Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut întrevederi cu managementul companiei ADQ Al Dahra, cu Khaldoon al Mubarak, CEO al companiei Mubadala, cu reprezentanții companiei IHC/Abu Dhabi Ports și cu Sultan Al Jaber, CEO ADNOC, președinte Masdar și președinte al Summitul-ui mondial pentru acțiuni climatice COP28.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, dezvoltarea de proiecte strategice comune între România și Emiratele Arabe Unite a constituit linia directoare a întâlnirilor economice pe care premierul Marcel Ciolacu le-a avut în cadrul vizitei de lucru în Abu Dhabi.

Citiți și: Marcel Ciolacu: România continuă să atragă investitori din Emiratele Arabe Unite în infrastructura aeriană, digitalizare, energie și agricultură

Am discutat în Qatar despre investiții majore în infrastructură, energie, agricultură, anunță Marcel Ciolacu. Va fi creat un grup comun de lucru care să identifice proiecte concrete și de interes pentru ambele părți

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

Șeful Executivului român a exprimat interesul părții române în menținerea la cote înalte a relațiilor bilaterale și în atragerea investițiilor emirateze, context în care a subliniat importanța celei de-a treia sesiuni a Comisiei inter-guvernamentale de cooperare, care urmează să se desfășoare la București în perioada imediat următoare.

”Fie că avem în vedere proiecte în energie, infrastructură, agricultură și procesare alimentară, IT&C, companiile emirateze pot avea o contribuție substanțială la dezvoltarea în România a unor investiții majore. Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, investițiile în energia verde și în procesare alimentară sunt obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu Emiratele Arabe Unite”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

Totodată, Marcel Ciolacu a apreciat că asociațiile profesionale și camerele de comerț și industrie din ambele țări au un rol important în promovarea și susținerea cooperării bilaterale și a schimburilor de experiență.

Premierul român a menționat că această vizită va conduce și la amplificarea prezenței companiilor românești pe piața emirateză. În același timp, ambele părți și au manifestat interesul pentru constituirea Fondului suveran de investiții România – EAU.

Cooperarea în sectorul energetic a reprezentat unul din subiectele abordate în cadrul acestor întrevederi, în condițiile în care România are încă o componentă importantă de folosire a energiei convenționale, astfel încât oferă oportunități de cooperare în domeniile produselor petroliere și gazelor naturale, dar se află în curs de desfășurare și tranziția către o economie verde, conform angajamentelor climatice asumate la nivelul UE.

Guvernul explică că acesta este motivul pentru care sunt încurajate investiții semnificative în domenii precum energia regenerabilă și îmbunătățirea eficienței energetice, dar și în ceea ce privește dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei, în scopul echilibrării sistemului energetic din România.

Un alt domeniu abordat în cadrul întâlnirilor a fost dezvoltarea comerțului bilateral, cu accent pe produse agroalimentare și IT&C, aceste mărfuri oferind un potențial încă insuficient explorat.

În ceea ce privește transporturile, pe lângă importanța strategică a Portului Constanța, România oferă oportunități de cooperare și pentru dezvoltarea rețelelor feroviară și rutieră de care dispune.

Premierul Marcel Ciolacu a amintit și de cele opt proiecte propuse de România în cadrul  Inițiativei celor Trei Mări (I3M), aflate în diferite stadii de realizare și care pot fi interesante pentru investitorii cu expertiză în infrastructura de transport, energetică sau digitală.

România a beneficiat de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în ultimii 30 de ani, a subliniat directorul general pentru România al instituției anterior amintite, Victoria Zinchuk, la cea de-a 7-a ediţie a Forumului de Protejare a Infrastructurii Critice (CIP Forum), parte a Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2024, conform Agerpres.

Aceasta a evidențiat că cea mai mare finanțare a fost îndreptată spre ”proiectele de deșeuri și apă uzată din România”.

”Ca bancă, finanţăm proiecte şi printre ele evident proiecte de infrastructură. Aici, în România, în ultimii 30 de ani, BERD a oferit investiţii de peste un miliard de euro, plus că suntem capabili să atragem alte 7 miliarde pentru a finanţa diverse proiecte de infrastructură, cum ar fi proiectele de apă şi apă uzată. (…)De asemenea, oferim finanţare soluţiilor de transport urban. Ne uităm la oportunităţile de a ne asigura cu adevărat că oferim o viaţă mai bună acelor oameni care trăiesc în România şi în alte ţări în care operează BERD”, a spus Zinchuk.

În viziunea sa, îmbunătățirea infrastructurii poate duce și la îmbunătățirea demografiei în societatea din România, dând drept exemplu pozitiv Clujul sau Timișoara.

Oficialul BERB a pus accentul și pe nevoia de leadership pentru a atrage fondurile europene puse la dispoziția țării noastre.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București a dat startul marți, 16 aprilie, DISB – Digital Innovation Summit Bucharest (DISB), un eveniment de referință în domeniul inovației digitale, diplomației cibernetice și protecției infrastructurilor critice. Organizat sub Înaltul Patronaj al Președintelui Camerei Deputaților și al Premierului României, pe parcursul a trei zile (16-18 aprilie), summit-ul explorează punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice în lumea interconectată de astăzi.

Citiți și: Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

De asemenea, DISB este un eveniment inovator care combină două conferințe de mare impact: cea de-a 7-a ediție a Forumului pentru Protecția Infrastructurii Critice – CIP Forum și cea de-a 3-a ediție a Conferinței Internaționale de Diplomație Cibernetică – ICCD.

CIP Forum se axează pe integrarea blockchain pentru combaterea atacurilor cibernetice, lansarea Muzeului NFT al ICI București și paneluri dedicate rolului femeilor în inovație și societate.

ICCD analizează conexiunea dintre tehnologie și relațiile internaționale, agenda cuprinzând teme precum consensul global asupra politicilor digitale, consolidarea alianțelor regionale de securitate cibernetică și strategii proactive privind dezinformarea.

Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole au trimis cinci aeronave Eurofighter, 57 de membri ai Escadrilei 14 și doi membri ai Centrului Logistic de Armament și Experimentare (CLAEX) la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (România), unde operează până la data 19 aprilie, ca o demonstrație a angajamentului Spaniei față de securitatea colectivă a țărilor NATO, informează Ambasada Spaniei la București într-un comunicat.

Noua desfășurare face parte din operațiunile Alianței Atlantice care vizează consolidarea disuasiunii și apărării pe flancul său estic, ca răspuns la tensiunile și provocările de securitate din ce în ce mai mari din regiune.

Prin urmare, NATO și-a sporit prezența în Europa de Est, subliniind importanța unei supravegheri aeriene continue pentru a proteja spațiul aerian aliat, unul dintre cele mai aglomerate din lume.

Sarcina “Detașamentului Paznic” este de a desfășura misiuni care variază de la supravegherea aeriană la exerciții de antrenament cu țările aliate, demonstrând interoperabilitatea și coeziunea între forțele aeriene ale Alianței.

Misiunea subliniază capacitatea de reacție rapidă a membrilor NATO la amenințările la adresa integrității lor teritoriale și a păcii regionale, demonstrată cu această ocazie de către Escadrila a 14-a și de forțele aeriene și spațiale prin pregătire și instruire continuă.

Această operațiune face parte din conceptul de scut aerian al NATO (Air Shielding), conceput pentru a se adapta în mod dinamic la nevoile de securitate și pentru a oferi o acoperire aeriană sporită în zonele critice. “Detașamentul Paznic” reafirmă angajamentul Spaniei față de principiile apărării colective.

Această nouă desfășurare este susținută de ‘Detașamentul Tigru’, care continuă să opereze din octombrie 2022 în România cu misiunea de supraveghere a spațiului aerian.

În plus, ca parte a misiunii NATO de poliție aeriană în zona baltică, ‘Detașamentul Vilkas’ este desfășurat în prezent în Lituania, fiind format din 150 de militari și opt F-18 din cadrul a 12-a și a 15-a escadrile aeriene și spațiale, care vor fi operaționale până la 31 iulie.