Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți, în ajunul reuniunii miniștrilor apărării aliați, că există semne din partea Moscovei că diplomația ar trebui să continue în ceea ce privește criza de securitate dintre Ucraina și Rusia, afirmând că acest lucru “oferă motive pentru un optimism prudent”.
“Mâine, miniștrii apărării din NATO se vor reuni pentru a aborda cea mai gravă criză de securitate cu care ne-am confruntat în Europa în ultimele decenii. Există semnale de la Moscova că diplomația ar trebui să continue. Acest lucru oferă motive pentru un optimism prudent”, a afirmat el, într-o conferință de presă, comentând ultimele semnale transmise de Rusia.
Kremlinul a confirmat marţi retragerea unei părţi din forţele ruse staţionate lângă frontiera cu Ucraina, în timp ce ministrul de externe Serghei Lavrov l-a sfătuit luni pe Vladimir Putin să continue discuțiile diplomatice cu Occidentul pe marginea propunerilor de securitate reciproce pe care Moscova le-a înaintat SUA, NATO și Europei, și care sunt considerate pretenții nefondate de către aliați, și pe care Statele Unite și Alianța le-au avansat Rusiei la finele lunii ianuarie.
În același timp, secretarul general a subliniat că nu există niciun indiciu de dezescaladare pe teren. “Rusia a acumulat o forță de luptă în Ucraina și în jurul acesteia, fără precedent de la Războiul Rece încoace”, a declarat Stoltenberg înaintea unei reuniuni a miniștrilor Apărării din NATO, care va avea loc miercuri.
“Totul este acum pregătit pentru un nou atac, dar Rusia mai are încă timp să se retragă de pe marginea prăpastiei”, a spus Stoltenberg, îndemnând Rusia “să înceteze să se pregătească pentru război și să înceapă să lucreze pentru o soluție pașnică la criză”.
El a indicat și că o eventuală recunoaștere a independenței așa-ziselor republici populare Donețk și Luhansk de către Federația Rusă ar reprezenta o “încălcare flagrantă” a normelor internaționale.
Moscova, care a negat mereu orice intenţie războinică, s-a declarat la rândul său ameninţată de expansiunea NATO în Europa de Est şi a cerut “garanţii de securitate”, în special asigurări că Ucraina nu va adera niciodată la NATO şi că Alianţa îşi va retrage infrastructurile militare de la frontiera rusă.
Aceste cereri au fost respinse de Occident, care a propus în schimb negocieri asupra altor subiecte comune precum controlul armelor, vizitele reciproce la infrastructuri antibalistice sau discuţii asupra temerilor ruse în materie de securitate.
Prefațând agenda reuniunii miniștrilor apărării aliați, Jens Stoltenberg a arătat că aliații sunt gata să discute cu Moscova stadiul relațiilor NATO – Rusia, securitatea europeană, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia, reducerea riscurilor, transparența și controlul armamentelor.
Înaltul oficial aliat a exclus din nou orice posibilitate ca NATO să facă compromisuri privind principiile sale, inclusiv dreptul oricărei națiuni de a-și alege alianțele.
“În NATO nu vor exista niciodată membri de rangul unu și membri de rangul doi. Suntem cu toții aliați ai NATO. Am intensificat descurajarea și apărarea în întreaga Alianță.
Pentru a elimina orice loc pentru neînțelegeri sau calcule greșite. Am desfășurat mai multe trupe, avioane și nave în partea de est a Alianței. Am sporit gradul de pregătire al Forței noastre de reacție a NATO și am consolidat grupurile noastre de luptă din regiunea baltică. Chiar săptămâna trecută am fost în România pentru a mă întâlni cu trupele americane suplimentare desfășurate împreună cu alți aliați. O demonstrație puternică a angajamentului SUA față de apărarea Europei de la Marea Neagră la Marea Baltică”, a afirmat el.
Astfel, miniștrii apărării din NATO vor aborda necesitatea de a spori în continuare poziția defensivă a Alianței, a spus Stoltenberg, salutând din nou propunerea Franței de a conduce un nou grup tactic NATO în România.
Miniștrii apărării din NATO vor avea și o sesiune de lucru cu omologii din Ucraina și Georgia pentru a discuta despre înrăutățirea situației de securitate din regiunea Mării Negre, dar și cu partenerii din Finlanda, Suedia și Uniunea Europeană.
De asemenea, miniștrii apărării vor revizui situația cheltuielilor militare din NATO și vor discuta despre următorul Concept Strategic al Alianței care va fi adoptat la summitul de la Madrid din luna iunie.
