Connect with us

ROMÂNIA

Ministerul Justiției a lansat procedura de selecție a judecătorului care va reprezenta România la Tribunalul UE. Care sunt criteriile de eligibilitate

Published

on

Ministerul Justiției a anunțat, vineri, demararea selecției pentru desemnarea candidatului României la funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene.

Conform unui anunț publicat pe site-ul Ministerului Justiției, În contextul punerii în aplicare a celei de a treia etape a reformei Tribunalului, astfel cum rezultă din Regulamentul (UE, Euratom) 2015/2422 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2015 de modificare a Protocolului nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), este necesar să se completeze nouă posturi suplimentare de judecători începând cu 1 septembrie 2019.

România se numără printre cele nouă state membre chemate să desemneze un judecător suplimentar la Tribunalul UE. Cei nouă judecători vor fi numiți începând cu 1 septembrie 2019.

În ceea ce privește numirea celor nouă judecători suplimentari, mandatele a patru dintre cei nouă judecători suplimentari (inclusiv mandatul judecătorului român) care urmează să fie numiți începând cu 1 septembrie 2019 încetează la 31 august 2022 (mandat scurt de 3 ani).

Statele membre sunt invitate să îşi transmită propunerile pentru posturile vacante cât mai curând posibil, înainte de 1 octombrie 2018.

La data de 24 iulie 2018, a fost aprobată de către Guvernul României, prin memorandum, procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcţia de judecător la Tribunalul Uniunii Europene.

Poate fi desemnată candidat al României pentru funcţia de judecător la Tribunalul UE persoana care oferă depline garanţii de independenţă şi care are capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcţii jurisdicţionale.

De asemenea, judecătorii Tribunalului nu pot exercita nicio funcţie politică sau administrativă, nicio activitate profesionistă, remunerată sau nu, în afara cazului în care Consiliul UE, hotărând cu majoritate simplă, acordă o derogare cu titlu excepţional.

Persoanele interesate îşi pot depune candidatura până la data de 24 august, la Ministerul Justiţiei.

Dosarul de candidatură trebuie să conţină: un curriculum vitae; copii certificate ale diplomelor privind absolvirea cursurilor de licenţă sau echivalente, cu profil juridic, la o universitate din România sau diplomă pentru studii superioare în profilul juridic la o universitate din străinătate; copii certificate ale altor diplome atestând cursurile absolvite sau titlurile ştiinţifice; documente care să ateste, dacă este cazul, îndeplinirea condiţiilor pentru ocuparea unor înalte funcţii jurisdicţionale (decizii de definitivare într-o funcţie juridică/condiţii de vechime echivalente); copii certificate ale documentelor ce atestă cunoştinţele de limbă străină; declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte lipsa antecedentelor penale, a altor cauze care îl împiedică să exercite în mod efectiv funcţia de judecător la Tribunal, precum şi a faptului că nu a fost agent sau colaborator al organelor de securitate ca poliţie politică şi nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii; orice alte documente care atestă îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.

Dosarele depuse vor fi analizate de o Comisie de selecţie, iar lista candidaţilor care vor susţine interviul va fi publicată pe site-ul Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe şi al Consiliului Superior al Magistraturii.

Candidaţii ale căror dosare au fost selectate vor fi notificaţi individual, în vederea susţinerii unui interviu în faţa Comisiei de selecţie, prezidată de ministrul Justiţiei. Interviul va fi organizat în perioada 11 – 12 septembrie, la sediul MJ.

La finalizarea audierilor, Comisia selectează candidatul care a obţinut cel mai mare punctaj, precum şi două propuneri de rezervă, în ordinea punctajului obţinut. Propunerile Comisiei de selecţie vor fi comunicate Guvernului spre aprobare, iar Guvernul va transmite Consiliului UE numele candidatului României pentru funcţia de judecător al Tribunalului Uniunii Europene.

Judecătorul român va fi numit de comun acord de către guvernele statelor membre, după consultarea comitetului prevăzut la articolul 255 TFUE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

România concurează cu Germania și Franța pentru a deveni ,,grânarul Europei”. Exporturile de cereale ale României în UE și țări terțe, de 10 ori mai mari decât importurile în 2018

Published

on

©European Commission/ Twitter

România concurează cu Germania și Franța pentru a deveni ,,grânarul Europei”. Țara noastră a exportat anul trecut în statele membre ale Uniunii Europene şi în state terţe peste 12 milioane de tone de cereale, cu un milion de tone mai mult faţă de anul precedent, încasările depăşind 2,2 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), informează Agerpres. De asemenea, s-a situat pe primul loc la producţia de porumb boabe şi de seminţe de floarea soarelui atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată în UE  și pe locul 3, după Franța și Germania, la producția totală de cereale. 

Exporturile de cereale ale României în UE și țări terțe, de 10 ori mai mari decât importurile

Potrivit MADR, în 2018, cele mai importante destinaţii de export au fost Spania, Egipt, Italia, Arabia Saudită, Iordania, Germania şi Libia.

Pe de altă parte, importurile de cereale au totalizat anul trecut 1,4 milioane de tone, iar sumele cheltuite s-au ridicat la 320 de milioane euro. Cele mai mai cantităţi de cereale din import au provenit din Bulgaria şi Ungaria.

,,Să nu uităm că România este ţară de tranzit şi, undeva, aceste importuri nu rămân în România ci ies, sub formă de export, prin terminalul de la Constanţa”, au explicat reprezentanţii MADR.

Anukl trecut, cantitatea de cereale importată a fost mai scăzută cu 64%, în 2017 intrând în țară 2,3 milioane de tone de cereale, în valoare 450 milioane euro. Aceste cantităţi au provenit, preponderent, din Ungaria şi Bulgaria, România fiind, de asemenea, ţară de tranzit.

Atât datele Eurostat, cât şi cele ale Institutului Național de Statistică (INS) au confirmat că România a ocupat în 2018 locul 3 în Uniunea Europeană, după Franţa şi Germania, la producţia de cereale, cu o recoltă totală de 31,187 milioane de tone, din care producţia de cereale păioase din vară a reprezentat în jur de 12 milioane de tone.

România, primul loc din UE la producția de cereale în 2018

La porumb boabe, România a fost în 2018 pentru al doilea an consecutiv pe prima poziţie din UE, cu o recoltă totală de aproape 19 milioane de tone, în creştere cu aproape 33% faţă de 2017  devansând Franţa, care a obţinut 12,59 milioane de tone anul trecut.

În ceea ce priveşte producţia de grâu, ţara noastră ocupa anul trecut poziţia a 4-a în UE, cu 10,27 milioane de tone, un plus de 2,36% faţă de 2017 şi o medie de 4,8 tone/ha, deşi a fost un an greu, în care agricultorii s-au confruntat cu fenomene meteo extreme. Recolta de floarea soarelui a urcat la 3,35 milioane de tone în 2018, fiind mai mare cu 15,01% faţă de 2017, la un randament de 2,9 tone/ha. Aceste date poziţionează România din nou pe primul loc în UE.

Potrivit datelor INS, anul trecut, România a fost pe primul loc la producţia de porumb boabe şi de seminţe de floarea soarelui atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată, iar la grâu pe locul patru la suprafaţa cultivată, după Franţa, Germania, Polonia şi tot pe patru la producţia realizată, după Franţa, Germania şi Regatul Unit. La cartofi, România a ocupat locul patru la suprafaţa cultivată, după Polonia, Germania, Franţa şi locul şapte la producţia realizată, după Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Regatul Unit şi Belgia.

Continue Reading

NATO

FOTO | SUA au început desfășurarea pentru prima dată în România a sistemului de rachete THAAD. Acest sistem va fi operațional pe perioada actualizării sistemului antirachetă de la Deveselu

Published

on

© U.S. Army / Sgt. 1st Class Jason Epperson

Statele Unite au început desfășurarea, în premieră, în România a sistemului de rachete THAAD (Terminal High Altitude Area Defense), în condițiile în care scutul antirachetă al NATO din România, facilitatea Aegis Ashore de la Deveselu, va fi supus unei actualizări planificate în această vară.

Potrivit unui comunicat publicat pe pagina Forțelor Terestre ale SUA, peste 100 de militari americani au sosit la Baza Aeriana Mihail Kogalniceanu încă de la finalul lunii aprilie, unul dintre lansatoarele Terminal High Altitude Area Defense (THAAD) fiind adus în România în perioada 3-5 mai.

Unitatea THAAD, sistem pe care SUA îl folosesc în Coreea de Sud pentru a descuraja o potențială amenințare nord-coreeană, va fi sub controlul operațional al NATO și de controlul politic complet al Consiliului Nord-Atlantic.

Acest sistem va rămâne operațional numai pe durata mentenanței și îmbunătățirii componentelor facilității Aegis Ashore România.

Citiți și NATO se adaptează provocărilor balistice: Sistemul de la Deveselu va fi actualizat în această vară, iar SUA vor desfășura în România sistemul de rachete THAAD

În conformitate cu sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, unitatea THAAD se va concentra pe amenințările potențiale din afara zonei euro-atlantice.

Practic, în timpul actualizării sistemului Aegis Ashore de la Deveselu, Statele Unite își vor îndeplini angajamentul de a apăra rachete balistice ale NATO prin desfășurarea temporară a unui sistem Terminal High Altitude Area Defense (THAAD) la Deveselu în România.

Continue Reading

ROMÂNIA

Piața Victoriei, 19 mai: Manifestația ”Toți pentru Europa” are ca scop susținerea prezenței la vot pentru viitoarele alegeri europene din 26 mai

Published

on

©️ Declic Facebook

Manifestaţia “Toţi pentru Europa” va avea loc duminică, în Piaţa Victoriei, de la ora 18,00, evenimentul având ca scop motivarea cetăţenilor să iasă la vot pe 26 mai şi conştientizarea importanţei implicării civice. Este un eveniment civic organizat de comunitatea Declic și sprijinit de RadioEuropaFM.

Corespondentul Calea Europeană, Zaim Diana, va fi prezent la manifest și va transmite live mesajele de mobilizare la vot din partea personalităților prezente în Piața Victoriei.

Foto: Eveniment Toti pentru Europa Facebook

Mai mult de 12.000 de persoane sunt interesate de acest miting, iar peste 4.600 și-au anunțat prezența la concertul civic din Piața Victoriei.

Potrivit unui comunicat Comunitatea Declic, organizator al evenimentului, cu această ocazie va avea loc un concert cu trupele Vama, Omul cu şobolani, Taxi şi Emil. Corul Sound Choir va intona imnul Uniunii Europene, iar Funkoteca va anima atmosfera în Piaţă. Toţi artiştii participă la eveniment pro bono.

De la ora 19,40, un număr de 4.000 de membri ai comunităţii Declic vor face o coregrafie specială, realizând o inimă albă, pe fundal albastru, pentru a transmite mesajul “România iubeşte Europa”.

Vor urca pe scenă personalităţi din diferite domenii, fără implicare politică, pentru a transmite un mesaj de mobilizare la vot: filosoful Mihai Şora, artistul Tudor Chirilă, actorii Marius Manole şi Mihai Călin, jurnalistul Moise Guran, Carmen Uscatu şi Oana Gheorghiu de la Asociaţia “Dăruieşte Viaţă”.

“Ieşim pentru a le spune celor ce încă nu s-au decis să participe la alegeri că de votul lor depinde nu doar viitorul României, ci şi al Europei. Manifestăm pentru a încuraja tinerii să iasă la vot. Nu dăm culoare politică manifestaţiei, însă îi dăm spirit european”, a declarat directorul executiv al Declic, Tudor Brădăţan.

Evenimentul, care se va desfăşura între orele 18,00 – 22,00, face parte dintr-o serie de acţiuni care vor avea loc duminică în 49 de oraşe europene din 13 ţări precum: Germania, Austria, Polonia, Ungaria, Olanda şi Suedia. În ţara noastră, acţiunea se va desfăşura simultan în şapte oraşe, iar românii din diaspora vor organiza propriile evenimente la Madrid, Milano, Barcelona, Londra, Paris şi Zurich, se mai arată în comunicat. 

Comunitatea Declic este creată din sute de mii de oameni obișnuiți, care trăiesc în România sau în diaspora. În prezent, aprox. 500,000 de membri activi militează pentru o societate mai dreaptă. „Campaniile Declic sunt conduse de valorile noastre, nu de politica de partid. Declic este, și va rămâne mereu, o comunitate independentă. Membrii Declic provin din cele mai diverse medii și ceea ce ne aduce împreună este credința noastră comună într-un viitor mai bun pentru România.”

Alegerile pentru Parlamentul European din perioada 23-26 mai 2019 vor avea loc la 40 de ani distanță de la primele alegeri europene, desfășurate în 1979, fiind marcate de o perioadă în care incertitudinile privind Brexit, discuțiile legate de viitorul Europei și agenda strategică 2019-2024.

Mai mult, alegerile europene vor da startul unei ample negocieri politice în condițiile în care de rezultatele lor va depinde nominalizarea viitorului președinte al Comisiei Europene, care va fi însărcinat să își construiască un nou Colegiu al Comisarilor.

În context, distribuția puterii politice între marile familii europene la nivelul Parlamentului European și a Comisiei Europene va fi relevantă și pentru alegerea noului președinte al Consiliului European.

Citiți și: Ultimele estimări înainte de alegeri privind componența Parlamentului European. Grupul PPE rămâne cea mai mare familie politică

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending