Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Miniștrii de externe ai României și R. Moldova au discutat despre finalizarea noului acord de asistență nerambursabilă: Orice proiect de interconectare cu România înseamnă interconectare cu UE și Inițiativa celor Trei Mări

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

România va sprijini cu prioritate proiectele de interconectare cu Republica Moldova, un nou acord de asistență nerambursabilă între București și Chișinău, reforma justiției și avansarea luptei anti-corupție, a afirmat marți ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, într-o conferință comună de presă cu omologul său moldovean, Nicolae Popescu.

Ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova efectuează prima sa vizită externă de la preluarea titulaturii de șef al diplomației de peste Prut, pe care a mai deținut-o și în 2019, participând la București la Reuniunea Anuală a Diplomației Române.

Șeful diplomației române a arătat că “România sprijină obiective strategice esențiale” precum “reformarea și modernizarea statului și parcursul ireversibil al Republicii Moldova către Uniunea Europeană”.

“Am agreat pașii concreți pentru avansarea obiectivelor comune cu rezultate și beneficii pentru cetățeni. Vom sprijini ca prioritare proiectele de interconectare, negocierea noului Acord de asistență nerambursabilă, reforma justiției, avansarea luptei anti-corupție”, a spus Aurescu.

Potrivit unui comunicat al MAE, “vizita în România a șefului diplomației de la Chișinău constituie o reafirmare a relației speciale, de parteneriat strategic, dintre România și Republica Moldova și reprezintă prima vizită externă a ministrului Nicu Popescu, de la preluarea mandatului, având loc într-un moment deosebit de favorabil pentru relațiile bilaterale. Cei doi oficiali au avut un dialog de substanță cu privire la proiectele de interes strategic aflate pe agenda bilaterală și referitor la acțiunile comune pentru aprofundarea cooperării și consolidarea suplimentară a dialogului între România și Republica Moldova la toate nivelurile, inclusiv prin organizarea unei ședințe comune de guvern”.

“În acest sens, au fost convenite acțiuni pentru a sprijini punerea în aplicare a reformelor de către noul Executiv de la Chișinău, implementarea accelerată a proiectelor bilaterale prioritare și mecanisme de identificare de noi proiecte și programe, inclusiv pe baza priorităților și necesităților concrete ale Guvernului Republicii Moldova. Au fost discutate perspectivele convenirii unui nou Acord substanțial de asistență nerambursabilă, care să îndeplinească funcțiile Acordului privind asistența nerambursabilă de 100 milioane euro, semnat în 2010 și ieșit din vigoare, în pofida eforturilor depuse de partea română, la 28 martie 2021. Totodată, cei doi miniștri ai afacerilor externe au convenit etapele de urmat în vederea actualizării Foii de Parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România – Republica Moldova, document strategic care va ghida cooperarea bilaterală viitoare. Cei doi miniștri au agreat necesitatea continuării în ritm accelerat a proiectelor strategice de interconectare, inclusiv a celor din domeniul energiei și al transporturilor, mai ales construcția și reabilitarea podurilor de peste Prut, precum și continuarea și multiplicarea programelor de asistență, în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova”, a mai arătat sursa citată.

Șeful diplomației române a oferit detalii și despre stadiul negocierilor privind noul acord privind asistența nerambursabilă pe care România este pregătită să o acorde Republicii Moldova

În ceea ce privește noul acord privind asistența nerambursabilă acordată Republicii Moldova de către România, suntem într-o fază finală de redactare a textului acestui proiect. Așa cum am discutat deja în timpul vizitei la Chișinău din 23 iulie cu doamna președinte Maia Sandu, cu doamna Gavrilița înainte de a fi desemnată ca prim-ministru, acest acord va integra și protocoalele adiționale care au fost deja încheiate. Până în prezent, au intrat în vigoare cinci protocoale adiționale. De asemenea, vom integra și conținutul programului adițional 6, care nu a mai putut să fie finalizat din motivele pe care le-am explicat public în așa fel încât să putem extinde domeniile de aplicabilitate a acordului ca să îl facem mai eficient”, a spus el.

Bogdan Aurescu a arătat că acest acord ar putea fi semnat la următoarea ședință comună de guvern dintre București și Chișinău, însă nu a avansat în mod cert suma care va fi oferită Republicii Moldova.

În egală măsură, vom încerca să finalizăm acest acord pentru a fi semnat la ședința comună de guvern. În ceea ce privește suma pe care o vom aloca noului acord, nu am ajuns la o decizie finală, dar examinăm posibilitatea de a crește această sumă, cel puțin până la nivelul de 100 de milioane de euro, care era inițial prevăzut. (…) Sper să putem să suplimentăm această sumă”, a spus el.

De cealaltă parte, ministrul Nicolae Popescu a vorbit despre proiectele de interconectare dintre România și Republica Moldova.

“Din perspectiva noastră, Uniunea Europeană sprijină interconectarea Republicii Moldova, ori în condițiile noastre geografice, orice interconectare cu Uniunea Europeană înseamnă interconectare cu România. În acest sens, în majoritatea proiectelor de interconectare a Republicii Moldova cu România – electricitate, gaz, drumuri, căi ferate – există și o componentă europeană, finanțări directe din partea Uniunii Europene sau alte instituții de finanțare, uneori și alte state membre sunt gata să sprijine modernizarea infrastructurii comune. Franța s-a oferit să sprijine modernizarea căii ferate Chișinău – Ungheni, care ar permite un acces mai rapid cu trenul între Chișinău și Iași”, a spus el.

În egală măsură, cei doi miniștri au abordat și chestiunea participării Republicii Moldova la Inițiativa celor Trei Mări, subiect discutat de președinta Maia Sandu cu omologul său polonez, cu ocazia vizitei pe care Andrzej Duda a efectuat-o la Chișinău pentru a participa, alături de președintele Klaus Iohannis și de cel ucrainean Volodimir Zelenski, la aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova.

“Republica Moldova nu a făcut parte în etapele inițiale de lansare a acestei inițiative. Noi suntem interesați să participăm la această inițiativă, la proiectele de infrastructură. În același timp, ținând cont de geografia pe care o avem și de faptul că singurul nostru vecin din Uniunea Europeană este România, la modul practic, orice proiect care fortifică, dezvoltă și modernizează infrastructura comună dintre România și Republica Moldova ne conectează și la acele proiecte de infrastructură din cadrul Inițiativei celor Trei Mări, dar noi ca stat suntem interesați să participăm la aceste proiecte și urmează să discutăm în detaliu cum o putem face cu inițiatorii acestei inițiative”, a spus Nicolae Popescu.

În continuarea celor afirmate de omologul de la Chișinău, Bogdan Aurescu a remarcat că Republica Moldova poate participa la proiectele Inițiativei, chiar dacă nu este stat membru al acesteia

“Inițiativa celor Trei Mări a fost creată în așa fel încât să permită participarea în calitate de stat membru doar a statelor din Uniunea Europeană. Dar, în același timp, așa cum vă amintiți, am contribuit la crearea design-ului diverselor instrumente ale inițiativei, există posibilitatea ca la proiectele Inițiativei celor Trei Mări să participe și statele care nu sunt formal membre ale Inițiativei. (…) Ceea ce deschide calea unei finanțări prin fondul de investiții al celor trei mări”, a conchis el.

Seria contactelor politice la nivel înalt continuă între România și Republica Moldova. În luna iulie, ministrul Bogdan Aurescu a devenit primul oficial dintr-o țară UE care s-a deplasat la Chișinău după alegerile legislative câștigate de forțele pro-europene, iar președintele Klaus Iohannis a participat la ceremoniile consacrate aniversării a trei decenii de independență a Republicii Moldova. În egală măsură, președintele Parlamentului Republicii Moldova s-a aflat pe 1 septembrie la București, în prima sa vizită externă, iar Maia Sandu va participa alături de Klaus Iohannis, la jumătatea lunii, la sesiunea solemnă a Adunării Generale a Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova, care va avea loc la Sibiu.

Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 7-9 septembrie 2021, Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR), tema ediției din acest an fiind “Acțiunea diplomației pentru consolidarea rezilienței României”.

Invitații speciali ai ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu pentru reuniunea din acest an sunt: ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Nicolae Popescu, care va fi prezent la București în cadrul unei vizite oficiale; ministrul afacerilor externe al Republicii Elene, Nikos Dendias, care va efectua o vizită bilaterală în România; ministrul afacerilor externe și al cooperării internaționale al Republicii Italiene, Luigi Di Maio, care va transmite un mesaj video; ministrul afacerilor externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, ministrul comerțului, turismului și investițiilor al Australiei, Dan Tehan, Vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație și demografie, Dubravka Šuica, secretarul general al Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Helga Schmid, care vor avea intervenții live prin videoconferință; și secretarul general al Comunității Democrațiilor (CoD), Thomas Garrett, care va fi prezent fizic la București.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

Published

on

© Guvernul României

Guvernul a aprobat memorandumul în baza căruia România va putea acorda în continuare asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova în mai multe domenii, pentru a-i sprijini parcursul european, a declarat Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Executivului.

“A fost aprobat memorandumul pentru aprobarea negocierii şi semnarea acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova. Practic, Guvernul a dat undă verde pentru negocierile şi semnarea unui nou acord în baza căruia România să continue acordarea de asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova pentru a-i sprijini parcursul european, având în vedere că vechiul acord care permitea finanţarea de către România a unor proiecte importante din Republica Moldova ieşise din vigoare anul trecut pe data de 28 martie”, a declarat Dan Cărbunaru, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, informează Agerpres.

El a menţionat o parte din proiectele derulate în Republica Moldova prin vechiul acord de sprijin tehnic şi financiar.

“Prin vechiul acord, România a sprijinit tehnic şi financiar proiecte precum reabilitarea şi modernizarea a 1.000 de grădiniţe, instituţii şcolare din Republica Moldova sau dezvoltarea Gazoductului Iaşi-Chişinău, proiect strategic de interconectare energetică între România şi Republica Moldova. În continuare, acordul va include prevederi care vizează dezvoltarea cooperării în sectorul energetic, infrastructura de transport, protecţia mediului, combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice şi infrastructură, IMM-uri, independenţa mass-media, reforma administraţiei publice, Afaceri Interne, Sănătate, Educaţie, Cultură şi Patrimoniu, Cercetare şi Turism”, a mai precizat Cărbunaru.

 

România va sprijini cu prioritate proiectele de interconectare cu Republica Moldova, un nou acord de asistență nerambursabilă între București și Chișinău, reforma justiției și avansarea luptei anti-corupție, a afirmat în luna noiembrie ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, într-o conferință comună de presă cu omologul său moldovean, Nicolae Popescu.

Împrumutul nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România a urmărit îmbunătățirea vieții tuturor cetățenilor R. Moldova, în consonanță cu obiectivele Parteneriatului Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, încheiat la Iași, în aprilie 2010. Timp de peste un deceniu, Acordul a permis finanțarea de către România a unor proiecte emblematice, cum ar fi reabilitarea și modernizarea a peste 1.000 de grădinițe și instituții școlare din R. Moldova sau asigurarea unei contribuții la dezvoltarea gazoductului Iași-Chișinău, proiect strategic de interconectare energetică între România și R. Moldova.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Maia Sandu o felicită pe Roberta Metsola, noua președintă a Parlamentului European: Aștept cu nerăbdare să cooperăm

Published

on

Photo Collage © European Union 2022 & 2022 - Source : EC & EP

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a transmis marți un mesaj de felicitare pentru alegerea Robertei Metsola în funcția de președinte al Parlamentului European.

“Îi urez un mandat de succes și așteptăm cu nerăbdare să ne aprofundăm cooperarea în viitor”, a scris Maia Sandu, pe Twitter.

Prim-vicepreședinta Parlamentului European, eurodeputata malteză Roberta Metsola (PPE), a fost aleasă marți drept noua președintă a Parlamentului pentru un mandat de doi ani și jumătate, devenind deopotrivă prima femeie care deține această poziție după 20 ani și a treia femeie din istorie în această ipostază politică, după franțuzoaicele Simone Veil (1979-1982) și Nicole Fontaine (1999-2002), ambele provenind din zona politică a creștin-democraților europeni, aceleași valori politice precum ale PPE.

Președintele interimar al PE, după decesul subit al președintelui David Sassoli, a fost ales în funcție din primul tur de scrutin cu 458 de voturi pentru dintr-un total de 690 de voturi. Au fost 74 de voturi nule și 616 voturi exprimate, majoritatea absolută necesară fiind de 309 voturi.

De altfel, alegerea lui Metsola a fost mai mult o formalitate având în vedere că eurodeputatul PPE nu avea oponenți din partea celorlalte grupuri majore al legislativului european, social-democrații și Renew Europe, și ținând cont de înțelegerea politică ca, în prima jumătate a mandatului, Parlamentul să fie condus de un eurodeputat social-democrat, poziție pe care a deținut-o David Sassoli. Contracandidații Robertei Metsola au fost alte două femei eurodeputat, Alice Bah Kuhnke (Verzi, Suedia), care a primit 101 voturi și Sira Rego (Stânga, Spania) – 57 de voturi.

Votul de marți a urmat unei ceremonii de omagiere a lui Sassoli, care a avut loc luni seară, în debutul sesiunii plenare.

Prin alegerea lui Metsola la șefia Parlamentului European, trei din cele patru funcții de conducere de top ale instituțiilor UE sunt deținute femei, Comisia Europeană fiind condusă de Ursula von der Leyen, iar Banca Centrală Europeană de Christine Lagarde. Singurul bărbat președinte de instituție importantă a UE este Charles Michel, șeful Consiliului European. Totodată, două dintre aceste patru funcții (Comisia și Parlamentul) revin de acum Partidului Popular European.

De asemenea, este pentru prima dată când Malta, cel mai mic stat membru al UE care a aderat la Uniune în 2004 și care deține șase mandate în Parlamentul European, dă un reprezentant de-al său la conducerea unei instituții europene.

Continue Reading

NATO

Ambasada SUA în România răspunde “garanțiilor de securitate” cerute de Moscova: Rusia a invadat R. Moldova, Georgia și Ucraina și nu a mai plecat. Cine este agresorul?

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Ambasada Statelor Unite în România a publicat miercuri, în timpul dialogului din cadrul Consiliului NATO – Rusia privind propunerile Rusiei pentru securitatea europeană, un mesaj, însoțit de o fotografie, în care amintește că Moscova a invadat militar trei țări din vecinătatea estică a Alianței și nu și-a mai retras forțele militare din aceste state.

“Rusia a invadat Republica Moldova în 1991-1992 … și nu a mai plecat. Rusia a invadat Georgia în 1991-1993 și apoi în 2008 … și nu a mai plecat. Rusia a invadat Ucraina în 2014 … și nu a mai plecat. Vedeți un tipar aici? Cine este agresorul?”, a scris misiunea diplomatică americană pe Facebook.

 

De altfel, cele 30 de state membre ale NATO au transmis miercuri Rusiei că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, care a prezidat prima reuniune a Consiliului NATO-Rusia din ultimii ani.

Reuniunea, desfășurată “într-un moment definitoriu pentru securitatea europeană”, după cum însuși Stoltenberg a punctat, s-a concentrat pe situația de securitate din Ucraina și din jurul acesteia și pe propunerile de securitate publicate de Federația Rusă în luna decembrie a anului trecut și prin care Moscova a solicitat ca NATO să nu se extindă suplimentar și să renunțe la prezența sa militară în statele care au aderat la Alianță după 1997, precizare care include și România.

O afirmație similară mesajului publicat de Ambasada Statelor Unite a fost făcută și de secretarul de stat american, Antony Blinken, la finele săptămânii trecute.

“Rusia a ridicat probleme de securitate europeană în declarațiile sale publice şi în documentele pe care le-a prezentat. Dar să fim foarte clari despre asta: NATO nu a invadat Ucraina; NATO nu a invadat Georgia; NATO nu a dislocat trupe în Republica Moldova împotriva voinței poporului său. Acestea sunt toate lucrurile, printre multe altele, pe care Rusia le-a făcut în ultimii ani”, a subliniat secretarul de stat american vinerea trecută, după o reuniune extraordinară online a miniștrilor de externe din NATO.

De-a lungul vremii, prin declarațiile adoptate în cadrul summit-urilor aliate, NATO a solicitat Rusiei să își retragă trupele din țările menționate.

Cel mai recent, în declarația de la summitul din Bruxelles din 14 iunie 2021, se menționează că NATO ”reiterează sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor lor recunoscute la nivel internațional. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, cerem Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără acordul lor”.

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ19 mins ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA33 mins ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu39 mins ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA52 mins ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE1 hour ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D2 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE3 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.3 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE4 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.4 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA1 day ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending