Connect with us

MCV

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

Published

on

© Catalin Predoiu - Facebook

Ministerul Justiției a prezentat astăzi, 15 ianuarie, planul de acțiuni imediate în direcția realizării obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

„Ministerul Justiției rămâne ferm angajat în realizarea obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), prioritățile sale imediate în cadrul acestui instrument fiind promovarea legii privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), promovarea legilor Justiției și promovarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală”, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Planul prezentat astăzi de Ministerul Justiției survine după declarațiile recente făcute de comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, apărute într-un articol Financial Times prin care avertiza România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE.

„În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE”, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Potrivit lui Reynders, Curtea Constituțională din România calcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE, potrivit comisarului pentru justiție, Didier Reynders, scriu Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Astfel, Ministerul Justiției reafirmă poziția sa constantă, aliniată poziției Guvernului României, exprimată fără echivoc de Prim Ministrul Nicolae Ciucă, în sensul respectării supremației dreptului european așa cum este stipulată în Tratatul Lisabona, Anexa 17, parte integrantă din tratat și recunoscută de art.148 alin.(2) din Constituția României.

Ministerul Justiției reafirmă poziția sa constantă, aliniată poziției Guvernului României, exprimată prin scrisoarea transmisă de Guvernul României Comisiei Europene în data de 17.11.2021, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Ministerul Justiției va coopera transparent și sincer cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV și a mecanismului ”Rule of Law” astfel încât progresele concrete realizate în cadrul MCV să conducă în consecință la aplicarea unui singur mecanism de monitorizare, respectiv mecanismul ”Rule of Law”, aplicabil tuturor Statelor Membre ale Uniunii Europene.

Desființarea SIIJ

Ministerul Justiției a finalizat proiectul de lege privind desființarea SIIJ și va iniția, în săptămâna care urmează, procedurile necesare, astfel încât proiectul de lege să fie aprobat de Guvern și înaintat Parlamentului, în prima parte a lunii februarie, după reluarea lucrărilor Parlamentului și începerea sesiunii parlamentare februarie – iunie 2022.

Legile Justiției

Proiectele legilor Justiției au fost puse în dezbatere publică de către Ministerul Justiției în septembrie 2020 și au parcurs o dezbatere publică de mai multe luni de zile, încheiată în primăvara anului 2021. Pentru că legile Justiției nu au mai fost promovate de Ministerul Justiției în avizarea CSM, aprobarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament în 2021, Ministerul Justiției va relua și continua acest proces. După integrarea unor propuneri și soluții primite în dezbaterea publică care a avut loc în anul 2021 și finalizarea proiectelor, ținând cont și de recentele decizii ale CJUE, Ministerul Justiției va transmite proiectele legilor Justiției pentru avizare interministerială în conformitate cu legea, cel târziu la data de 15.02.2022 și, ulterior avizării de către ministere, în procesul de avizare la CSM, cel târziu la data de 1.03.2022, astfel încât proiectul să poată fi transmis Guvernului spre aprobare și Parlamentului spre adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Codurile penale

Procesul de dezbatere publică asupra legilor de modificare a Codului penal, respectiv Codului de procedură penală s-a încheiat în cursul anului 2021, fără ca proiectele să mai fie promovate în Guvern și, ulterior, în Parlament, pentru aprobare și adoptare. Ministerul Justiției va relua procedurile necesare pentru promovarea proiectelor, astfel încât să fie înaintate Guvernului și Parlamentului spre aprobare, respectiv adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Citiți și: Comisia Europeană solicită un calendar pentru desființarea SIIJ și adoptarea legilor justiției: Anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis: Ridicarea MCV atestă angajamentul definitiv pro-european al României, fiind o reușită a instituțiilor și a vocilor societății românești care s-au auzit în stradă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la scurt timp după ce Comisia Europeană a închis în mod oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România, că ridicarea MCV este o reușită a instituțiilor statului și a întregii societăți românești. 

Șeful statului a participat, alături de președintele Senatului Nicolae Ciucă și premierul Marcel Ciolacu, la reuniunea “Justiţie 2023: priorităţile sistemului de justiţie şi Raportul privind statul de drept – context naţional şi european”, organizată de Ministerul Justiţiei. 

“Prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ne-am luat angajamentul ferm de a ne asuma valorile europene, de a construi instituții puternice și de a promova legi care să protejeze cetățenii și să asigure o justiție corectă. A fost un drum lung, timp de 17 ani, pe care îl încheiem acum. Am parcurs, ca stat european, o perioadă în care democrația românească s-a maturizat, iar sistemul judiciar s-a consolidat și și-a creat acei anticorpi atât de necesari în orice societate modernă, dezvoltată. Ridicarea MCV ne arată că eforturile noastre, accelerate în ultimii ani, nu au fost în zadar și am răspuns eficient disfuncționalităților existente în sistemul judiciar, continuând cu hotărâre lupta împotriva marii corupții”, a declarat președintele.

Klaus Iohannis a precizat că instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, au fost alături de România pe tot acest parcurs. “Le mulțumesc pentru onestitate, deschidere, dialogul constructiv și pentru sprijin”, a subliniat el.

 

El a subliniat că misiunea sistemului judiciar rămâne una fundamentală pentru parcursul unui stat democratic, mai ales într-un context internațional complicat.

“O justiție independentă și puternică ne asigură că generațiile viitoare vor putea trăi într-o țară în care legea este respectată, în care drepturile și libertățile cetățenilor sunt protejate în mod efectiv, iar fiecare cetăţean îşi poate valorifica potenţialul. Într-un context internațional complicat, într-o perioadă marcată de crize suprapuse, ridicarea MCV atestă angajamentul definitiv pro-european al României, în spiritul valorilor pe care s-a clădit Uniunea Europeană, precum respectarea drepturilor omului, a libertății, a democrației, a egalității, a statului de drept și a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale”, a spus Iohannis.

Președintele s-a referit și la Planul Național de Redresare și Reziliență, care reprezintă o oportunitate de a consolida acest important succes de etapă și de a investi într-un sistem judiciar puternic, inclusiv prin măsuri precum evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate sau programe de formare în domeniul integrității.

Șeful statului a ținut să menționeze că România se va înscrie în continuare în tabloul general european, alături de toate statele Uniunii, prin intermediul mecanismului privind statul de drept în Uniunea Europeană, consolidat, din 2022, cu recomandări specifice de țară.

El a vorbit și de rolul său și susținerea constantă și necondiționată pe care a acordat-o reformelor necesare în domeniul justiției, salutând totodată și implicarea cetățenească a românilor.

Vocile românilor care își doresc un stat funcțional și o justiție independentă s-au auzit în stradă și au avut un ecou şi în rândul clasei politice, responsabilizând decidenții și reafirmând valorile care ne ghidează, ca stat european. Rămân la fel de hotărât să folosesc toate prerogativele constituţionale pentru protejarea valorilor europene”, a conchis Klaus Iohannis.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Alina Gorghiu, după ce MCV pentru România a fost închis în mod oficial: Un proiect strategic de țară, alături de aderarea la UE și NATO. Sper ca lista să fie completată cu aderarea la OCDE

Published

on

Ministrul Justiției Alina Gorghiu salută decizia Comisiei Europene de a închide în mod oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România și Bulgaria, ”un proiect strategic de țară, alături de aderarea la UE și NATO, iar lista, sunt convinsă, că împreună o putem completa, cu aderarea României la OCDE și intrarea în spațiul Schengen”.

”Nu puteam găsi un alt cadru mai potrivit ca acesta pentru a marca un obiectiv strategic de țară. După 17 ani de cursă continuă, avem un MCV, de astăzi oficial, de domeniul trecutului prin decizia publicată acum jumătate de oră de Comisia Europeană. Mulțumesc onest, sincer, cu tot dragul sistemului judiciar în ansamblu pentru închiderea MCV, care a avut un rol cheie în reformarea justiției românești. Mulțumesc tutor celor care au contribuit în mod real pentru atingerea obiectivelor acestei borne: președintelui României, Guvernului, Parlamentului, MJ, Reprezentanța Permanentă pe lângă UE, diplomații tuturor celorlalte instituții, în special lui Cătălin Predoiu”, a deschis ministrul Justiției evenimentul ”Prioritățile sistemului de justiție și Raportul privind statul de drept – context național și european”.

Aceasta a completat că de acum înainte, ”actul de justiție din România este privit la fel ca orice act de justiție din orice stat european”.

Comisia Europeană a decis vineri să închidă în mod oficial mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) pentru Bulgaria și România.

Mecanismul de cooperare și de verificare a fost introdus în 2007, la aderarea Bulgariei și a României la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze realizarea de progrese în domeniul reformei sistemului de justiție și în cel al măsurilor anticorupție, precum și în ceea ce privește criminalitatea organizată, în cazul Bulgariei. Comisia abrogă acum cele două decizii prin care a fost instituit acest mecanism.

De la începutul MCV, în 2007, Comisia a raportat periodic cu privire la progresele înregistrate de Bulgaria și România în ceea ce privește reformele vizate de acest mecanism. În octombrie 2019, Comisia a publicat ultimul său raport din cadrul MCV referitor la Bulgaria, iar în noiembrie 2022, ultimul raport referitor la România. În cazul ambelor state membre, Comisia a concluzionat că acestea și-au îndeplinit în mod satisfăcător obligațiile stabilite în cadrul MCV la momentul aderării la Uniune și trebuiau să acționeze în continuare pentru punerea în aplicare a angajamentelor specifice formulate în concluziile rapoartelor. Activitatea de punere în aplicare a angajamentelor respective a fost finalizată în iunie 2023.

La 5 iulie 2023, Comisia a informat Consiliul și Parlamentul European că intenționează să închidă în mod oficial MCV pentru Bulgaria și România, toate angajamentele specifice formulate în concluziile rapoartelor MCV fiind acum puse în practică. Potrivit deciziilor de instituire a mecanismului, MCV se încheie atunci când toate obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător. Deciziile anunțate astăzi reflectă concluzia Comisiei potrivit căreia această constatare este valabilă în prezent pentru ambele state membre.

Comisia așteaptă cu interes continuarea cooperării cu Bulgaria și România în cadrul ciclului anual privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre.

Continue Reading

MCV

Comisia Europeană închide în mod oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România și Bulgaria, instituit în 2007, odată cu aderarea la UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Comisia Europeană a închis vineri, în mod oficial, mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) pentru Bulgaria și România, introdus în 2007, la aderarea Bulgariei și a României la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze realizarea de progrese în domeniul reformei sistemului de justiție și în cel al măsurilor anticorupție, precum și în ceea ce privește criminalitatea organizată, în cazul Bulgariei. Comisia abrogă acum cele două decizii prin care a fost instituit acest mecanism.

“Permiteți-mi să felicit Bulgaria și România pentru progresele importante realizate de la aderarea lor la UE! Statul de drept este una dintre valorile fundamentale pe care le împărtășim cu toții, la nivelul Uniunii, și ambele state membre au avansat considerabil în acest domeniu, realizând reforme importante în toți acești ani. Astăzi, a sosit momentul să recunoaștem aceste eforturi, punând capăt mecanismului de cooperare și de verificare. Activitățile din aceste domenii pot continua acum în cadrul ciclului anual privind statul de drept, cum este cazul tuturor statelor membre”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

De la începutul MCV, în 2007, Comisia a raportat periodic cu privire la progresele înregistrate de Bulgaria și România în ceea ce privește reformele vizate de acest mecanism. În octombrie 2019, Comisia a publicat ultimul său raport din cadrul MCV referitor la Bulgaria, iar în noiembrie 2022, ultimul raport referitor la România. În cazul ambelor state membre, Comisia a concluzionat că acestea și-au îndeplinit în mod satisfăcător obligațiile stabilite în cadrul MCV la momentul aderării la Uniune și trebuiau să acționeze în continuare pentru punerea în aplicare a angajamentelor specifice formulate în concluziile rapoartelor. Activitatea de punere în aplicare a angajamentelor respective a fost finalizată în iunie 2023.

 

La 5 iulie 2023, Comisia a informat Consiliul și Parlamentul European că intenționează să închidă în mod oficial MCV pentru Bulgaria și România, toate angajamentele specifice formulate în concluziile rapoartelor MCV fiind acum puse în practică. Potrivit deciziilor de instituire a mecanismului, MCV se încheie atunci când toate obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător.

Deciziile anunțate vineri reflectă concluzia Comisiei potrivit căreia această constatare este valabilă în prezent pentru ambele state membre.

Potrivit sursei citate, “Comisia așteaptă cu interes continuarea cooperării cu Bulgaria și România în cadrul ciclului anual privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre”.

La 1 ianuarie 2007, data la care au aderat la UE, Bulgaria și România mai aveau încă progrese de realizat în ceea ce privește reforma justiției și măsurile anticorupție, precum și, în cazul Bulgariei, în ceea ce privește combaterea criminalității organizate. Comisia a instituit MCV ca măsură tranzitorie pentru a ajuta cele două țări să remedieze aceste deficiențe. Activitatea din cadrul MCV a început în 2007 și, în tot acest timp, a încurajat și a monitorizat procesul de reforme pe baza obiectivelor de referință. Astfel cum se prevede în deciziile privind MCV din 2006, acest mecanism se închide odată ce sunt îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referință.

În ianuarie 2017, Comisia a efectuat o evaluare cuprinzătoare a rezultatelor obținute în cei zece ani de existență a mecanismului, evaluare care a oferit o imagine clară a importantelor progrese realizate. Comisia a adresat o serie de recomandări specifice care, dacă sunt îndeplinite în mod ireversibil de ambele state membre, ar fi suficiente pentru a încheia procesul MCV.

În raportul său din octombrie 2019 privind MCV, Comisia a concluzionat că Bulgaria a îndeplinit în mod satisfăcător recomandările rămase din cadrul MCV și a înregistrat suficiente progrese în ceea ce privește concretizarea angajamentelor asumate la momentul aderării sale la UE, drept pentru care toate obiectivele de referință pot fi închise, considerându-se că au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Bulgaria trebuia să ia în continuare măsuri pentru punerea în aplicare a angajamentelor specifice formulate în concluziile raportului, care a fost finalizată în iunie 2023. De atunci, Bulgaria nu mai face obiectul monitorizării sau al rapoartelor din cadrul MCV, monitorizarea sa desfășurându-se în cadrul ciclului anual privind statul de drept odată cu Raportul anual al Comisiei privind statul de drept.

În mod similar, în raportul privind MCV din noiembrie 2022, Comisia a concluzionat că progresele realizate de România sunt suficiente pentru a considera că angajamentele asumate la momentul aderării sale la UE sunt îndeplinite și că toate obiectivele de referință sunt realizate în mod satisfăcător și pot fi închise. România trebuia să ia în continuare măsuri pentru punerea în aplicare a angajamentelor specifice formulate în concluziile raportului, care a fost finalizată în iunie 2023.

După ce a informat Consiliul și Parlamentul, în iulie 2023, cu privire la intenția sa de a închide MCV, Comisia a adoptat astăzi două decizii de abrogare a Deciziilor 2006/928/CE și 2006/929/CE ale Comisiei, punând astfel capăt în mod oficial acestui mecanism.

Evoluția situației statului de drept în Uniune a creat un nou context pentru cooperarea Comisiei cu Bulgaria și România. Îndeosebi ciclul privind statul de drept, lansat de Comisie în 2019, a asigurat un cadru continuu care permite o perspectivă pe termen lung pentru a însoți reforme durabile, împreună cu Bulgaria și România, precum și cu alte state membre. În cadrul acestui ciclu, Raportul anual al Comisiei privind statul de drept, care, începând din 2022, include și recomandări adresate statelor membre, acționează ca instrument cu rol preventiv, aprofundând dialogul și conștientizarea comună a aspectelor legate de statul de drept. Acesta permite și monitorizarea punerii în aplicare a multora dintre reformele convenite de Bulgaria și România. Progresele înregistrate de acestea au fost monitorizate, după caz, și în cadrul semestrului european.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.16 minutes ago

Europa de Sud trebuie să cheltuiască mai mult pentru apărare, avertizează ministrul lituanian de externe: „Este timpul să devenim serioși”

ROMÂNIA37 minutes ago

2.000 de localități din România vor beneficia de fonduri europene. Ministerul Muncii lansează selecția pentru cel mai amplu program social

CONSILIUL UE43 minutes ago

Înaltul Reprezentant al UE se îndoiește de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina: Condițiile prezentate ridică un mare semn de întrebare

ROMÂNIA45 minutes ago

România, între cele cinci state ale UE care „dezmembrează” principiile democratice potrivit unui raport privind statul de drept

CONSILIUL UE1 hour ago

Statele UE dau undă verde celei de-a treia plăți de 3,5 miliarde de euro din cadrul Facilității pentru Ucraina, ridicând valoarea totală a sumei livrate până acum către Kiev la 20 miliarde de euro

SUA2 hours ago

SUA se retrag din Centrul Internațional pentru urmărirea penală a crimei de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu solicită CE să propună măsuri de sprijin pentru regiunile UE aflate la granița cu Rusia, Ucraina și Belarus: „Acest lucru va permite o redresare economică eficientă”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

”Într-o economie globală în schimbare”, Canada și UE discută despre ”oportunități comerciale transatlantice”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Giganții europeni din domeniul tehnologiei solicită Ursulei von der Leyen un fond suveran de infrastructură pentru a consolida autonomia strategică

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Erdogan a discutat cu Trump despre situația din Ucraina și Siria, precum și despre ridicarea sancțiunilor privind achiziția de avioane de luptă americane

CONSILIUL UE43 minutes ago

Înaltul Reprezentant al UE se îndoiește de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina: Condițiile prezentate ridică un mare semn de întrebare

MAREA BRITANIE2 days ago

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

INTERNAȚIONAL4 days ago

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

COMUNICATE DE PRESĂ6 days ago

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 week ago

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

NATO2 weeks ago

Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Ilie Bolojan, după primul său Consiliu European: Am stabilit ca prioritară întărirea flancului estic, de la Baltică la Marea Neagră. Prioritățile militare ale României vor fi stabilite în comun cu NATO

Trending