

România, cu potenţialul, creativitatea şi generaţia sa tânără dinamică, este pregătită să contribuie cu soluţii concrete pentru o Europă adaptată pentru viitor, o Europă a cărei influență politică globală trebuie să corespundă puterii noastre economice, a afirmat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, la ediţia inaugurală a Forumului Grupului Băncii Europene de Investiţii, care a avut loc la Luxemburg.

Invitat în calitate de vorbitor principală la prima ediție a Forumului BEI, președintele Iohannis a susținut un discurs în cadrul sesiunii „Adaptarea la o lume în schimbare” și apoi a interacționat cu audiența, unde a pledat pentru adaptabilitate între soluții la provocări și obiective strategice, unitate de acțiune și loialitate față de valori.

“Trăim vremuri critice. Un deceniu de schimbări majore a început deja. Securitatea nu mai poate fi considerată de la sine înţeleasă în Europa, în urma războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Preţurile energiei au crescut şi securitatea aprovizionării a fost ameninţată. Inflaţia afectează bunăstarea economică a cetăţenilor noştri. Este nevoie urgentă de acţiune climatică. Cu toate acestea, acţiunea noastră decisivă pentru tranziţia verde întâmpină încă obstacole. La fel şi pentru tranziţia digitală. Economiile globale se confruntă cu creşterea nivelului datoriilor şi cu o încetinire a creşterii, ambele contribuind la sporirea vulnerabilităţilor macroeconomice şi reducerea interesului pentru investiţii. Sustenabilitatea financiară se află sub o nouă presiune. Dependenţele în ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare, în special pentru materiile prime, au devenit o vulnerabilitate majoră pentru economia post-pandemie. Ca urmare a acestor lucruri, economia globală devine din ce în ce mai fragmentată. Globalizarea se confruntă cu provocări serioase. Pe scurt – incertitudinea pare să fie certitudinea acestui deceniu. Toate acestea ne obligă să ne adaptăm mai repede decât înainte. Cei care sunt capabili să o facă şi chiar să fie cu un pas înainte vor deveni mai puternici, mai rezilienţi şi mai pregătiţi pentru viitor”, a spus preşedintele Iohannis.

Astfel, șeful statului a împărtășit viziunea României despre cum poate UE să fie mai puternică, mai rezilientă și mai pregătită pentr viitor.

“Trei lucruri vor fi esențiale: În primul rând – adaptabilitatea prin soluții rapide la provocările actuale, păstrând în același timp obiectivele noastre strategice. În al doilea rând – unitatea de acțiune. Într-o lume fragmentată, Uniunea Europeană poate reuși numai dacă statele membre rămân unite. În al treilea rând – să rămânem loiali valorilor noastre fundamentale“, a spus Iohannis.

Şeful statului a afirmat că, în acest moment critic, trebuie să se acţioneze decisiv pentru a consolida Europa atât în interior, cât şi pe scena globală.

“Construirea rezilienţei începe acasă. Coeziunea noastră internă este nucleul forţei noastre – aceasta trebuie păstrată în mod prioritar. Această nouă eră economică necesită deja investiţii masive în tranziţia verde şi cea digitală, în special prin noi tehnologii curate inovatoare şi competitive. În faţa incertitudinii actuale, pentru a evita un decalaj de investiţii şi inovare, Uniunea Europeană trebuie să rămână o destinaţie atractivă. Şi este de datoria noastră, ca state membre, să contribuim la o Europă stabilă, coerentă şi prosperă, cu o economie solidă şi o industrie competitivă. Economia românească îşi joacă activ rolul în aceste eforturi”, a afirmat preşedintele.

El a susţinut că actualul context este văzut ca un catalizator pentru ambiţiile către un viitor digital, verde şi sustenabil şi o oportunitate de a stimula investiţiile în energie, transport, agricultură, infrastructură de sănătate şi tehnologie.

Iohannis a completat că fondurile şi investiţiile europene au fost sursa prosperităţii României de mai bine de 15 ani, stimulând vizibil PIB-ul, creşterea economică şi modernizarea ţării.

“Am lucrat în mod constant la reforme, concentrându-ne pe coeziune şi reducerea decalajelor de dezvoltare faţă de statele care sunt membre mai vechi ale UE. Rezultatele sunt vizibile. PIB-ul nostru pe cap de locuitor exprimat în puterea de cumpărare este de aproximativ 75% din media UE în 2022. Ultimele date au confirmat că avem o economie rezilientă. Am avut una dintre cele mai mari rate de creştere economică în 2022 şi ne-am dovedit a fi una dintre cele mai performante, profitabile şi stabile pieţe din Europa de Est. Comunitatea noastră de afaceri investeşte deja în combaterea schimbărilor climatice şi percepe tranziţia către o economie verde ca pe o reală oportunitate”, a transmis Klaus Iohannis.

Potrivit acestuia, prognozele globale sunt optimiste cu privire la perspectivele viitoare ale României ca a doua economie ca mărime a Europei de Est şi un exemplu de creştere în regiune. Şeful statului a subliniat că PNRR, dar şi alte fonduri sau programe UE, precum InvestEU, rămân factori de creştere şi catalizatori pentru investiţii puternice în ţara noastră. El a precizat şi că Banca Europeană de Investiţii este un partener important în implementarea acestor proiecte.

“Extinderea accesului la finanţare pentru micro-întreprinderi, fermieri şi mediul de afaceri din toată ţara şi evitarea concentrării excesive asupra pilonilor de dezvoltare rămân la fel de cruciale ca şi schimbul de bune practici financiare. Un sprijin suplimentar pentru proiectele de infrastructură municipale ar fi, de asemenea, binevenit”, a mai spus Iohannis.

El a vorbit şi despre politicile economice de încredere şi a arătat că în zilele noastre dependenţele economice se pot transforma cu uşurinţă într-un precursor al instrumentelor de şantaj.

“2022 ne-a învăţat că orice, de la energie la alimente, poate fi utilizat ca armă. Cetăţenii noştri nu ar trebui să plătească preţul economic al unor astfel de acţiuni destabilizatoare. Cu toate acestea, nici izolarea şi nici protecţionismul nu pot fi răspunsul. Pieţele conectate, concurenţa globală loială, schimbul de tehnologie şi know-how – toate acestea sporesc productivitatea şi generează prosperitate. Pe scurt – costul tranziţiei verzi şi digitale va creşte, iar competitivitatea europeană va plăti preţul dacă vom tăia legăturile globale. Totuşi, trebuie să alegem cu atenţie aceste legături. Noua realitate geopolitică necesită trecerea de la o abordare bazată exclusiv pe costuri la o abordare mai orientată spre încredere – cu alte cuvinte, îndepărtarea de actorii globali care nu sunt de încredere şi avansarea către o diversificare sigură“, a spus Iohannis.

Potrivit şefului statului, cooperarea transatlantică este crucială şi trebuie realizată şi o apropiere de parteneri din întreaga lume, din Asia, America Latină sau Africa.

“Influenţa noastră politică globală trebuie să corespundă puterii noastre economice. Pentru a face acest lucru, trebuie să fim mai prezenţi şi parte a soluţiei în crizele internaţionale. Cheia este să găsim un teren comun pe care să putem construi împreună. (…) Pentru ca influenţa noastră politică globală să corespundă cu puterea noastră economică, Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, să îşi adapteze oferta de investiţii economice şi ecologice. Instrumente precum Acordurile de liber schimb şi iniţiative precum Parteneriatele industriale sau un posibil club al materiilor prime critice trebuie să fie pe deplin valorificate şi explorate în continuare”, a indicat preşedintele.

El a amintit că în decembrie anul trecut România, Azerbaidjan, Georgia şi Ungaria au convenit să dezvolte un cablu submarin de electricitate verde la Marea Neagră, care va contribui la sporirea securităţii energetice în regiune şi în Europa.

“Uniunea Europeană are instrumentele potrivite pentru a se adapta la acest deceniu al schimbărilor şi pentru a contribui la modelarea lumii de mâine într-un mod durabil, potrivit pentru generaţiile viitoare. Depinde de noi, statele membre, împreună cu parteneri precum Banca Europeana de Investiţii, să conlucrăm pentru realizarea acestui obiectiv. Cu potenţialul, creativitatea şi generaţia sa tânără dinamică, România, ţara mea, este pregătită să contribuie cu aceste soluţii concrete pentru o Europă adaptată pentru viitor“, a conchis şeful statului.