Optsprezece state membre ale NATO vor atinge în 2024 ţinta alocării a cel puţin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, a anunţat miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-un nou context tensionat legat de cheltuielile pentru apărare, generat și de războiul Rusiei în Ucraina, dar și de afirmațiile alarmante și dezangajate ale lui Donald Trump, candidat pentru un nou mandat la Casa Albă.
”Mă aştept ca în acest an 18 aliaţi să cheltuiască 2% din PIB-ul lor pentru apărare”, a declarat Jens Stoltenberg înaintea reuniunii miniştrilor apărării din ţările NATO. El a remarcat că în 2014 bugetul apărării era de 2% din PIB doar în trei state din NATO.
Prefațând reuniunile miniștrilor apărării din această săptămână, Stoltenberg a anunțat că, de la promisiunea de investiții în domeniul apărării, făcută în 2014, aliații europeni și Canada au adăugat peste 600 de miliarde de dolari pentru apărare.
În 2023, NATO a asistat la o creștere reală de 11% a cheltuielilor pentru apărare la nivelul aliaților europeni și al Canadei, pe care secretarul general a numit-o “o creștere fără precedent”.
El a adăugat că se așteaptă ca 18 aliați să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare în 2024 – o creștere de șase ori mai mare decât în 2014, când doar trei aliați au atins acest obiectiv.
“În 2024, aliații NATO din Europa vor investi în total 380 de miliarde de dolari americani în apărare. Pentru prima dată, această sumă se ridică la 2% din PIB-ul lor combinat”, a declarat Stoltenberg.
El a adăugat că “facem progrese reale”.
“Aliații europeni cheltuiesc mai mult. Cu toate acestea, unii aliați mai au încă multe de făcut. Pentru că am convenit la summitul de la Vilnius că toți aliații ar trebui să investească 2%, iar acest 2% este un minim”. În 2014, Aliații NATO din Europa au investit 1,47% din PIB-ul lor colectiv în apărare. Această cifră a crescut constant de-a lungul unui deceniu și va ajunge la 2% în 2024″, a conchis secretarul general al Alianței.
Între cei 18 aliați se regăsește și România, în contextul în care Bucureștiul a alocat încă din 2017 un procent de 2% din PIB pentru apărare, iar în 2023, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, acest procent a crescut la 2,5%/ anual.
Precizările lui Stoltenberg au venit și în contextul în care un consilier pentru securitate naţională al fostului președinte american Donald Trump a declarat marţi pentru Reuters că ar susţine, în cazul în care fostul preşedinte revine la putere, o serie de schimbări în ce priveşte NATO care ar putea face ca unele state membre ale alianţei să rămână fără protecţie în faţa unui atac din exterior.
Keith Kellogg, militar în retragere şi fost şef al Consiliului securităţii naţionale al lui Trump, a explicat într-un interviu că, dacă o ţară din cele 31 de membre ale Alianţei Nord-Atlantice nu alocă cel puţin 2% din PIB apărării, aşa cum s-a convenit, el va susţine eliminarea pentru respectiva ţară a protecţiei asigurate în baza articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic.
Trump, care încearcă să fie reales, a stârnit indignare în rândul partenerilor occidentali după ce a sugerat că Statele Unite ar putea să nu-i protejeze pe aliații NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare de o potențială invazie rusă. Aflat în competiție cu Trump pentru un nou mandat la Casa Albă, preşedintele Joe Biden a denunţat afirmaţiile “îngrijorătoare şi periculoase” ale celui pe care l-a etichetat drept unul dintre “lacheii” președintelui rus Vladimir Putin. De asemenea, aceste afirmații au declanșat o serie de reacții în Europa.
Pe fondul consternării aliaților, într-un gest rar, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reacționat într-un comunicat de presă la afirmațiile lui Trump, spunând că acestea “subminează securitatea Alianței” și expun “soldații americani și europeni la un risc sporit”. La rândul său, președintele Consiliului European Charles Michel a apărat “Alianța Transatlantică” în fața “declarațiilor nesăbuite” ale lui Trump privind solidaritatea articolului 5, subliniind că UE trebuie să își dezvolte urgent autonomia strategică.
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a reacționat subliniind că NATO nu poate fi o “alianţă a la carte” a cărei funcționare să depindă de “starea de spirit” a liderului SUA. “Ea există sau nu există”, a atenționat Borrell.
Declarațiile lui Trump s-au lovit și de un front unit al Triunghiului de la Weimar, format din Franța, Germania și Polonia.
Nimeni nu ar trebui să facă comerț sau să se joace cu securitatea Europei, a apreciat și cancelarul german Olaf Scholz, luni, la Berlin, într-o conferință de presă cu premierul polonez Donald Tusk. “Filosofia UE și a NATO” este “toți pentru unul și unul pentru toți!”, i-a răspuns Tusk lui Trump, de la Paris, în vreme ce președintele Emmanuel Macron Macron a pledat pentru un pilon european al Alianței Nord-Atlantice.
În același timp, miniștrii de externe din Germania, Polonia și Franța s-au întâlnit luni în apropiere de Paris, Annalena Baerbock, Radosław Sikorski și Stéphane Séjourné sperând să ofere un imbold așa-numitului ”Triunghi de la Weimar”, un forum important pentru coordonarea cu privire la problemele europene și transfrontaliere. Cei trei șefi ai diplomațiilor franceză, germană și polonă au apreciat că Europa are nevoie de o “a doua asigurare de viaţă”, în plus faţă de NATO, care nu este “un contract cu o companie de securitate”.
