CONSILIUL UE
Miniștrii apărării din țările UE au aprobat noi priorități pentru întărirea forțelor armate europene, avertizând împotriva insuficienței investițiilor și cooperării
Published
3 weeks agoon

Insuficiența persistentă a investițiilor și cooperarea europeană insuficientă au creat lacune substanțiale în ceea ce privește capacitatea de apărare, context care a determinat miniștrii apărării din cele 27 de state membre ale UE să decidă marți asupra a 22 de priorități pentru a întări forțele armate europene în cadrul aprobării priorităților UE de dezvoltare a capacităților pentru 2023.
Cele 22 de priorități convenite abordează necesitatea unor capacități de apărare cu spectru complet, care să permită operațiuni de mare intensitate, iar ele includ 14 priorități în cinci domenii militare și 8 legate de factorii de abilitare strategică și multiplicatori, informează un comunicat al Agenției Europene de Apărare remis CaleaEuropeană.ro.
“Prioritățile de dezvoltare a capacităților militare recent adoptate ne vor oferi un cadru cu impact și acționabil care va ghida planificarea apărării și toate inițiativele UE în domeniul apărării. În conformitate cu obiectivele busolei strategice, noile priorități vor permite statelor noastre membre și forțelor lor armate să își mențină libertatea de acțiune și să fie mai bine pregătite să răspundă la un mediu de securitate în continuă schimbare și din ce în ce mai deteriorat. Acum este momentul să traducem aceste priorități în proiecte concrete de cooperare în domeniul apărării pentru a asigura forțe armate europene mai rezistente, mai agile și mai robuste, pregătite să facă față amenințărilor prezente și viitoare”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și șeful Agenției Europene de Apărare.
Prioritățile sunt elaborate cu un accent egal pe planificarea pe termen scurt, mediu și lung – pun accentul pe valorificarea capacităților de ultimă generație și pe consolidarea forțelor armate europene. În plus, acestea abordează realitățile operaționale actuale și faptul de a fi pregătite să facă față amenințărilor și provocărilor viitoare. Aceste priorități, printre altele, includ:
Precizie pe uscat: Raza de acțiune, precizia și mobilitatea capacităților de atac de precizie terestre trebuie extinse și îmbunătățite, inclusiv din punct de vedere cantitativ, cu îmbunătățiri în ceea ce privește stocurile de muniție de calibru mare, sistemele antitanc avansate, sprijinul de foc apropiat versatil și rezistența la amenințările cibernetice.
Apărarea antiaeriană și antirachetă integrată: Cuprinde toate capacitățile de suprafață care se confruntă cu o amenințare aeriană. Prioritățile din acest domeniu se concentrează atât pe modernizarea sistemelor actuale de apărare aeriană, cât și pe dezvoltarea sistemelor de generație următoare cu sisteme de avertizare timpurie bazate pe spațiu și capacități de combatere a sistemelor aeriene fără pilot.
Războiul subacvatic/pe fundul mării: Îmbunătățiri în domeniul războiului pe fundul mării, al protecției subacvatice și al capacităților antisubmarin cu ajutorul vehiculelor subacvatice autonome avansate și al sistemelor de supraveghere.
Logistică durabilă și agilă: Încorporează capacități pentru a facilita proiectarea, susținerea și eficacitatea forțelor. Domeniile-cheie includ stocurile partajate și depozitarea comună, amprenta logistică și consolidarea cerințelor de întreținere pentru a face față condițiilor meteorologice extreme.
Armate coezive și bine pregătite: Se axează pe dezvoltarea educației militare profesionale, a formării și a capacității de adaptare la un mediu în continuă schimbare și de operare în noi domenii militare, cum ar fi spațiul și cibernetica.
Prioritățile pentru dezvoltarea capacităților ale UE pentru 2023 reafirmă prioritățile de lungă durată și le echilibrează cu altele noi, care decurg din schimbarea profundă a mediului strategic al UE. Setul de priorități nou adoptate reflectă, de asemenea, obiectivele busolei strategice a UE și realitățile militare observate în Ucraina, inclusiv cerințele de înaltă intensitate, fiind, prin urmare, pe deplin coerent cu NATO.
Printre lecțiile-cheie observate în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei se numără necesitatea unor forțe terestre cu spectru complet de acțiune agile, mobile, interoperabile, avansate din punct de vedere tehnologic, eficiente din punct de vedere energetic și rezistente. În plus, contextul ucrainean a evidențiat importanța apărării antiaeriene și antirachetă integrate, împreună cu o reechilibrare adecvată între dimensiunile calitative și cantitative în multe domenii de capabilități.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Investițiile în contextul procedurii de deficit excesiv, motivul pentru care Franța și Germania întârzie reforma fiscală a UE
Comisarul Adina Vălean face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre: „UE și-l dorește foarte mult”
Liderii G7 au convenit să interzică importurile de diamante rusești începând cu anul viitor. Ei vor pune la punct un sistem de trasabilitate pentru a fi siguri că măsurile punitive nu sunt eludate
Înaltul Reprezentant al UE sprijină apelul secretarului general al ONU de încetare a focului din motive umanitare în Gaza. Guterres a invocat o clauză rar utilizată pentru a preveni o ”catastrofă umanitară”
Macron intră în scenă pentru a evita un summit dezastruos și îl găzduiește pe Viktor Orban la Paris. Scopul – un compromis privind viitorul aderării Ucrainei la UE
Liderii UE și Chinei au convenit asupra interesului comun al unei relații comerciale echilibrate: von der Leyen și Michel au pledat pentru o “relație stabilă”, Xi pentru “încredere politică”
CONSILIUL UE
Consiliul UE și-a stabilit mandatul de negociere pentru Spațiul european al datelor privind sănătatea: Vor fi create platforma HealthData@EU și o autoritate privind sănătatea digitală
Published
24 hours agoon
December 7, 2023
Ambasadorii statelor membre la Uniunea Europeană au convenit asupra mandatului Consiliului pentru un nou act legislativ care va facilita schimbul de date privind sănătatea și accesul la acestea la nivelul UE, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Propunerea de regulament referitor la un spațiu european al datelor privind sănătatea (EHDS) urmărește să îmbunătățească accesul și controlul persoanelor fizice asupra datelor lor electronice cu caracter personal privind sănătatea, permițând în același timp reutilizarea anumitor date în scopuri de cercetare și inovare. Aceasta prevede un mediu de date specifice sănătății, care va contribui la promovarea unei piețe unice pentru serviciile și produsele digitale de sănătate.
În prezent, accesul transfrontalier la datele privind sănătatea variază de la un stat membru la altul. Noile norme urmăresc să permită unui turist spaniol să cumpere medicamente în baza unei rețete într-o farmacie germană sau medicilor să aibă acces la informațiile medicale ale unui pacient belgian care urmează un tratament în Italia.
Facilitarea accesului persoanelor la datele privind sănătatea
În temeiul noilor norme, persoanele vor avea un acces mai rapid și mai ușor la datele electronice privind sănătatea, indiferent dacă se află în țara lor de origine sau în alt stat membru. Acest lucru va aduce beneficii cetățenilor UE, facilitând luarea unor decizii în cunoștință de cauză și furnizarea transfrontalieră de asistență medicală mai sigură. Ele vor avea, de asemenea, un mai mare control asupra modului în care sunt utilizate datele respective. Infrastructura deja existentă pentru a facilita schimbul transfrontalier de date electronice privind sănătatea, MyHealth@EU, va fi extinsă. Țările UE vor trebui, de asemenea, să înființeze o autoritate privind sănătatea digitală pentru a pune în aplicare noile dispoziții.
Un potențial de cercetare mai mare
EHDS va oferi, de asemenea, cercetătorilor și factorilor de decizie accesul la anumite tipuri de date medicale anonimizate și sigure, care să le permită să valorifice vastul potențial oferit de datele medicale ale UE pentru a contribui la cercetarea științifică, pentru a dezvolta tratamente mai bune și pentru a îmbunătăți îngrijirea pacienților.
Va fi creată o nouă platformă, HealthData@EU, pentru a sprijini accesul transfrontalier la datele privind sănătatea. La nivel național, organismele de acces la datele privind sănătatea (HDAB) vor examina cererile de acces la date și vor elibera autorizații privind datele.
Asigurarea interoperabilității
În prezent, nivelul de digitalizare a datelor privind sănătatea în UE variază de la un stat membru la altul, ceea ce face mai dificil schimbul de date între acestea. Regulamentul propus impune ca toate sistemele de dosare electronice de sănătate (DES) să respecte specificațiile formatului european pentru schimbul de dosare electronice de sănătate, garantând interoperabilitatea acestora la nivelul UE.
Poziția Consiliului
Mandatul convenit astăzi dezvoltă propunerea Comisiei într-o serie de domenii-cheie:
- o mai mare claritate: mandatul Consiliului oferă claritate cu privire la aspecte precum domeniul de aplicare al regulamentului, alinierea la Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) și criteriile de acordare a accesului la datele electronice privind sănătatea
- grupuri de coordonare: în mandatul său, Consiliul propune crearea a două grupuri de coordonare, alcătuite din reprezentanți ai statelor membre, care să gestioneze MyHealth@EU și HealthData@EU; alte părți interesate pot fi invitate în calitate de observatori pentru a discuta chestiuni relevante
- guvernanță: mandatul extinde rolul statelor membre ale UE în cadrul consiliului de conducere propus al EHDS și impune autorităților naționale privind sănătatea digitală să publice un raport de activitate o dată la doi ani
- DES: în temeiul mandatului Consiliului, formatul european pentru schimbul de dosare electronice de sănătate poate avea profiluri naționale și transfrontaliere separate
- neparticipare: statele membre vor avea libertatea de a permite pacienților să nu participe la noul sistem de schimb de date
De asemenea, mandatul amână aplicarea regulamentului la doi ani de la intrarea sa în vigoare.
Președinția Consiliului UE are acum mandatul de a începe negocierile cu Parlamentul European cât mai curând posibil, în vederea ajungerii la un acord provizoriu cu privire la regulamentul propus. Se așteaptă ca Parlamentul să își finalizeze poziția la 13 decembrie 2023.
La 3 mai 2022, Comisia Europeană a publicat o propunere de regulament privind crearea unui spațiu european al datelor privind sănătatea (EHDS). Propunerea vizează primul dintre cele nouă spații ale datelor specifice sectoarelor și domeniilor, stabilite de Comisie în comunicarea sa din 2020 intitulată „O strategie europeană privind datele”.
Scopul EHDS este de a facilita accesul și schimbul transfrontalier de date medicale, atât pentru a sprijini furnizarea de asistență medicală („utilizarea primară a datelor”), cât și pentru a contribui la cercetarea și elaborarea politicilor în domeniul sănătății (reutilizarea datelor, denumită și „utilizarea secundară a datelor”). Propunerea este considerată un pilon esențial al uniunii europene a sănătății.
CONSILIUL UE
România sprijină extinderea competențelor Parchetului European, instituție cu rol important în combaterea criminalității organizate, a punctat Alina Gorghiu în cadrul reuniunii cu omologii din UE
Published
3 days agoon
December 5, 2023By
Teodora Ion
Experiența României cu Parchetul European este una pozitivă, țara noastră având ocupată întreaga schemă de 20 de posturi de procurori europeni delegați, a subliniat ministrul Justiției, Alina Gorghiu, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne, la care au participat comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, și procurorul-șef al Parchetului European, Laurei Codruța Kövesi.
Potrivit unui comunicat al ministerului, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii cu miniștrii de Justiție din țările membre pe tema relației EPPO cu autoritățile naționale.
”Extinderea competențelor Parchetului European a fost un numitor comun al luărilor de poziție din partea miniștrilor de Justiție participanți. România este deschisă acestei extinderi, precum și demersurilor de consolidare a cadrului normativ şi instituțional necesar combaterii infracționalității la nivel european”, precizează ministerul în comunicatul mai sus amintit.
În viziunea Alinei Gorghiu, ”în perioada următoare trebuie stabilite clar prioritățile și ajustările necesare pentru a consolida activitatea EPPO, având în vedere rolul important pe care această instituție îl joacă în combaterea criminalității organizate”.
Astfel, ”obiectivul trebuie să fie subminarea capacităților financiare ale grupurilor de criminalitate organizată”, consideră aceasta.
Au fost prezentate, de asemenea, cele mai recente demersuri din aria răspunsului sistemului judiciar și luptei împotriva impunității în ceea ce privește crimele comise în legătură cu agresiunea Rusiei în Ucraina. Unul dintre demersurile relevante este cel al consolidării regimului de sancțiuni UE.
În contextul reuniunii, Alina Gorghiu a avut o întrevedere cu ministrul Justiției din Franța, Eric Dupond-Moretti. Principala temă de discuție a fost cooperarea judiciară bilaterală.
Ministrul Justiției a avut un dialog și cu omologul belgian, Paul Van Tigchelt. Discuțiile s-au concentrat pe prioritățile din aria justiției ale viitoarei Președinții belgiene a Consiliului UE, pe combaterea criminalității organizate și a traficului de droguri.
Un alt subiect s-a referit la condițiile de detenție din penitenciarele românești, care se ridică la standardele CEDO. Ministrul belgian al Justiției a afirmat că „există mereu deschidere pentru dezvoltarea cooperării bilaterale între Regatul Belgiei și România pentru combaterea traficului de droguri”.
Pe lângă relația Parchetului European cu autoritățile naționale, pe agenda reuniunii Consiliului JAI s-a aflat și actualizarea Directivei europene privind protecția și drepturile victimelor, moment în care Alina Gorghiu a prezentat viziunea României și a detaliat măsurile pe care țara noastră le-a implementat deja.
CONSILIUL UE
Consiliul JAI: Comisarul european pentru afaceri interne va evidenția cât de bine pregătite sunt România și Bulgaria pentru a adera la Schengen, sperând la o decizie pozitivă în acest an
Published
3 days agoon
December 5, 2023By
Teodora Ion
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, și-a exprimat marți speranța că până la finalul anului va fi adoptată o decizie pozitivă cu privire la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, informează Agerpres.
”Am avut recent o misiune de informare în Bulgaria, care a fost cu adevărat reuşită. Voi folosi acest prilej pentru a vorbi despre acest lucru şi despre cât de bine pregătite sunt ambele ţări – atât România, cât şi Bulgaria – pentru a adera la spaţiul Schengen şi am în continuare ca obiectiv să avem această decizie în acest an”, a declarat Ylva Johansson înaintea reuniunilor miniştrilor de interne din Uniunea Europeană, ce are loc la Bruxelles.
Există posibilitatea, conform declarațiilor susținute la finalul lunii noiembrie de ministrul de Interne Cătălin Predoiu, ca în cursul acestei luni, după ce se va fi clarificat poziția Olandei, să fie organizate și alte reuniuni extraordinare ale Consiliului Justiție și Afaceri Interne, având în vedere că dialogul României cu Austria s-a îmbunătățit în ultima perioadă, doar că Suedia, prin ministrul său pentru Migrație, a devenit reticentă față de primirea de noi membri în Schengen, considerând că ”sistemul trebuie reformat” înainte, că ”trebuie să preluăm controlul asupra migrației”, conform Digi24.
România și Bulgaria au demonstrat că pot contribui la consolidarea spațiului Schengen și nu la slăbirea lui, dovadă stând activitatea din proiectele-pilot privind procedurile rapide de azil și de returnare demarate de Comisia Europeană împreună cu cele două țări.
Executivul european a publicat în iunie un raport preliminar pozitiv, iar evoluțiile în cazul Pactului pe migrație și azil, asupra căruia țările membre au ajuns la un compromis, creează climatul necesar pentru a aborda temele de interes major ale României.
Recent, Comisia Europeană a recomandat statelor membre Schengen să intensifice cooperarea în ceea ce privește zona de liberă circulație, a prezintat o serie de bune practici cu rezultate pozitive în ceea ce privește procedurile de azil ale UE pentru a consolida în continuare cooperarea între statele membre și a lansat o Alianță Globală pentru Combaterea Traficului de Migranți.
Concrete & Design Solutions

PNL a aderat, la Washington, la Uniunea Democrată Internațională, fondată de Margaret Thatcher, George Bush sr., Jacques Chirac și Helmut Kohl

Germania a adoptat pentru prima dată o strategie cuprinzătoare în domeniul politicii externe privind schimbările climatice

Clusterul de Industrii Creative Transilvania, Institutul Francez și Mushuroi Creative Hub organizează o nouă ediție “EuroFabrique Cluj”, laboratorul de proiecte educaționale și artistice

Cu gândul la alegerile europene de anul viitor, UE împărtășește îngrijorarea serioasă a Regatului Unit și ”condamnă cu fermitate activitățile cibernetice malițioase care vizează instituțiile democratice”

Investițiile în contextul procedurii de deficit excesiv, motivul pentru care Franța și Germania întârzie reforma fiscală a UE

De la Atena, Recep Tayyip Erdogan își exprimă speranța deschiderii unei ”noi ere” în relațiile cu Grecia. Kyriakos Mitsotakis evidențiază importanța ca legăturile dintre cele două țări să ”evolueze pe o cale pașnică”

Comisarul Adina Vălean face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre: „UE și-l dorește foarte mult”

Ministerul Dezvoltării susține și finanțează investițiile în mobilitatea urbană durabilă, subliniază ministrul Adrian Veștea: Contribuim la creșterea calității vieții cetățenilor și a atractivității comunităților

Cooperarea în domeniul cultural între România și Franța reprezintă una dintre temele de referință ale Parteneriatului Strategic, o dovadă în plus a unei relații privilegiate, subliniază ministrul Raluca Turcan la Paris

Liderii G7 au convenit să interzică importurile de diamante rusești începând cu anul viitor. Ei vor pune la punct un sistem de trasabilitate pentru a fi siguri că măsurile punitive nu sunt eludate

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri
Trending
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene
- U.E.1 week ago
“Vântul schimbării”: Donald Tusk, desemnat cea mai puternică persoană din Europa în topul Politico 28 – clasamentul celor mai influente persoane din Europa
- U.E.1 week ago
Comisia Europeană a propus statelor membre să prelungească măsurile de urgență ale UE pentru gestionarea crizei energetice
- NATO1 week ago
Generalul Gheorghiță Vlad va fi învestit joi în funcția de șef al Statului Major al Apărării, în prezența președintelui Klaus Iohannis
- CONSILIUL UE4 days ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot