Uniunea Europeană și Regatul Unit fac presiuni pentru reducerea plafonului prețului petrolului – o sancțiune economică cheie împotriva Rusiei.

În prezent, prețul petrolului este plafonat la 60 de dolari (52,7 euro) pe baril, prevedere care este în vigoare din decembrie 2022.

Dispozițiile înseamnă că serviciile de transport maritim și de asigurare ale țărilor membre G7 și ale UE, care domină transportul maritim mondial, sunt prestate decât dacă petrolul este vândut la nivelul sau sub plafonul stabilit.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill, a declarat pentru Deutsche Welle că discuțiile privind plafonarea prețurilor sunt în curs cu partenerii din G7 și a confirmat că orice reducere a plafonului ar necesita unanimitatea statelor membre ale UE. UE nu a dezvăluit public la ce nivel crede că ar trebui să fie modificat plafonul, însă diverse relatări au indicat valoarea de 50 de dolari.

Țițeiul Brent, o referință globală, a fost tranzacționat recent la aproape 65 de dolari pe baril, în timp ce petrolul rusesc a fost tranzacționat între 55 și 59 de dolari în aprilie și mai, chiar sub plafon.

Ideea din spatele scăderii plafonului este de a reduce suma de bani pe care Moscova o obține din vânzările sale legitime de țiței maritim. Prețul petrolului a scăzut brusc pe parcursul anului 2025, iar țițeiul Brent se află acum cu doar câțiva dolari peste plafonul de 60 de dolari.

Ezitarea SUA generează frustrări

Miniștrii de Finanțe din G7 au avut săptămâna trecută o reuniune în Canada, țară care asigură președinția acestui format, unde au avut loc discuții cu privire la acest dosar.

Aceștia au emis o declarație prin care au condamnat ”războiul brutal fără oprire” al Rusiei și au afirmat că, în cazul în care eforturile de obținere a unei încetări a focului vor eșua, vor analiza ”o nouă consolidare a sancțiunilor”.

Cu toate acestea, agenția de presă Reuters a citat un oficial european care a participat la discuții și care a declarat că SUA ”nu sunt convinse” de reducerea plafonului de preț, argumentând că scăderea prețurilor petrolului afectează deja Rusia.

De la începutul războiului din 2022, a existat incertitudine cu privire la sancțiunile petroliere atât în UE, cât și în SUA, din cauza perspectivei de întrerupere a aprovizionării și de creștere a prețurilor la energie pentru proprii consumatori.

Un obiectiv major al recentelor pachete de sancțiuni a fost acela de a ținti așa-numită flotă fantomă a Rusiei, sute de petroliere uzate achiziționate de Moscova pentru a eluda măsurile restrictive.

De obicei, navele sunt cumpărate prin intermediul unor părți terțe și apoi transportă petrol în întreaga lume folosind sisteme de asigurare opace sau ilegale.

Administrația Biden a început să aplice sancțiuni individuale asupra unor petroliere, decizii pe care le-au adoptat și UE și Regatul Unit.

În prezent, mai mult de 700 de petroliere au fost sancționate, însă administrația Trump nu a vizat până în prezent nici un astfel de petrolier.

Statele membre ale UE au adoptat săptămâna trecută cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni economice și individuale împotriva Rusiei și pregătește o nouă serie de sancțiuni care vor viza, printre altele, Nord Stream 1 și 2, flota fantomă rusă și sectorul financiar.

Miniștrii de finanțe din G7 au declarat joi că vor să „maximizeze presiunea” asupra Rusiei, în special prin intensificarea sancțiunilor, dacă Moscova nu acceptă un armistițiu în Ucraina, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Reuniți în vestul Canadei pentru o întâlnire de trei zile, miniștrii clubului economiilor avansate au adăugat că au decis împreună cu Kievul că nicio țară care „a finanțat sau a furnizat mașina de război rusă’ nu va putea participa la reconstrucția Ucrainei”. 

Potrivit comunicatului oficial, miniștrii de finanțe au convenit să își mențină sprijinul ferm și constant pentru Ucraina, să continue explorarea tuturor opțiunilor posibile pentru a trage Rusia la răspundere – inclusiv prin intensificarea sancțiunilor – și să susțină eforturile de implicare a sectorului privat în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei.

Canada a dorit marți să transmită un „mesaj puternic” lumii invitând un ministru ucrainean la reuniunea miniștrilor de finanțe din G7, ai cărui membri sunt în dispută în legătură cu amploarea sprijinului pe care trebuie să îl ofere țării aflate în război cu Rusia și loviți de ofensiva protecționistă a președintelui american Donald Trump.

Gazdă în acest an reuniunii miniștrilor de finanțe din G7 (Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul Unit, Franța, Italia și Canada), ministrul canadian François-Philippe Champagne l-a invitat pe omologul său ucrainean, Serhii Marcenko.

Șefii finanțelor din G7 au condamnat din nou „războiul brutal continuu” dus de Rusia împotriva Ucrainei și au declarat că, în cazul în care demersurile diplomatice pentru o încetare a focului vor eșua, sunt pregătiți să analizeze toate opțiunile disponibile – inclusiv o intensificare a sancțiunilor, scrie The Guardian.

Eforturile diplomatice de a pune capăt conflictului s-au intensificat în ultimele săptămâni, oficialii ruși și ucraineni purtând săptămâna trecută, la Istanbul, primele discuții față în față după mai bine de trei ani.

După un maraton de convorbiri telefonice la cel mai înalt nivel, SUA-UE-Ucraina-Rusia, se așteaptă ca negocierile de pace să „înceapă imediat”. De asemenea, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a anunțat la începutul săptămânii că Vaticanul este pregătit și își dorește să se implice în procesul de obținere a păcii prin găzduirea discuțiilor. 

Ministrul canadian de Finanțe, François-Philippe Champagne, a declarat marți că reuniunea miniștrilor de Finanțe și guvernatorilor băncilor centrale din G7, desfășurată în stațiunea Banff, Alberta, are ca obiectiv esențial „să readucă stabilitatea” sistemului economic global, afectat de „haosul” provocat de politica tarifară promovată de fosta administrație Trump, informează EFE, preluat de Agerpres.

„Rolul nostru este să readucem stabilitatea și creșterea. Eu aș spune că acestea sunt principalele obiective”, a afirmat Champagne, într-o conferință de presă susținută alături de ministrul ucrainean de Finanțe, Sergii Marchenko.

Champagne a recunoscut că se așteaptă la discuții tensionate privind taxele vamale în dialogul cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, care participă la summit, alături de președintele Rezervei Federale, Jerome Powell. „Suntem încântați că secretarul Bessent este aici, la Banff (…). Vom continua să ne angajăm într-o discuție foarte constructivă”, a spus oficialul canadian.

„Întotdeauna am vorbit despre temele centrale. Nu este nicio îndoială că suntem uniți. Dar întotdeauna există tensiuni în privința taxelor, cum este de așteptat. În același timp, putem realiza multe împreună”, a adăugat el.

Sprijin pentru Ucraina și sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei

Referindu-se la războiul din Ucraina, Champagne a subliniat că prezența ministrului finanțelor, Serhii Marchenko, transmite „un mesaj puternic că G7 își reafirmă angajamentul de a sprijini Ucraina”. Cei doi miniștri s-au întâlnit marți dimineață cu reprezentanții fondurilor de pensii și investitori instituționali pentru a discuta despre reconstrucția Ucrainei, estimată la peste 500 miliarde de dolari.

Ministrul ucrainean a pledat pentru scăderea plafonului de preț aplicat exporturilor de petrol ale Rusiei: „Credem că este un moment bun pentru a-l coborî, pentru ca economia Rusiei să sufere, deoarece folosesc aceste venituri cu scopuri militare.”

Marchenko a mai afirmat că speră să-i reitereze secretarului Bessent necesitatea impunerii unor sancțiuni suplimentare de către SUA: „Este unica modalitate posibilă de a exercita presiunea necesară pentru a ajunge la acorduri atunci când sunt negocieri legate de război.”

Reuniunea G7, care continuă până joi, are loc într-un moment delicat pentru economia globală, iar oficialii participanți vizează un front comun pentru a combate instabilitatea economică, practicile comerciale incorecte și efectele geopolitice ale conflictelor în curs.