România va sprijini cu prioritate proiectele de interconectare cu Republica Moldova, un nou acord de asistență nerambursabilă între București și Chișinău, reforma justiției și avansarea luptei anti-corupție, a afirmat marți ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, într-o conferință comună de presă cu omologul său moldovean, Nicolae Popescu.

Ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova efectuează prima sa vizită externă de la preluarea titulaturii de șef al diplomației de peste Prut, pe care a mai deținut-o și în 2019, participând la București la Reuniunea Anuală a Diplomației Române.

Șeful diplomației române a arătat că “România sprijină obiective strategice esențiale” precum “reformarea și modernizarea statului și parcursul ireversibil al Republicii Moldova către Uniunea Europeană”.

“Am agreat pașii concreți pentru avansarea obiectivelor comune cu rezultate și beneficii pentru cetățeni. Vom sprijini ca prioritare proiectele de interconectare, negocierea noului Acord de asistență nerambursabilă, reforma justiției, avansarea luptei anti-corupție”, a spus Aurescu.

Potrivit unui comunicat al MAE, “vizita în România a șefului diplomației de la Chișinău constituie o reafirmare a relației speciale, de parteneriat strategic, dintre România și Republica Moldova și reprezintă prima vizită externă a ministrului Nicu Popescu, de la preluarea mandatului, având loc într-un moment deosebit de favorabil pentru relațiile bilaterale. Cei doi oficiali au avut un dialog de substanță cu privire la proiectele de interes strategic aflate pe agenda bilaterală și referitor la acțiunile comune pentru aprofundarea cooperării și consolidarea suplimentară a dialogului între România și Republica Moldova la toate nivelurile, inclusiv prin organizarea unei ședințe comune de guvern”.

“În acest sens, au fost convenite acțiuni pentru a sprijini punerea în aplicare a reformelor de către noul Executiv de la Chișinău, implementarea accelerată a proiectelor bilaterale prioritare și mecanisme de identificare de noi proiecte și programe, inclusiv pe baza priorităților și necesităților concrete ale Guvernului Republicii Moldova. Au fost discutate perspectivele convenirii unui nou Acord substanțial de asistență nerambursabilă, care să îndeplinească funcțiile Acordului privind asistența nerambursabilă de 100 milioane euro, semnat în 2010 și ieșit din vigoare, în pofida eforturilor depuse de partea română, la 28 martie 2021. Totodată, cei doi miniștri ai afacerilor externe au convenit etapele de urmat în vederea actualizării Foii de Parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România – Republica Moldova, document strategic care va ghida cooperarea bilaterală viitoare. Cei doi miniștri au agreat necesitatea continuării în ritm accelerat a proiectelor strategice de interconectare, inclusiv a celor din domeniul energiei și al transporturilor, mai ales construcția și reabilitarea podurilor de peste Prut, precum și continuarea și multiplicarea programelor de asistență, în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova”, a mai arătat sursa citată.

Șeful diplomației române a oferit detalii și despre stadiul negocierilor privind noul acord privind asistența nerambursabilă pe care România este pregătită să o acorde Republicii Moldova

“În ceea ce privește noul acord privind asistența nerambursabilă acordată Republicii Moldova de către România, suntem într-o fază finală de redactare a textului acestui proiect. Așa cum am discutat deja în timpul vizitei la Chișinău din 23 iulie cu doamna președinte Maia Sandu, cu doamna Gavrilița înainte de a fi desemnată ca prim-ministru, acest acord va integra și protocoalele adiționale care au fost deja încheiate. Până în prezent, au intrat în vigoare cinci protocoale adiționale. De asemenea, vom integra și conținutul programului adițional 6, care nu a mai putut să fie finalizat din motivele pe care le-am explicat public în așa fel încât să putem extinde domeniile de aplicabilitate a acordului ca să îl facem mai eficient”, a spus el.

Bogdan Aurescu a arătat că acest acord ar putea fi semnat la următoarea ședință comună de guvern dintre București și Chișinău, însă nu a avansat în mod cert suma care va fi oferită Republicii Moldova.

În egală măsură, vom încerca să finalizăm acest acord pentru a fi semnat la ședința comună de guvern. În ceea ce privește suma pe care o vom aloca noului acord, nu am ajuns la o decizie finală, dar examinăm posibilitatea de a crește această sumă, cel puțin până la nivelul de 100 de milioane de euro, care era inițial prevăzut. (…) Sper să putem să suplimentăm această sumă”, a spus el.

De cealaltă parte, ministrul Nicolae Popescu a vorbit despre proiectele de interconectare dintre România și Republica Moldova.

“Din perspectiva noastră, Uniunea Europeană sprijină interconectarea Republicii Moldova, ori în condițiile noastre geografice, orice interconectare cu Uniunea Europeană înseamnă interconectare cu România. În acest sens, în majoritatea proiectelor de interconectare a Republicii Moldova cu România – electricitate, gaz, drumuri, căi ferate – există și o componentă europeană, finanțări directe din partea Uniunii Europene sau alte instituții de finanțare, uneori și alte state membre sunt gata să sprijine modernizarea infrastructurii comune. Franța s-a oferit să sprijine modernizarea căii ferate Chișinău – Ungheni, care ar permite un acces mai rapid cu trenul între Chișinău și Iași”, a spus el.

În egală măsură, cei doi miniștri au abordat și chestiunea participării Republicii Moldova la Inițiativa celor Trei Mări, subiect discutat de președinta Maia Sandu cu omologul său polonez, cu ocazia vizitei pe care Andrzej Duda a efectuat-o la Chișinău pentru a participa, alături de președintele Klaus Iohannis și de cel ucrainean Volodimir Zelenski, la aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova.

“Republica Moldova nu a făcut parte în etapele inițiale de lansare a acestei inițiative. Noi suntem interesați să participăm la această inițiativă, la proiectele de infrastructură. În același timp, ținând cont de geografia pe care o avem și de faptul că singurul nostru vecin din Uniunea Europeană este România, la modul practic, orice proiect care fortifică, dezvoltă și modernizează infrastructura comună dintre România și Republica Moldova ne conectează și la acele proiecte de infrastructură din cadrul Inițiativei celor Trei Mări, dar noi ca stat suntem interesați să participăm la aceste proiecte și urmează să discutăm în detaliu cum o putem face cu inițiatorii acestei inițiative”, a spus Nicolae Popescu.

În continuarea celor afirmate de omologul de la Chișinău, Bogdan Aurescu a remarcat că Republica Moldova poate participa la proiectele Inițiativei, chiar dacă nu este stat membru al acesteia

“Inițiativa celor Trei Mări a fost creată în așa fel încât să permită participarea în calitate de stat membru doar a statelor din Uniunea Europeană. Dar, în același timp, așa cum vă amintiți, am contribuit la crearea design-ului diverselor instrumente ale inițiativei, există posibilitatea ca la proiectele Inițiativei celor Trei Mări să participe și statele care nu sunt formal membre ale Inițiativei. (…) Ceea ce deschide calea unei finanțări prin fondul de investiții al celor trei mări”, a conchis el.

Seria contactelor politice la nivel înalt continuă între România și Republica Moldova. În luna iulie, ministrul Bogdan Aurescu a devenit primul oficial dintr-o țară UE care s-a deplasat la Chișinău după alegerile legislative câștigate de forțele pro-europene, iar președintele Klaus Iohannis a participat la ceremoniile consacrate aniversării a trei decenii de independență a Republicii Moldova. În egală măsură, președintele Parlamentului Republicii Moldova s-a aflat pe 1 septembrie la București, în prima sa vizită externă, iar Maia Sandu va participa alături de Klaus Iohannis, la jumătatea lunii, la sesiunea solemnă a Adunării Generale a Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova, care va avea loc la Sibiu.

Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 7-9 septembrie 2021, Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR), tema ediției din acest an fiind “Acțiunea diplomației pentru consolidarea rezilienței României”.

Invitații speciali ai ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu pentru reuniunea din acest an sunt: ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Nicolae Popescu, care va fi prezent la București în cadrul unei vizite oficiale; ministrul afacerilor externe al Republicii Elene, Nikos Dendias, care va efectua o vizită bilaterală în România; ministrul afacerilor externe și al cooperării internaționale al Republicii Italiene, Luigi Di Maio, care va transmite un mesaj video; ministrul afacerilor externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, ministrul comerțului, turismului și investițiilor al Australiei, Dan Tehan, Vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație și demografie, Dubravka Šuica, secretarul general al Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Helga Schmid, care vor avea intervenții live prin videoconferință; și secretarul general al Comunității Democrațiilor (CoD), Thomas Garrett, care va fi prezent fizic la București.