Mandatul de secretar general adjunct al NATO deținut în prezent de Mircea Geoană a fost prelungit cu un an de către actualul secretar general al organizației, Jens Stoltenberg.

Fostul ministru de externe al României ar fi trebuit să se întoarcă de la post în 2022, dar, prin decizia secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, mandatul va fi prelungit până în 16 octombrie 2023.

Mircea Geoană s-a declarat “onorat de decizia Secretarului General Jens Stoltenberg de a-mi prelungi mandatul cu încă un an, până în octombrie 2023”, spunând că va putea astfel să contribuie “la negocierea, adoptarea și implementarea noului Concept Strategic și a agendei NATO 2030“.

Această decizie ar urma să separe mandatul lui Geoană de cel al lui Stoltenberg, care este scadent la 30 septembrie 2022, moment în care acesta va împlini opt ani în funcție, urmând a deveni al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria NATO, după olandezul Joseph Luns (1971-1983). O decizie privind noul secretar general al NATO ar urma să fie luată la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022, când aliații vor adopta următorul Concept Strategic, iar cursa negocierilor între statele aliate a început.

Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO la data de 17 octombrie 2019, după o decizie anunțată de Jens Stoltenberg la data de 17 iulie 2019.

Geoană a devenit, astfel, românul aflat în cea mai înaltă poziție ocupată vreodată în ierarhia Alianței Nord-Atlantice și prima persoană din Europa Centrală și de Est care ocupă această funcție.

“Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg cu acea ocazie.

În cadrul NATO, Mircea Geoană este președintele Board-ului de inovare al Alianței.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României (2008-2011), ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000).

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Numirea lui Geoană în această poziție are loc în același an în care NATO aniversează șapte decenii de la înființare, iar România 15 ani de când este membru al Alianței.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va efectua săptămâna viitoare o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimul deceniu. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, într-o conferință de presă.

“Secretarul și echipa sa se vor pregăti pentru o călătorie în Europa săptămâna viitoare. Opririle vor include Georgia, Ucraina și România”, a spus Kirby, afirmând că aceste vizite au loc înainte de reuniunea miniștrilor apărării din țările NATO.

Reuniunea ministerială a apărării va avea loc, la Bruxelles, în perioada 21-22 octombrie. 

.@PentagonPresSec: @SecDef and his team are preparing for a trip to Europe next week. Stops will include Georgia, Ukraine and Romania, and he will conclude this important visit with allies and partners in Brussels for the @NATO Defense Ministerial. pic.twitter.com/WLuzRTQfm8

— Department of Defense 🇺🇸 (@DeptofDefense) October 12, 2021

Vizita lui Austin în România va fi cea mai importantă a unui oficial politic american la București din ultimii ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de președinte al SUA.

În schimb, președintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în SUA, fiind primit la Casa Albă de fost vicepreședinte Biden, în 2015, de fostul președinte Donald Trump, în 2017 și 2019. De asemenea, miniștrii români de externe au fost primiți de două ori la Departamentul de Stat, cel mai recent având loc vizita ministrului Bogdan Aurescu la Washington, în octombrie 2020.

Vizita va avea loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, în luna septembrie, un deceniu de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea, o dimensiune specială a acestei relații fiind reprezentată de cooperarea militară și în materie de securitate.

De altfel, în ultimii ani, contactele la nivelul miniștrilor apărării dintre Washington și București au cunoscut o dinamică pozitivă, miniștrii români fiind primiți în trei rânduri la Pentagon de omologii lor americani. Cel mai recent, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate. Documentul a fost parafat atunci de ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, și predecesorul lui Austin, Mark Esper.

Pe aceeași linie de cooperare militară, România, unul dintre aliații importanți de pe flancul estic al NATO și care alocă 2% din PIB pentru apărare, a primit în ultimul an vizita mai multor înalți oficiali ai Armatei SUA și delegații ale Congresului american

Prezența militară a Statelor Unite ale Americii în România se desfășoară în trei baze militare – Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și în cadrul exercițiilor desfășurate la poligoanele Cincu și Smârdan. Un raport publicat recent de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft arată că Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019. Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. Recent, Baza de la Mihail Kogălniceanu a primit vizita unei delegaţii a Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de senatorul James M. Inhofe, membru în conducerea Comisiei pentru apărare a Senatului, care a transmis un mesaj de asigurare privind protejarea securității României. “Suntem aici pentru a vă spune că nu vom lăsa Rusia să devină mai agresivă. Vom fi aici pe termen lung”, a spus el, luna trecută.

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Citiți și Armata SUA a început lucrările de modernizare la Baza Aeriană Câmpia Turzii, o investiție de peste 130 de milioane de dolari pentru securitatea regiunii

Tot în România, la Baza Aeriana Câmpia Turzii, Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România, iar primele lucrări vor demara în perioada mai-august 2021. Este vorba despre cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021, în condițiile în care baza de la Câmpia Turzii găzduiește, la un interval de câteva luni, drone militare MQ-9 Reaper al Forțelor Aeriene ale SUA.

În ce privește baza de la Deveselu, România găzduiește prezență americană în cadrul facilității Aegis Ashore a scutului antirachetă american în Europa, transferat însă sub comanda Alianței Nord-Atlantice.

De altfel, România, SUA și NATO au aniversat în mai 2021 împlinirea a cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD).

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.