Connect with us

CONSILIUL UE

Miniștrii de externe UE au decis: “Pentru prima dată în istorie”, UE va furniza armament de 450 de milioane de euro Ucrainei

Published

on

© European Union 2022

“Pentru prima dată în istorie”, Uniunea Europeană va finanța și livra arme unei țări terțe care este atacată, Ucraina, au decis duminică în unanimitate miniștrii de externe din statele membre ale UE, reuniți de urgență pentru a patra oară în această săptămână. Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a anunţat duminică că statele membre ale Uniunii Europene au hotărât să deblocheze 450 de milioane de euro pentru a cumpăra arme şi le va livra forţelor armate ucrainene pentru a le ajuta să reziste ofensivei ruse.

“S-a ajuns la un acord pentru a furniza armament armatei ucrainene în valoare de 450 de milioane de euro şi echipamente de protecţie şi combustibil în valoare de 50 de milioane de euro. Toate acestea vor fi acoperite de Facilitatea noastră pentru pace şi de Fondul nostru interguvernamental. Este pentru prima dată în istorie când vom face acest lucru”, a declarat Josep Borrell după o întâlnire prin videoconferinţă a miniştrilor de externe ai UE, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat anul trecut decizia privind înființarea Facilității Europene pentru Pace, inițiativa promovată intens de președintele francez Emmanuel Macron.

Decizia era anticipată după ce Borrell a prezentat mai devreme, împreună cu șefa Comisiei Europene, un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei, care prevede, “pentru prima oară în istorie”, finanțarea și livrarea de arme unei țări care este atacată, Ucraina, închiderea spațiului aerian al țărilor UE pentru toate aeronavele din Rusia, inclusiv avioanele private ale oligarhilor, și interzicerea publicațiilor Russia Today și Sputnik, considerate “aparatul mediatic” și “mașinăria de dezinformare” ale Kremlinului.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Bogdan Aurescu a susținut măsurile de asistență militară propuse de UE pentru armata ucraineană din Fondul European pentru Pace și a exprimat disponibilitatea României de a facilita implementarea acestor măsuri. “Ministrul român de externe a exprimat sprijinul politic ferm pentru noul pachet ambițios de sancțiuni extinse la adresa Rusiei prezentat astăzi de Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă, în conformitate cu angajamentul politic al liderilor europeni, care vizează inclusiv deconectarea anumitor bănci rusești de la sistemul SWIFT, restricții suplimentare pentru Banca Centrală a Rusiei, listări individuale la adresa unor oligarhi, închiderea spațiului aerian al UE pentru aeronavele rusești, folosirea Fondului European pentru Pace pentru finanțarea asistenței militare pentru Ucraina, precum și interzicerea unor mass-media de propagandă rusești”, a subliniat MAE.

Statele membre ale Uniunii Europene sunt pregătite să furnizeze avioane de luptă forţelor armate ucrainene, a mai anunţat şeful diplomaţiei europene.

“Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmytro Kuleba, a spus că are nevoie de avioane pe care pe care să le poată pilota ucrainenii. Unele state membre au acest gen de avioane şi le vom pune la dispoziţie împreună cu alte armamente necesare unui război”, a declarat Josep Borrell.

Şeful diplomaţiei europene a mai spus că, deşi Rusia a ameninţat în mod clar cu un atac nuclear ţările care susţin Ucraina, acest lucru nu va împiedica Uniunea Europeană să sprijine Kievul.

“Simpla menţionare a posibilităţii folosirii armelor nucleare este o iresponsabilitate gigantică care spune multe despre personalitatea celui care o face”, a declarat Josep Borrell, conform Reuters.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ungaria contestă un demers al Parlamentului European care îi pune la îndoială capacitatea de a exercita președinția semestrială a Consiliului UE, ce urmează să o preia la jumătatea lui 2024

Published

on

© European Union, 2021

Ungaria nu va permite Parlamentului European să-i blocheze dreptul de exercitare a președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene, pe care o va deține în cea de-a doua jumătate a anului viitor, a susținut joi ministrul ungar al Justiției, Judit Varga, amintind că instituția legislativă europeană nici nu are competențe în această chestiune, informează presa ungar, citată de EFE, conform Agerpres.

”Parlamentul European vrea încă o dată să-i ia ceva Ungariei. Săptămâna viitoare va vota din nou o rezoluţie împotriva Ungariei, prin care vor să blocheze preşedinţia ungară” a Consiliului UE, a anunțat Judit Varga, care a completat că Guvernul de la Budapesta ”nu va permite” acest lucru.

Reacția acesteia răspunde astfel relatărilor din presa internațională conform cărora mai multe grupuri politice din Parlamentul European vor cere printr-o rezoluție pe care o vor prezenta să fie inclusă și o mențiune care să pună la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita această președinție, aducând în discuție încălcarea principiului statului de drept de către premierul Viktor Orban.

Oficialul de la Budapesta a amintit că statele membre, în Consiliul UE, și nu Parlamentul European, decid cu unanimitate de voturi asupra președinției rotative.

La mijlocul lunii decembrie, statele membre UE au dat undă verde Planului Național de Redresare și Reziliență al Ungariei, cu o alocare de 5,8 milioane de euro sub formă de granturi, însă, în egală măsură, ambasadorii țărilor UE au aprobat suspendarea a 6,3 miliarde de euro din fondurile europene destinate Budapestei, ca urmare a încălcării principiului statului de drept.

Disputele guvernului conservator al lui Orban cu Bruxellesul asupra statului de drept ţin de numeroase teme, printre acuzaţiile Comisiei Europene la adresa Ungariei numărându-se deficienţele în funcţionarea independentă a justiţiei, corupţia, neregulile în atribuirea contractelor publice, afectarea independenţei presei, contestarea întâietăţii dreptului UE asupra celui naţional, nerespectarea drepturilor migranţilor şi ale persoanelor LGBT.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu a participat la reuniunea grupului de prieteni inițiat de Germania și Franța pentru reforma regulilor de vot ale UE în politica externă și de securitate

Published

on

© European Union, 2023

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a anunțat luni că a participat în aceeași dimineață, la Bruxelles, la un mic dejun de lucru al “Grupului de prieteni pentru votul cu majoritate calificată”, un format alcătuit de nouă state ale UE, în frunte cu Franța și Germania, care își propun să reformeze regulile de vot în materie de politică externă pentru a restrânge aplicarea dreptului de veto.

“Am participat deja, în această dimineață, la un mic dejun de lucru al Grupului de prieteni pentru votul cu majoritate calificată, care a fost convocat și prezidat de colega noastră germană, dna Baerbock. Acest grup de prieteni intenționează să realizeze un proces de reflecție cu privire la modul de eficientizare a procesului decizional în cadrul Uniunii Europene, în cadrul tratatelor actuale”, a spus Aurescu, în cadrul unor declarații de presă susținute la Bruxelles.

Șeful diplomației române a precizat că intenția nu este aceea de a modifica tratatele actuale ale UE.

“Este vorba doar despre votul prin majoritate calificată în cadrul politicii externe și de securitate comună. Așadar, aștept cu nerăbdare rezultatele acestui grup”, a subliniat el.

Un grup de nouă țări ale Uniunii Europene, în frunte cu Franța și Germania, și-au unit forțele pentru a reforma regulile de vot care se aplică în prezent deciziilor de politică externă și de securitate ale blocului, care sunt guvernate de unanimitate și care adesea cad victime dreptului de veto al unui singur stat membru.

Țările au susținut că invazia Rusiei în Ucraina și schimbările geopolitice tectonice pe care aceasta le-a declanșat sunt motive suficient de puternice pentru a lansa această revizuire și pentru a trece treptat de la unanimitate la majoritatea calificată, cerință care se aplică în marea majoritate a domeniilor de politică ale UE, cum ar fi acțiunea climatică, normele digitale, piața unică și migrația.

“Politica externă a UE are nevoie de procese și proceduri adaptate pentru a consolida UE ca actor de politică externă Îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor este, de asemenea, esențială pentru ca UE să fie pregătită pentru viitor”, au scris cele nouă țări într-o scurtă declarație publicată la începutul lunii mai. 

“Grupul de prieteni privind votul cu majoritate calificată” nou format este format din Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Slovenia și Spania, și este deschis și altor țări care doresc să se alăture.

Amintim că Parlamentul European a adoptat în iunie 2022 o rezoluție prin care solicită liderilor UE să declanșeze convenția de revizuire a tratatelor, iar eliminarea dreptului de veto se regăsește printre modificările dorite de eurodeputați.

Anterior, tot Parlamentul European a adoptat rezoluție de susținere a modificării tratatelor, iar la evenimentul de încheiere a Conferinței privind viitorul Europei, din 9 mai 2022, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele francez Emmanuel Macron s-au declarat în favoarea acestei idei.

Printre care care susțin eliminarea dreptului de veto, deci a regulii unanimității, în chestiuni de politică externă și de politică fiscală se numără și cancelarul german Olaf Scholz.

În schimb, România s-a numărat pe 9 mai 2022 printre cele 13 state membre ale Uniunii Europene care nu susțin revizuirea tratatelor de funcționare ale UE, conform unei scrisori de poziție dată publicității de Ziua Europei, în aceeași zi în care a avut loc ceremonia de încheiere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, între ale cărei recomandări se numără și reformarea tratatelor.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu solicită adoptarea cât mai curând posibil a unei liste de sancțiuni pentru persoanele care încearcă să destabilizeze R. Moldova

Published

on

© European Union, 2023

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a solicitat luni, la reuniunea miniștrilor de externe din cele 27 de țări ale UE, adoptarea cât mai curând posibil a unei liste de sancțiuni împotriva celor care sunt în spatele unor tentative de destabilizare a Republicii Moldova.

“Voi prezenta o situație a procedurii pe care România a inițiat-o, împreună cu alte state, pentru a lista persoanele care acționează împotriva stabilității Republicii Moldova, în cadrul regimului de sancțiuni recent creat. Am propus crearea acestui regim de sancțiuni la 20 februarie, în cadrul Consiliului Afaceri Externe, și mă bucur că, într-un timp record, poate în cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni în cadrul Uniunii Europene, a fost lansat acest regim de sancțiuni. Așadar, sper că aceste liste vor fi adoptate cât mai curând posibil”, a spus Aurescu, în cadrul unor declarații de presă susținute la Bruxelles, înaintea reuniunii.

Ulterior, în cadrul reuniunii, Aurescu a solicitat “adoptarea unor liste de persoane care acționează pentru destabilizarea Republicii Moldova în cadrul regimului de sancțiuni creat la propunerea României”.

De altfel, la nivelul Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles a fost și lansată, oficial, și misiunea de parteneriat în R. Moldova pentru a spori reziliența acestei țări în gestionarea crizelor și combaterea amenințărilor hibride

Miniștrii de externe din țările UE au ajuns pe 24 aprilie, la Luxemburg, la un acord politic privind crearea unui regim de sancțiuni împotriva celor care acționează pentru destabilizarea Republicii Moldova și împotriva ordinii constituționale din această țară, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, apreciind că acesta este “cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni din istoria Uniunii Europene”.

Datorită acestui nou cadru, UE va putea viza, de exemplu, persoanele care obstrucționează sau subminează procesul politic democratic, inclusiv organizarea de alegeri, sau care încearcă să răstoarne ordinea constituțională, inclusiv prin acte de violență. Viitoarele măsuri restrictive ar putea viza, de asemenea, persoanele care comit abateri financiare grave în ceea ce privește fondurile publice și exportul neautorizat de capital, în măsura în care ar putea prelua controlul asupra activităților autorităților statului sau le-ar putea influența în mod serios.

Sancțiunile vor consta în înghețarea activelor și interzicerea punerii la dispoziție de fonduri pentru persoane fizice și entități și o interdicție de călătorie în UE pentru persoanele fizice.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova s-au intensificat în mod vizibil de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE.

Continue Reading

Facebook

NATO10 hours ago

Olanda „ia serios în considerare” trimiterea de avioane F-16 Ucrainei

NATO11 hours ago

NATO: Germania își relochează sistemul de apărare antirachetă Patriot din Slovacia în Lituania în vederea summit-ului de la Vilnius

NATO12 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz afirmă că summit-ul NATO de la Vilnius se va concentra pe sprijinirea concretă a Ucrainei

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Premierul Estoniei, înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău: Vom transmite un mesaj puternic că Moldova nu este singură

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Olaf Scholz: La 1 iunie, familia europeană se reunește în R. Moldova, o țară care are tot sprijinul nostru și nu este singură

U.E.1 day ago

Ursula von der Leyen a vizitat zonele din Italia afectate de inundații: ”Europa este cu voi”

NATO2 days ago

Mircea Geoană: Buna guvernare, transparența și combaterea corupției sunt importante pentru ca România să-și atingă potențialul strategic, economic și uman

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană și compania BioNTech-Pfizer modifică termenii contractului privind livrarea de vaccinuri împotriva COVID-19, reducând numărul de doze și prelungind termenul de livrare

ROMÂNIA2 days ago

MCID și ADR fac un nou pas spre digitalizarea României prin lansarea aplicației mobile ROeID, care asigură identitatea digitală a tuturor cetățenilor români

CONSILIUL UE2 days ago

Ungaria contestă un demers al Parlamentului European care îi pune la îndoială capacitatea de a exercita președinția semestrială a Consiliului UE, ce urmează să o preia la jumătatea lui 2024

NATO3 days ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ3 days ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

POLITICĂ3 days ago

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

ROMÂNIA3 days ago

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Dorin Recean: La Chişinău încă nu cad rachete, asta datorită ucrainenilor, dar Republica Moldova este atacată hibrid

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Regiunea Mării Negre are potențialul de a deveni un centru internațional de oportunități prin extinderea și modernizarea surselor de energie

NATO1 week ago

Black Sea and Balkans Security Forum: Premierul Nicolae Ciucă evidențiază importanța revizuirii planurilor de apărare în contextul în care o ”putere ca Rusia merge spre un război de uzură”

Team2Share

Trending