Ucraina urmează să primească aproximativ 3,5 miliarde de euro, după ce Consiliul UE a aprobat o a treia plată de granturi și împrumuturi nerambursabile pentru Ucraina în cadrul Facilității pentru Ucraina. Obiectivul principal al Facilității este de a sprijini stabilitatea macrofinanciară a Ucrainei și recuperarea, reconstrucția și modernizarea acesteia.

Cu această a treia plată, Ucraina va primi aproape 20 de miliarde de euro în cadrul Facilității pentru Ucraina, de la intrarea sa în vigoare acum un an, informează un comunicat al Consiliului UE.

Consiliul UE a concluzionat astăzi că Ucraina a îndeplinit condițiile necesare prevăzute în Planul Ucraina pentru a primi o a treia plată din cadrul Facilității Ucraina.

Ucraina a demonstrat cu succes că a pus în aplicare 13 măsuri diferite. Acestea includ, printre altele, adoptarea de reforme pentru a crește utilizarea energiei regenerabile; creșterea autonomiei autorității de reglementare în domeniul energiei; simplificarea procedurilor de trecere a frontierelor în conformitate cu standardele UE; adoptarea unei strategii pentru agricultură și dezvoltare rurală (inclusiv îndepărtarea minelor de teren din zonele agricole); și continuarea activității de întocmire a listei materiilor prime strategice și critice.

Citiți și: UE este la Kiev la trei ani de la debutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei: Nu este în joc doar destinul Ucrainei, ci și destinul Europei; Un nou ajutor de 3,5 miliarde de euro pentru Kiev

Planul pentru Ucraina stabilește intențiile Ucrainei în ceea ce privește redresarea, reconstrucția și modernizarea țării și reformele pe care își propune să le întreprindă în următorii patru ani ca parte a procesului său de aderare la UE.

În mai 2024, Consiliul a concluzionat că Planul pentru Ucraina îndeplinește condițiile prealabile pentru ca Ucraina să primească sprijin în valoare de până la 50 de miliarde de euro în cadrul Mecanismului pentru Ucraina, iar în august Consiliul a dat undă verde primei plăți periodice.

Mecanismul pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, prevede o finanțare stabilă de până la 50 de miliarde euro sub formă de granturi și de împrumuturi pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027.

Din acest cuantum, până la 32 de miliarde euro sunt alocate cu titlu indicativ pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor prevăzute în Planul pentru Ucraina, aceasta însemnând că plățile vor fi condiționate de realizarea indicatorilor identificați.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat poziția de negociere cu privire la regulamentul care va impune tarife pentru restul produselor agricole din Rusia și Belarus, precum și pentru anumite îngrășăminte pe bază de azot.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, se așteaptă ca tarifele să reducă veniturile din exporturile rusești, limitând astfel capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Produsele agricole afectate de noile tarife reprezintă 15% din totalul importurilor agricole din Rusia (în 2023). Odată cu intrarea în vigoare a noilor tarife, toate importurile agricole din Rusia vor fi supuse tarifelor UE.

În 2023, importurile de îngrășăminte în cauză din Rusia reprezentau peste 25% din importurile totale ale Uniunii: aproximativ 3,6 milioane de tone în valoare de 1,28 miliarde de euro.

”Vom monitoriza cu atenție punerea în aplicare a acestor tarife pentru a ne asigura că industria de îngrășăminte și agricultorii din UE sunt protejați, reducând în același timp dependențele UE, menținând securitatea alimentară globală și slăbind și mai mult economia de război a Rusiei”, a decplarat Krzysztof Paszyk, ministrul dezvoltării și tehnologiei din Polonia, țară care asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Tarifele urmăresc să reducă dependența de Rusia și Belarus, să stimuleze producția internă și să sprijine industria de îngrășăminte a UE, asigurându-se în același timp că Rusia nu beneficiază din punct de vedere comercial de continuarea exporturilor către Uniune.

Acestea vor permite, de asemenea, diversificarea aprovizionării din țări terțe pentru a crea o aprovizionare stabilă cu îngrășăminte și, în mod esențial, pentru a garanta că îngrășămintele rămân accesibile pentru agricultorii din UE.

Majorările tarifare pentru îngrășăminte vor avea loc treptat, pe parcursul unei perioade de tranziție de trei ani.

Propunerea include, de asemenea, măsuri de atenuare a impactului asupra agricultorilor din UE, în cazul unei creșteri semnificative a prețurilor la îngrășăminte.

Odată ce Parlamentul European își va fi adoptat poziția, ambele instituții vor trebui să convină asupra unui text comun. Consiliul va adopta apoi în mod formal regulamentul cu majoritate calificată.

Citiți și: UE propune tarife pentru produse agricole și îngrășăminte din Rusia și Belarus: Scopul nostru este de a slăbi și mai mult economia de război a Moscovei

Vestea vine după ce Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească cu șase luni măsurile restrictive ce îi vizează pe cei responsabili pentru subminarea și amenințarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei.

Citiți și: Ursula von der Leyen anunță extinderea sancțiunilor UE împotriva Moscovei pentru alte 2.400 de persoane și entități rusești

Măsurile restrictive existente prevăd restricții de călătorie pentru persoanele fizice, înghețarea activelor și interdicția de a pune la dispoziția persoanelor și entităților enumerate fonduri sau alte resurse economice. Sancțiunile vor continua să se aplice la aproape 2 400 de persoane și entități vizate ca răspuns la agresiunea militară nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a participat la reuniunea Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), unde a pledat pentru creșterea capacității de apărare a Uniunii Europene, cu utilizarea garanțiilor de la bugetul UE, pentru a asigura cele mai bune condiții posibile de finanțare, cu un impact redus asupra bugetelor naționale.

„Susţinem creşterea capacității de apărare al Uniunii Europene, în același timp, consolidarea bugetară rămâne o prioritate pentru România, alături de creșterea competivității prin debirocratizare și investiții în fiecare sector economic. Uniunea Europeană are nevoie de o capacitate sporită de apărare”, a transmis Ministrul Finanțelor într-o postare publicată pe pagina de Facebook.

De asemenea, ministrul Tanczos Barna a dat asigurări că pentru România rămâne o prioritate consolidarea bugetară: „Contiunăm construcția de autostrăzi și spitale, dezvoltarea comunităților locale și sprijinirea afacerilor, pentru care am alocat fonduri record anul acesta.”

„La nivel european, creșterea competitivității trebuie susținută și prin reducerea sarcinilor administrative ale companiilor, iar România sprijină implementarea cât mai rapidă a propunerilor Comisiei în acest sens.  De exemplu, simplificarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) este esențială pentru sectoarele cu emisii mari de carbon. Propunerea sprijnită și de România vizează exceptarea micilor importatori (sub 50 tone anual) din sectoarele de ciment, îngrășăminte, electricitate, aluminiu, fier și oțel din domeniul de aplicare”, a mai transmis Tanczos Barna.

Tot astăzi, 11 martie, Consiliul Uniunii Europene a aprobat o decizie care oferă Băncii Europene de Investiții (BEI) o flexibilitate sporită în gestionarea capacității sale de investiții, o măsură care reprezintă un pas esențial pentru ca BEI să crească capacitatea de creditare, inclusiv pentru a răspunde provocărilor geopolitice și a contribui la pacea și securitatea Europei.

Decizia adoptată de miniștrii de finanțare din UE vine la o săptămână după ce președinta Comisiei Europene a prezentat planul “ReArm Europe” de 800 de miliarde de euro pentru apărarea și securitatea europeană, un plan avizat joia trecută de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, întruniți la Bruxelles pentru un summit extraordinar consacrat apărării și înarmării.

Președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calvino, anunțase săptămâna trecută că, pentru anul 2025, BEI își propune să atingă un nivel record de finanțări în sectorul apărării și securității europene, precizarea fiind făcută în cadrul celei de-a de-a treia ediții a Forumului Grupului BEI.