Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est, după ce Rusia a cerut ca toate trupele străine și echipamentele militare grele să fie retrase din ţările care au aderat la Alianţa Nord-Atlantică după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria.

”Răspunsul nostru a fost şi rămâne la fel de clar şi de transparent: nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul ţărilor NATO. Este treaba NATO unde şi în ce configuraţie, în funcţie de nevoile de securitate, ne aşezăm prezenţa militară în ţările NATO”, a scris el pe pagina sa de Facebook, cu referire la o intervenție pe care a avut-o la postul de televiziune Digi24.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre Lavrov şi Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, iar președintele Klaus Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic. “O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

”Nu este problema Federaţiei Ruse, aşa cum noi nu spunem Federaţiei Ruse unde să îşi pună sau să nu îşi pună propriile forţe pe teritoriul său. Ceea ce spunem Federaţiei Ruse este că e totalmente anacronic şi este o întoarcere în timp istoric către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poţi să ameninţi cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent şi democratic din Europa”, a adăugat Mircea Geoană.

”Aceasta este linia cu adevărat roşie, nu cea pe care o spune şeful diplomaţiei de la Moscova”, a insistat secretarul general adjunct al NATO.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Președintele Klaus Iohannis a decis vineri convocarea unei ședințe Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pe tema situației de securitate în zona extinsă a Mării Negre și pe flancul estic al NATO.

Reuniunea CSAT, anunțată de Administrația Prezidențială, va avea loc miercuri, 26 ianuarie 2022, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni.

“Pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la: Situația de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO; Măsuri privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate și creșterea rezilienței”, a transmis sursa citată.

Anunțul convocării CSAT vine după ce președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă s-au întâlnit vineri la Palatul Cotroceni pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO.

Între timp, garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Statele Unite și de la Alianța Nord-Atlantică includ prevederi care presupun plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, în timp ce șeful diplomației ruse Serghei Lavrov se întâlnește la Geneva cu omologul său american Antony Blinken.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO.

“O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

Solicitările Rusiei sunt întâmpinate de un refuz categoric din partea Statelor Unite, în pofida faptului că Blinken se întâlnește cu Lavrov la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză. 

Anterior acestei poziții din partea MAE rus, președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Statele Unite și de la Alianța Nord-Atlantică includ prevederi care presupun plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, în timp ce șeful diplomației ruse Serghei Lavrov se întâlnește la Geneva cu omologul său american Antony Blinken.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv.

“Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021”, a transmis diplomația română, care amintește că  “această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia.

“O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici”, a precizat MAE

Conform Ministerului, alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic.

“În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate“, mai arată sursa citată.

Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic.

Solicitările Rusiei sunt întâmpinate de un refuz categoric din partea Statelor Unite, în pofida faptului că Blinken se întâlnește cu Lavrov la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză. 

Anterior acestei poziții din partea MAE rus, președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.