Connect with us

CONSILIUL UE

Miniștrii de externe din UE au ajuns la un “acord politic” să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei

Published

on

© European Union, 2021

Miniştrii de externe ai statelor Uniunii Europene s-au pus de acord luni să meargă mai departe în privinţa adoptării de sancţiuni împotriva mai multor oficiali ruşi de rang înalt, drept replică la încarcerarea opozantului rus Aleksei Navalnîi, au declarat surse diplomatice UE citate de AFP, Reuters şi dpa, informează Agerpres.

Potrivit Reuters, la reuniunea miniştrilor de externe din Uniunea Europeană nu au fost discutate nume, dar surse diplomatice susţin că vor fi vizaţi şeful Comitetului de anchetă rus, care se ocupă de toate infracţiunile majore, directorul direcţiei penitenciarelor, directorul Gărzii naţionale din Rusia şi procurorul general.

S-a ajuns la un “acord politic” pentru adoptarea de noi sancţiuni ţintite în cursul reuniunii şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a fost însărcinat să propună o listă cu nume de responsabili ruşi care urmează a fi vizaţi de sancţiuni.

Potrivit AFP, care citează diplomaţi europeni, pe listă nu s-ar afla niciun oligarh rus.

Dpa scrie că Uniunea Europeană ar urma să folosească noul său instrument global privind încălcarea drepturilor omului pentru prima dată de când a fost prevăzut.

UE a recurs deja la măsuri punitive din cauza rolului Moscovei în conflictul din Ucraina şi a otrăvirii lui Aleksei Navalnîi din luna august a anului trecut.

Rusia a ameninţat că va adopta măsuri similare dacă UE adoptă noi sancţiuni. 

Relaţia UE – Rusia este una dintre temele reuniunii de la Bruxelles, șeful diplomației europene, Josep Borrell, declarând înaintea reuniunii că speră la o abordare comună pentru gestionarea relației “în curs de coliziune” cu Rusia, în timp ce ministrul german de externe a pledat pentru sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, având în vedere că relaţiile dintre Bruxelles și Moscova au ajuns la cel mai scăzut nivel. Tot înaintea reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru o abordare comună între UE, SUA și Regatul Unit privind relațiile cu Rusia, subliniind că o majoritate din țările UE susține adoptarea de noi sancțiuni.

Discuția cu privire la relațiile UE cu Rusia are loc în contextul vizitei Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, la Moscova (5-6 februarie 2021) și în pregătirea dezbaterilor pe subiect din cadrul Consiliului European din martie 2021. Vizita șefului diplomației europene la Moscova a produs un larg ecou și critici cu privire la o umilire diplomatică a Uniunii Europene.

Rusia a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilaterale. Rusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

Justificându-și vizita ca un moment de menținere a canalelor diplomatice în cadrul unei dezbateri în plenul Parlamentului European unde aproape 80 de deputați i-au cerut demisia, Josep Borrell a spus că le va propune liderilor UE sancțiuni împotriva Rusiei, subliniind că cei doi actor sunt la o răscruce de drumuri și că guvernul rus se află pe o cale autoritară.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu pledează ca “UE să fie vizibilă și vocală” și să pregătească sancțiuni la adresa Rusiei: Conceptul de sfere de influență este învechit pentru securitatea europeană

Published

on

© European Union, 2020

Uniunea Europeană trebuie să fie vizibilă și vocală cu privire la situația de securitate din Europa și acumulările de trupe rusești în apropierea Ucrainei și în regiunea Mării Negre, a declarat luni ministrul de externe Bogdan Aurescu, pledând din nou pentru “aceelerarea pregătirii sancțiunilor” europene la adresa Moscovei, dacă regimul de la Kremlin avansează militar în Ucraina.

Situația de securitate din Europa (…) se înrăutățește din cauza acumulării de trupe rusești rusești în apropierea Ucrainei, în regiunea Mării Negre. Este o continuare a discuției pe care am avut-o în urmă cu 10 zile la Gymnich, la Brest, iar astăzi voi reafirma poziția României că UE trebuie să fie vizibilă și vocală pe această temă și este foarte important că astăzi putem adopta concluziile Consiliului. Și în aceste concluzii ale Consiliului vom spune foarte clar că Federația Rusă trebuie să de escaladeze situația în apropierea, a Ucrainei în regiunea Mării Negre”, a declarat Aurescu.

Șeful diplomației române participă luni la reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale UE, pe a cărei agendă figurează în principal situația de securitate din Europa.

El a respins, asemenea omologilor săi și a șefului diplomației UE, conceptul de sfere de influență promovat de pe Rusia, pe care îl consideră “învechit” și care “nu ar trebui să fie utilizat în contextul actual în contextul securității europene”.

În cadrul agendei este prevăzută și o reuniune extraordinară prin videoconferință cu secretarul de stat american, Antony Blinken, despre situația europeană de securitate, despre care Aurescu a precizat că “ne coordonăm cu partenerii noștri”, mai ales că România a participat la astfel de consultări în formatul București 9

“Astăzi vom avea această întâlnire cu întâlnirea virtuală cu secretarul de stat Blinken, după întâlnirea pe care acesta a avut-o vineri la Geneva cu ministrul de externe al Federației Ruse. Ne-am coordonat înainte și ne coordonăm și acum, după această întâlnire. Și aș dori să îmi exprim aprecierea pentru faptul că secretarul Blinken și ministrul Lavrov au fost de acord să aibă alte întâlniri, cel puțin încă o întâlnire, acesta este un lucru bun, deoarece dialogul ar trebui să continue“, a spus ministrul român de externe

Blinken şi Lavrov au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

În continuare, Aurescu a explicat că “acesta este scopul eforturilor noastre diplomatice de a stimula dialogul pentru a se ajunge la o dezescaladare”.

“Și aș dori să reamintesc, în acest context, faptul că există, de asemenea, o altă invitație pentru o serie de întâlniri, invitația NATO în contextul Consiliului NATO-Rusia, și este de datoria Rusiei să accepte această invitație, deoarece Rusia trebuie să acționeze într-un mod responsabil”, a punctat el.

Asemenea poziției exprimate la reuniunea de la Brest, găzduită de președinția franceză a Consiliului UE, ministrul Aurescu a insistat pentru pregătirea în avans a unor sancțiuni UE la adresa Rusiei.

“În același timp, astăzi voi sublinia faptul că trebuie să mergem mai departe cu progresia sancțiunilor, pentru că acesta este instrumentul pe care îl puteți folosi, cel mai puternic instrument pe care UE îl poate folosi pentru a descuraja continuarea agresiunii rusești. Și de aceea cred că trebuie să accelerăm pregătirea sancțiunilor, iar concluziile Consiliului pe care le vom adopta astăzi, sper că vor sublinia acest lucru într-un mod hotărât”, a completat șeful diplomației rămâne

Însă, la nivel european, limbajul politic privind sancțiunile este contradictoriu, deși Statele Unite au anunțat deja sancțiuni împotriva a patru agenți ruși pentru imixtiunea lor în Ucraina în încercarea de a provoca destabilizare și au afirmat că Rusia nu are forța Occidentului unit“.

Precum România, Polonia a făcut apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”.

Dar, cancelarul Germaniei a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, subliniind că “trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”. Un ton similar i-a aparținut și ministrului de externe al Austriei, care dorește ca livrările de gaz rusesc și Nord Stream 2 să fie excluse de la sancțiunile împotriva Moscovei.

Franța, țara ce asigură președinția Consiliului UE, respinge, în consonanță cu România și Polonia, conceptul sferelor de influență, însă Parisul insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană.

Președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei.

“În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitateAr trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a punctat președintele francez, arătându-se nemulțumit de faptul că, anul trecut, o propunere de-a sa și a fostului cancelar german Angela Merkel pentru un summit UE – Rusia a fost respinsă de ceilalți lideri europeni.

O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Franța insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană. Emmanuel Macron va vorbi la telefon cu Vladimir Putin

Published

on

© Kremlin

Franţa pledează pentru un dialog direct al Uniunii Europene cu Rusia asupra arhitecturii de securitate în Europa, a declarat duminică secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, un apropiat al președintelui Emmanuel Macron, care se pregătește de o convorbire cu Vladimir Putin în zilele următoare.

Trebuie să avem din partea Uniunii Europene (…) propuneri, un dialog organizat, periodic cu Rusia, rămânând în acelaşi timp fermi”, a subliniat Clément Beaune în faţa presei, informează Agerpres, citând AFP.

Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de cereri, în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor acestei alianţe din statele care au aderat la ea după 1997, inclusiv România, însă discuţiile iniţiate pe 10 ianuarie la Geneva, continuate la nivelul Consiliului NATO-Rusia, sub egida OSCE și la o întâlnire ulterioară între șefii diplomațiilor americană și rusă nu au condus la niciun rezultat.

În schimb, președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei.

“În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate. Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a punctat președintele francez, arătându-se nemulțumit de faptul că, anul trecut, o propunere de-a sa și a fostului cancelar german Angela Merkel pentru un summit UE – Rusia a fost respinsă de ceilalți lideri europeni.

O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană.

Rusia privilegiază această negociere cu SUA, ceea ce nemulţumeşte europenii, în rândul cărora încep să iasă la suprafaţă abordări diferite cu privire la o reacţie în cazul unui atac al Rusiei asupra Ucrainei, fiind evidenţiată mai ales atitudinea ezitantă a Germaniei, a cărei economie are nevoie de gazele ruseşti. De altfel, cancelarul german Olaf Scholz a îndemnat SUA și UE la “prudență” în stabilirea unor sancțiuni la adresa Rusiei

În opinia oficialului francez, care gestionează afacerile curente ale președinției franceze a Consiliului UE, preşedintele rus Vladimir Putin preferă dialogul cu SUA pentru că ”aceasta aminteşte de vremea Războiului Rece şi de confruntarea superputerilor” şi astfel poate încerca ”să divizeze” europenii.

Ceea ce noi putem face este să rămânem uniţi, ca occidentali, să fim prezenţi, ca europeni. Face Uniunea Europeană destul? Probabil că astăzi nu”, a deplâns oficialul francez, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

În acest timp, observatori anglo-saxoni au exprimat temeri cu privire la diviziuni în rândul statelor membre ale NATO şi UE. ”Ar fi greşit să acţionăm unii împotriva altora. Diviziunea este cel mai frumos cadou pe care i l-am putea face Rusiei”, a avertizat Clément Beaune.

Pentru moment, Parisul şi Berlinul încearcă să ”reactiveze” medierea lor între Rusia şi Ucraina în formatul ”Normandia”, a explicat în continuare oficialul francez, vorbind despre ”iniţiative”, pe care nu le-a precizat, şi despre o nouă discuţie între Emmanuel Macron şi Vladimir Putin ”în zilele următoare”.

Mai mult, cancelarul german Olaf Scholz îl va primi marți, la Berlin, pe preşedintele francez Emmanuel Macron, cu care va discuta despre situația de securitate din Europa și tensiunile cu Rusia, în contextul în care puterile occidentale încearcă să detensioneze și să aplaneze un potențial conflict generat de o ofensivă militară a Rusiei în Ucraina.

Presa occidentală a anunțat că marți va avea loc o întâlnire, la Paris, la nivel de consilieri politici în formatul Normandia, cel care reunește Franța, Germania, Ucraina și Rusia. Informația a fost dezvăluită public după ce secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul de externe rus Serghei Lavrov au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei. Între timp, președintele Joe Biden ia în considerare trimiterea câtorva mii de soldați americani în Europa de Est și țările baltice, precum și a unor nave de război și avioane, ceea ce ar reprezenta o schimbare majoră față de poziția sa reținută până acum față de Ucraina, scrie The New York Times care citează sub acoperirea anonimatului oficiali ai administrației de la Washington. De altfel, el a avertizat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Șeful diplomației SUA, prezent prin videoconferință la reuniunea miniștrilor de externe din UE: Bogdan Aurescu va reitera ”necesitatea pregătirii unui set robust de sancțiuni” pentru descurajarea Rusiei

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, va discuta luni cu omologii săi din celelalte țări membre UE și cu secretarul de stat american, Antony Blinken, despre situația europeană de securitate, precum și despre evoluțiile din Libia și Siria.

Oficialul român participă mâine la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (Consiliul Afaceri Externe/CAE), care va avea loc la Bruxelles sub auspiciile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, la reuniune va participa, prin sistem videoconferință, secretarul de stat al SUA Antony Blinken.

De asemenea, miniștrii europeni de externe vor aborda evoluțiile recente din Mali, Sudan și regiunea Indo-Pacific. În marja CAE, ministrul Bogdan Aurescu va participa și la un mic-dejun informal cu ministrul de externe al statului Kuweit, Ahmed Nasser Al-Sabah, alături de omologii europeni.

Discuția privind situația europeană de securitate are loc în continuarea dezbaterilor de la reuniunea informală (de tip Gymnich) a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care a avut loc la Brest, Franța, în perioada 13-14 ianuarie 2022.

Bogdan Aurescu va reitera principalele poziții ale României în actualul context, cu accent pe importanța unității UE, în baza principiilor și valorilor comune, și a continuării pregătirii de măsuri ferme și credibile de descurajare a Rusiei, concomitent cu consolidarea rezilienței Ucrainei și a celorlalți parteneri din Vecinătatea Estică.

În egală măsură, ministrul va reitera nevoia de dezescaladare concretă a situației de securitate, precum și necesitatea pregătirii unui set robust de măsuri restrictive (sancțiuni) ca instrument la dispoziția UE pentru descurajarea Moscovei. De asemenea, Aurescu va sublinia importanța continuării unei coordonării strânse cu SUA, NATO și Regatul Unit, inclusiv în domeniul comunicării strategice.

În cadrul schimbului de opinii cu secretarul de stat SUA Antony Blinken, ministrul Bogdan Aurescu va saluta frecvența și substanța consultărilor aprofundate la nivel transatlantic, fiind transmis astfel un semnal ferm în privința angajamentului puternic al SUA pentru securitatea aliaților săi europeni.

În egală măsură, ministrul de externe va reitera mulțumirile României pentru anunțul președintelui american Joe Biden cu privire la creșterea prezenței militare americane pe flancul estic, inclusiv în România, în cazul unei deteriorări a situației de securitate, arătând că angajamentul SUA are o importanță deosebită pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său, din care regiunea Mării Negre face parte integrantă.

Amintim că președinții american și francez, Joe Biden, respectiv Emmanuel Macron, și-au arătat deschiderea de a consolida flancul estic al NATO prin creșterea prezenței militare în România, gest salutat de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă

În plus, consilierul pentru securitate al liderului de la Casa Albă, Jake Sullivan, a dat asigurări că SUA vor continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO, acesta fiind un ”semnal clar și ferm al angajamentului puternic al Statelor Unite și NATO pentru securitatea flancului estic”, potrivit aprecierilor ministrului de externe, Bogdan Aurescu

Ulterior acestui moment, ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, a avut o întâlnire cu Bonnie Jenkins, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională în cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Cei doi au discutat despre Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, despre cooperarea bilaterală în domeniul securității și apărării, dar și despre importanța strategică a scutului anti-rachetă de la Deveselu.

În egală măsură, Spania a luat decizia de a trimite nave de război care să se alăture forțelor navale NATO din Mediterana și Marea Neagră, în vreme ce Franța va desfășura nave și avioane în proximitatea României.

Consolidarea flancului estic, temă aflată pe lista obiectivelor de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București, se numără printre chestiunile care vor fi abordate în cadrul reuniunii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ce va avea loc miercuri

Întâlnirea vine în contextul solicitărilor Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, calificate de România drept inadminisibile și lipsite de orice fundament.

Părerea este împărtășită și de Alianța Nord-Atlantică care, prin vocea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și purtătorului de cuvânt, Oana Lungescu, a exclus orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est.

Aceste cerințe ale Moscovei fac parte dintr-un pachet mai larg de solicitări privind securitatea europeană, ce cuprinde inclusiv excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, și încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic, respins categoric de țările occidentale. 

Washingtonul urmează să-i prezinte săptămâna viitoare Moscovei răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.

Acestea au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul francez Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Acestea au continuat ulterior cu vizita șefei diplomației germane la Kiev, unde a avut  întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune, mesaj dublat de  șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, întorcându-se apoi la Berlin unde s-a întâlnit cu secretarul de stat american, Antony Blinken, cu miniștrul francez, Jean-Yves Le Drian, și ministrul de stat britanic James Cleverly

Oficialul american avusese anterior o primă oprire la Kiev, de unde a anunțat deblocarea unui ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei. 

Mai trebuie amintit aici că Rusia a fost destinatarul unui mesaj transmis de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, tot de la Berlin, care a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

”Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou, pentru a înainta propuneri concrete și pentru a pune pe masă propuneri scrise și pentru a căuta rezultate constructive. Am invitat astăzi toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni“, a menționat acesta.

Aceeași intenție în direcția avansării unei propuneri europene de securitate a fost manifestată și de președintele francez, Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri prioritățile președinției la Consiliul Uniunii Europeneidee respinsă de Înaltul Reprezent al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Revenind la reuniunea miniștrilor de externe ai UE de mâine, pe agendă va figura și situația din Siria, cu obiectivul evaluării abordării UE cu privire la această țară care intră în cel de-al 11-lea an de conflict. Ministrul Bogdan Aurescu va sublinia că prelungirea crizei din Siria riscă să continue să genereze consecințe negative pentru securitatea regională și a Europei. Va susține necesitatea ca Uniunea Europeană să-și sporească implicarea și vizibilitatea, pentru identificarea unei soluții viabile și realiste de deblocare a crizei siriene, în coordonare cu ONU, SUA și Liga Statelor Arabe.

Discuțiile referitoare la situația Libia au loc în contextul amânării alegerilor care ar fi trebuit să aibă loc la 24 decembrie 2021, nerespectarea calendarului electoral conducând la deteriorarea situației interne. Ministrul Bogdan Aurescu se va referi la importanța menținerii și consolidării acordului de încetare a focului, precum și la necesitatea elaborării consensuale a unui calendar electoral care să conducă la organizarea de alegeri incluzive, libere și corecte cât mai curând posibil.

Discuțiile privind situația din Mali au loc în contextul deciziilor adoptate recent de Comunitatea Economică a statelor vest-africane (ECOWAS). Ministrul Bogdan Aurescu va exprima sprijinul pentru demersurile UE de a adopta măsuri suplimentare pentru a îi sancționa pe cei responsabili de întârzierea tranziției democratice.

Regiunea Indo-Pacific va fi abordată din perspectiva priorității pe care o va acorda Președinția franceză a Consiliului UE implementării Strategiei UE dedicată regiunii. Ministrul român de externe va saluta organizarea Forumului ministerial pentru cooperare în Indo-Pacific (Paris, 22 februarie) și va sublinia interesul României de a contribui activ la implementarea Strategiei UE pentru această regiune.  

În cadrul interacțiunii cu ministrul de externe al statului Kuweit, ministrul Bogdan Aurescu va transmite aprecierea pentru contribuția statului Kuweit la menținerea securității și stabilității în regiune și va sublinia interesul României pentru intensificarea dialogului politico-diplomatic dintre UE și statele din regiunea Golfului.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA53 mins ago

UE anunță un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 mld. euro pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia

NATO57 mins ago

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

NATO1 hour ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat la Bruxelles cu secretarul general al NATO despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderul Grupului PPE din PE, Manfred Weber, mesaj de 24 ianuarie: La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!

Eugen Tomac2 hours ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Eugen Tomac: A fost primul pas spre făurirea României întregi. Astăzi, la 163 de ani distanță, românii continuă să lupte pentru unitatea țării

CONSILIUL UE3 hours ago

Bogdan Aurescu pledează ca “UE să fie vizibilă și vocală” și să pregătească sancțiuni la adresa Rusiei: Conceptul de sfere de influență este învechit pentru securitatea europeană

ROMÂNIA3 hours ago

24 Ianuarie | Președintele Senatului, Florin Cîțu: Liberalismul rămâne singura soluție pentru a continua ceea ce au început înaintașii noștri

U.E.3 hours ago

Șeful diplomației UE, după ce SUA au rechemat familiile diplomaților de la Kiev: Nu vom face acelaşi lucru pentru că nu cunoaştem niciun motiv specific. Nu ar trebui să dramatizăm situaţia

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis, la 163 de ani de la Unirea Principatelor Române: 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru

POLITICĂ4 hours ago

Cristian Diaconescu, mesaj de Ziua Unirii Principatelor Române: Determinarea cu care politicienii vremii au acționat pentru realizarea Micii Uniri trebuie să reprezinte un exemplu

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda4 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE5 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE5 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending