Connect with us

NATO

Miniștrii de Externe din țările NATO pregătesc summitul de anul viitor, primul pentru Donald Trump. Cooperarea NATO-UE, cel mai important subiect de pe agendă

Published

on

Miniștrii de Externe ai țărilor membre NATO se reunesc marți și miercuri la Bruxelles, prima întrunire ministerială a șefilor diplomațiilor din țările euro-atlantice după summitul aliat de la Varșovia. Reuniunea de la cartierul general NATO va surprinde și o simbolistică aparte: va fi ultima participare a secretarului de stat al SUA, John Kerry, la o reuniune ministerială, dar și cea din urmă întrevedere găzduită la actualul sediu al Alianței.

North Atlantic Council meeting - Meetings of NATO Defence MinistersTotodată, România ar putea fi reprezentată pentru ultima oară la reuniunea miniștrilor de Externe de către Lazăr Comănescu, ministru de Externe în cabinetul tehnocrat condus de Dacian Cioloș.

Cooperarea UE-NATO, sprijinul aliat pentru coaliția anti-Daesh, proiectarea stabilității în Balcanii de Vest și în Afganistan, dar și situația de securitate din estul Ucrainei se vor afla pe agenda reuniunii, a anunțat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit corespondentului CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles.

Relația UE-NATO: 40 de măsuri în șapte domenii pentru implementarea Declarației de la Varșovia

O importanță aparte în discuțiile miniștrilor de Externe va fi acordată relațiilor cu Uniunea Europeană, care în ultimele luni a făcut pași concreți pentru revigorarea apărării europene. Consiliul UE a adoptat un plan de implementare în domeniul securității și apărării la reuniunea comună a miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE din 14 noiembrie. Apoi, Parlamentul European, întrunit în sesiune plenară la Strasbourg, a votat două rezoluții ce vizau Uniunea Europeană a Apărării și revizuirea Politicii de Securitate și de Apărare Comune. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană a publicat zilele trecute Planul European pentru Apărare, un document axat pe două dimensiuni: finanțarea cercetării în industria apărării cu 90 de milioane de euro până în 2020 și din 2021 cu 500 de milioane de euro anual și crearea unu fond european pentru apărare care să vizeze achiziția de armament. Toate documentele amintite anterior subliniază caracterul de pilon fundamental al Declarației UE-NATO de la Varșovia în consolidarea apărării europene.

”Cooperarea NATO-UE este un mijloc cheie de consolidare a răspunsului nostru la adresa unui mediu de securitate provocator”, a remarcat Stoltenberg, făcând referire la Declarația Comună UE-NATO.

Mă aștept să facem un important pas înainte prin susținerea unui pachet de 40 măsuri pentru implicarea Declarației Comune. Acesta urmărește să aprofundeze cooperarea noastră în șapte domenii, inclusiv contracararea amenințărilor hibride și teroriste”, a mai subliniat înaltul oficial aliat.

Relația UE-NATO se va discuta la reuniunea miniștrilor de Externe la o lună distanță de la reuniunea formatului București, în care șefii diplomațiilor din țările de pe flancul estic au pledat pentru evitarea duplicării între NATO și UE.

Miniștrii de Externe pregătesc summitul aniversar de anul viitor

Anul 2017 va fi unul important pentru comunitatea euro-atlantică: NATO își va inaugura noul cartier general printr-un summit aniversar la Bruxelles, acesta urmând a fi și întrevedere a noului președinte al SUA, Donald Trump, cu ceilalți 27 de lideri euro-atlantici.

Reuniunea din această săptămână a miniștrilor de Externe este un punct de plecare pentru summitul nostru de anul viitor. Aștept să îl întâmpin pe noul președinte american, Donald Trump, la summit și să lucrez cu el și echipa sa în timp ce NATO va continua să se adapteze provocărilor cu care ne confruntăm”, a mai spus Stoltenberg.

Ultimul summit aniversar din istoria NATO datează din 2009, când Alianța s-a reunit la Strasbourg/ Kehl (granița franco-germană) pentru a marca 60 de ani de la înființarea sa.

Întrunirea miniștrilor de Externe are loc la aproximativ două luni de la reuniunea miniștrilor Apărării, în care s-au adoptat importanți pași în planificarea implementării deciziilor summitului de la Varșovia.

Pentru cele mai importante informații, decizii adoptate de miniștrii de Externe, dar și ultimul mesaj al actualui șef diplomației americane pentru comunitatea transatlantică urmăriți corespondența CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles și transmisiunile în format LIVE STREAM de pe pagina de Facebook.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ungaria va suplimenta bugetul apărării pentru anul 2021, ajungând la 1,66% din PIB, mai aproape de obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, stabilit în cadrul NATO

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Ministrul ungar al apărării, Tibor Benko, a anunțat că bugetul militar al Ungariei va continua să crească în 2021 pentru a ajunge la 1,66% din PIB, ajungând astfel mai aproape de obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, prevăzut de NATO, informează MTI, citat de Agerpres.

Oficialul maghiar a completat că în bugetul central, aprobat vineri de parlamentul ungar, este alocată suma de 778 de miliarde de forinți (2,2 miliarde de euro) în scopuri de apărare pentru anul 2021, cu 162 de miliarde de forinți mai mult decât pentru anul curent.

Din această sumă, 25%-30% vor fi distribuiți către modernizarea armatei, a precizat Benko. În același timp, vor continua achizițiile pentru dotarea forțelor, iar în scrută vreme Ungaria va primi un prim lot de tancuri de luptă Leopard, a mai spus ministrul apărării de la Budapesta.

Un prim lot de 12 tancuri Leopard 2 A4HU urmează să sosească în această vară la baza aeriană de la Tata (nordul Ungariei). Tancurile, produse de compania germană Krauss-Maffei Wegmann (KMW), au fost luate în leasing pentru antrenament până la sosirea unui nou lot de tancuri avansate de tip A7, în 2023, a precizat pentru Magyar Nemzet comandantul unităţii de blindate de la Tata, Gabor Lorincz.

Acesta a completat că tanchiștii vor începe antrenamentul în septembrie, în Austria, urmând să continue antrenamentele în Germania și Ungaria.

Tancurile Leopard fac parte din programul de dezvoltare militară al Ungariei numit Zrinyi 2026, a mai explicat Lorincz.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie, Estonia, România, Lituania, Letonia și Polonia  – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Franța se retrage din operațiunea NATO din Marea Mediterană din cauza tensiunilor cu Turcia. Ambasadorul turc la Paris afirmă că NATO nu ar putea exista fără Turcia

Published

on

© NATO

Ministerul francez al apărării a anunţat miercuri retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

”Nu ni se pare normal să menţinem mijloace într-o operaţiune menită, printre alte sarcini, să controleze respectarea embargoului cu aliaţi care nu-l respectă”, a explicat Parisul, făcând referire la Turcia, informează AFP, potrivit Agerpres.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

Politico Europe notează că ambasadorul Franței la NATO, Muriel Domenach, i-a trimis o scrisoare secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în care a făcut patru solicitări pentru a clarifica rolul operațiunii “Sea Guardian”, inclusiv cooperarea acesteia cu o misiune a Uniunii Europene care execută punerea în aplicare a embargoului ONU asupra traficului de arme către Libia.

De asemenea, ambasadorul Turciei în Franța a spus că NATO nu ar putea exista fără Turcia într-o audiere a sa în Comisia pentru Afaceri Externe şi Apărare a Senatului francez, în contextul unei escaladări puternice a tensiunilor între Paris şi Ankara și în care diplomatul turc a trebuit să răspundă la acuzații precum “imperalismul lui Erdogan” care pune în pericol “prezența Turciei în NATO”.

Alianţa Nord-Atlantică a iniţiat recent o investigaţie în cazul unui incident produs în Marea Mediterană, în largul Libiei, între nave militare din Turcia şi Franţa, a anunţat secretarul general al NATO. Cu acea ocazie, președinția franceză a spus că “turcii se comportă într-un mod inacceptabil, instrumentalizând NATO, şi Franţa nu îi poate lăsa să facă asta”.

Emmanuel Macron a acuzat deja Ankara pe 22 iunie că face un “joc periculos” în Libia, în care identifica o nouă dovadă a “morţii cerebrale” a NATOAnul trecut, liderul francez a folosit această sintagmă privind moartea cerebrală a Alianței, întrebuințându-se de exemplul comportamentului Turciei în Siria și în Libia.

Turcia a acuzat marţi Franţa, prin vocea ministrului de externe Mevlut Cavusoglu, că are în Libia o abordare “distructivă” şi că încearcă să consolideze prezenţa Rusiei în această ţară sfâşiată de un război civil ce durează din anul 2011.

Reacţia Ankarei vine la o zi după o ieşire virulentă a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a acuzat Turcia că are o “responsabilitate istorică şi criminală” în conflictul libian.

Continue Reading

NATO

Germania şi Lituania au semnat la Vilnius un acord de cooperare militară care va permite ca soldaţii din fiecare dintre cele două ţări aliate în cadrul NATO să poată staţiona pe teritoriul celeilalte

Published

on

©Lithuanian MOD/ Twitter

Germania și Lituania au semnat marți, la Vilnius, un acord de cooperare militară care formează baza juridică pentru ca soldații din fiecare dintre cele două țări aliate în cadrul NATO să poată staționa pe teritoriul celeilalte, a precizat Ministerul lituanian al Apărării, conform DPA, citat de Agerpres.

Acordul, care a fost semnat de viceministrul apărării lituanian Vytautas Umbrasas şi de ambasadorul Germaniei la Vilnius, Matthias Sonn, se adaugă statutului existent al forţelor NATO.

”Germania este cel mai important aliat şi susţinător al stabilităţii şi al securităţii europene”, a declarat Umbrasas, potrivit unui comunicat de presă. 

Ca parte a protecţiei sporite pentru flancul estic al NATO, Bundeswehr-ul (armata germană) conduce un batalion al Alianţei Nord-Atlantice în Lituania.

Inițiativa pentru semnarea acestui acord a venit din partea Germaniei, care este văzut drept partener esențial în modernizarea armatei lituaniene, care foloseşte echipament şi sisteme de armament germane.

Lituania a achiziţionat din Germania vehicule de luptă pentru infanterie Vilkas, în baza contractului în valoare de peste 385 de milioane de euro, încheiat în 2016, obuziere autopropulsate PZ2000, transportoare blindate blindat M577 şi multe alte elemente de tehnica militară.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending