Într-un interviu acordat publicației Le Point în timpul vizitei sale de pe 7 decembrie la Paris, premierul ungar Viktor Orbán și-a reiterat opoziția față de deschiderea discuțiilor de aderare la UE cu Kievul, dar a lăsat să se înțeleagă, de asemenea, că este deschis la compromisuri privind alte chestiuni, informează The Guardian.

El a insistat că Ungaria se opune deschiderii discuțiilor de aderare întrucât Ucraina nu este pregătită și din cauza impactului economic asupra UE. Totodată, premierul ungar a contestat evaluarea Comisiei Europene potrivit căreia Ucraina a făcut progrese.

„Ucraina este cunoscută ca fiind una dintre cele mai corupte țări din lume. Aceasta este o glumă! Nu putem lua decizia de a începe un proces de negociere pentru aderare”.

De asemenea, Orbán a susținut că acceptarea Ucrainei ar însemna costuri suplimentare pentru bugetul UE – și implicații profunde pentru politica agricolă.

„Ucraina este o țară mare, cu un sector agricol important. Dacă lăsați această agricultură să intre în sistemul agricol european, îl va distruge a doua zi. Fără a transforma sistemul nostru de subvenții agricole, nu putem să îi lăsăm să intre. Consecințele vor fi teribile”.

Cu toate acestea, el a arătat flexibilitate în alte chestiuni politice. Întrebat dacă menține o poziție inflexibilă față de Ucraina, inclusiv în cazul în care Comisia Europeană ar debloca 10 miliarde de euro pentru Ungaria, premierul ungar a răspuns:

„Când apare o dilemă, de obicei o clasific în trei categorii: istorică, strategică și tactică. Chestiunea ucraineană este o chestiune istorică, o chestiune de amploare. Problema financiară este una tactică. Experiența mea de peste patruzeci de ani în politică m-a învățat că nu trebuie să legi niciodată chestiuni tehnice, cum ar fi banii, de provocări istorice. Dacă o faci, riști un haos total. De aceea, nu vreau să ajungem la un acord în chestiunea ucraineană, dar rămân pe deplin pregătit să fac acest lucru în alte chestiuni.”

Premierul ungar s-a opus cu vehemență deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina, după ce Comisia Europeană a decis la începutul lunii noiembrie să recomande deschiderea acestor discuții, considerând că țara a făcut suficiente progrese în ciuda războiului cu Rusia.

Următoare mișcare se află în mâinile șefilor de stat sau de guvern, care trebuie să aprobe invitația Comisiei Europene în cadrul reuniunii liderilor care are loc în perioada 14-15 decembrie.

Într-o scrisoare transmisă președintelui Consiliului European, Charles Michel, Orban a făcut apel la o perioadă de „reflecție și la o discuție strategică” privind relația UE cu Ucraina și a amenințat că va face uz de dreptul de veto pentru a bloca pachetul de 50 miliarde de euro destinate Kievului, întrerupând sprijinul ferm al blocului pentru Ucraina.

Această măsură l-a determinat pe Charles Michel să efectueze o vizită la Budapesta în încercarea de a reduce tensiunile cu liderul ungar și de a salva summitul din decembrie.

Opoziția lui Orban vine în contextul în care Budapesta este implicată într-o dispută de lungă durată cu Bruxelles-ul, care blochează fonduri UE în valoare de 13 miliarde de euro din cauza preocupărilor legate de faptul că Budapesta încalcă standardele europene privind statul de drept.

Conferința președinților a Parlamentului European a adoptat un pachet cuprinzător de măsuri pentru modernizarea instituției și consolidarea capacității sale de acțiune.

Parlamentul European a inițiat următoarea etapă a unui proces de reformă pentru a consolida metodele de lucru interne ale Parlamentului, precum și rolul instituțional și capacitatea de acțiune a acestuia, pentru a se asigura că este și rămâne bine echipat pentru a-și îndeplini sarcinile care îi revin în temeiul tratatelor și pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor UE.

În ianuarie 2023, Conferința președinților (CoP) a Parlamentului a convenit asupra necesității unor reforme interne. Aceasta a adoptat o propunere făcută de președintele Roberta Metsola și a înființat un Grup de lucru pentru reforma parlamentară, compus din reprezentanți ai tuturor grupurilor politice.

Pe parcursul anului, Grupul de lucru a examinat propuneri privind modul în care ar putea fi îmbunătățite procedurile pentru a face Parlamentul mai eficient. În conformitate cu mandatul stabilit de liderii grupurilor din PE, a analizat posibilele îmbunătățiri în domeniile legislației, controlului, funcțiilor bugetare și controlului bugetar. Grupul a examinat, de asemenea, elemente de reformare a sesiunilor plenare și a abordării Parlamentului față de relațiile externe.

Ca urmare a acestui proces deliberativ incluziv, liderii grupurilor PE au adoptat un pachet cuprinzător și coerent de propuneri de reformă concrete și acționabile. Aceste reforme vor fi puse la punct în timpul fazei de implementare, care începe imediat.

Odată puse în aplicare, aceste reforme vor duce la o mai bună funcționare a Parlamentului în calitate de colegiuitor, de braț al autorității bugetare și de autoritate de descărcare de gestiune. De asemenea, acestea vor spori capacitatea Parlamentului de a exercita controlul democratic.

Obiectivul este de a pune în aplicare reformele înainte de alegerile europene din 2024, astfel încât acestea să sprijine de la bun început Parlamentul nou ales. Unele măsuri necesită transpunerea în Regulamentul de procedură (RdP), care ar trebui finalizat în vederea unei adoptări în plen înainte de sfârșitul mandatului parlamentar.

Ce presupune reforma?

În ceea ce privește procesul legislativ, o mai bună cooperare între comisiile Parlamentului va facilita gestionarea dosarelor legislative. Modalitățile de cooperare între comisii vor fi simplificate cu o singură formă de contribuție. O procedură simplificată de comisie comună (în prezent, articolul 58 din Regulamentul de procedură) va permite desfășurarea de lucrări comune de către cel mult trei comisii. Procedura de retrimitere va fi simplificată, conflictele de competență urmând să fie rezolvate mult mai rapid și înainte de anunțarea propunerii în plen. Conferința președinților de comisie va avea sarcina de a raționaliza metodele de lucru ale comisiilor și de a armoniza practicile în măsura în care este posibil. În plus, procedura de urgență (articolul 163 din Regulamentul de procedură) urmează să fie revizuită în lumina noii realități în care UE a devenit un manager de criză. Acest lucru este menit să asigure o tratare rapidă a dosarelor, beneficiind în același timp de expertiza comisiei și fără a compromite controlul democratic.

În ceea ce privește rolul de control al PE, un nou format de audiere, “audieri speciale de control”, va permite Parlamentului să abordeze în timp util și în mod aprofundat chestiuni de importanță politică majoră. Procesul de audiere a comisarilor va fi simplificat și va fi introdusă mai multă flexibilitate.

În ceea ce privește bugetul și descărcarea de gestiune, cooperarea dintre comisii va fi îmbunătățită printr-o abordare mai holistică a bugetelor, a descărcării de gestiune și a legislației, pentru a exploata pe deplin puterea instituțională combinată a Parlamentului în chestiuni bugetare și legislative. Activitatea comisiilor sectoriale va fi mai bine integrată și consolidată reciproc cu aspectele orizontale ale activității comisiilor pentru bugete și pentru control bugetar. Vor fi alocate mai multe resurse pentru supravegherea execuției bugetului UE.

În ceea ce privește ședința plenară, intenția este, printre altele, de a oferi mai multe oportunități pentru ca deputații să reacționeze unii la alții. În plus, pentru dosarele legislative cheie, dezbaterile sau declarațiile în plen ar trebui să fie programate pe parcursul întregului proces legislativ, de exemplu, imediat după ce este prezentată o propunere a Comisiei. Mai mult, un nou format de dezbatere (“declarația Parlamentului”) care să fie încheiată cu o rezoluție ar permite Parlamentului să își exprime poziția și să își definească prioritățile nu doar ca reacție la observațiile introductive ale Consiliului sau ale Comisiei, subliniind astfel rolul Parlamentului în stabilirea agendei. Timpul alocat întrebărilor ar putea fi consacrat întregului Colegiu al comisarilor sau mai multor vicepreședinți ai Comisiei pentru a acoperi domenii largi.

În ceea ce privește relațiile externe, Parlamentul va trece de la o abordare bazată pe un organism parlamentar la o abordare bazată pe țară. Cooperarea dintre delegații și comisii va fi consolidată în scopul de a ajunge la o diplomație parlamentară din ce în ce mai eficientă. De exemplu, misiunile se vor baza mai mult pe ordinea de zi, apelând în mod sistematic la o combinație de deputați din comisii și delegații.

În ceea ce privește competențele și responsabilitățile comisiilor permanente și lista delegațiilor permanente, orice modificare potențială urmează să fie discutată în cadrul grupurilor politice și, eventual, să fie transmisă Conferinței președinților în vederea unei decizii ulterioare.

Executivul Uniunii Europene urmează să aprobe săptămâna viitoare o propunere legală privind utilizarea veniturilor provenite din activele rusești înghețate în cadrul sancțiunilor, însă rezervele din partea Franței, Germaniei și Belgiei indică faptul că Ucraina nu va primi banii prea curând, au declarat oficiali și surse diplomatice pentru Reuters, citat de Agerpres.

Proiectul de lege este așteptat pe 12 decembrie, cu două zile înainte de summitul liderilor europeni, care vizează miliardele de euro reprezentând ajutorul bugetar și militar atât de necesar pentru Kiev, precum și avansarea cererii de aderare a Ucrainei.

Perspectiva unui veto maghiar și disputele bugetare dintre statele membre ale UE pun în pericol șansele de a se ajunge la un acord care ar da un impuls Ucrainei, care se luptă din greu împotriva unei invazii rusești în cea de-a doua iarnă a războiului.

Kievul nu ar urma să primească vești bune imediat nici în ceea ce privește obținerea veniturilor provenite din activele rusești înghețate, potrivit diplomaților și oficialilor din centrul UE de la Bruxelles, care au prezentat îndoielile persistente ale celor trei capitale cheie.

UE susține că a înghețat active rusești în valoare de aproximativ 21,5 miliarde de euro și că alte 300 miliarde de euro din fondurile băncii centrale rusești sunt blocate în cadrul blocului și în clubul aliat G7 al celor mai industrializate țări din lume.

Aproximativ 125 miliarde de euro din această ultimă sumă este deținută de compania belgiană Euroclear. Belgia – un stat UE, dar care nu face parte din G7 – a estimat că va colecta 2,3 miliarde de euro din impozite pe această sumă în 2023-24. Țara a declarat că va folosi aceste venituri pentru a ajuta Ucraina.

Propunerea Comisiei de săptămâna viitoare ar urma să vizeze introducerea unor norme standard pentru gestionarea acestor active în toate statele UE. Pentru a o adopta, ar fi nevoie de sprijinul unanim al celor 27 de membri.

Potrivit oficialilor UE, propunerea ar clarifica obligațiile juridice ale instituțiilor implicate, precum și sarcina acestora de a pune deoparte activele rusești blocate. În mod esențial, propunerea nu ar include însă o propunere directă de a transfera noi venituri din aceste active în bugetul UE, au declarat oficialii, invocând riscuri de litigii, întrebări legate de gestionare și critici din partea Băncii Centrale Europene.

Este de așteptat ca liderii UE să nu dea aprobarea finală propunerii în cadrul summit-ului, dar, eventual, să însărcineze cele 27 de guverne ale lor să lucreze mai mult la ea. Având în vedere că Germania și Franța, două dintre cele mai mari puteri, și-au exprimat rezervele, nu se întrevede un acord rapid.

„Un grup de state membre are încă preocupări de ordin juridic”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE, adăugând că transferul fondurilor către visteria centrală a UE nu este „ceva ce aș putea vedea întâmplându-se în viitorul apropiat”.