ROMÂNIA
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
Published
1 month agoon
Ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului, Ştefan-Radu Oprea, şi cel al cercetării, inovării şi digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, au semnat, marţi, un protocol de colaborare în domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, care pune bazele primului program integrat ce va crea drona românească.
Protocolul a fost semnat la sediul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială “Elie Carafoli” (INCAS), aflat în coordonarea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării. INCAS este lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale din România, cu o tradiţie de 75 de ani în ingineria aerospaţială, fizica curgerii şi aerodinamica aplicată, care se bazează pe o infrastructură strategică de importanţă naţională.
“Astăzi punem bazele primului program integrat care va crea drona românească. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, INCAS şi Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului vor implementa acest parteneriat, de la concept până la transferul soluţiilor tehnologice în economia reală. Am avut în vedere toate aspectele necesare, incluzând proprietatea intelectuală şi patentele, împreună cu deschiderea către piaţă, pentru a putea progresa eficient. Prin acest protocol facem pasul spre o nouă etapă pentru cercetarea românească din domeniul aerospaţial”, a precizat ministrul Bogdan-Gruia Ivan.
Ministrul Ștefan-Radu Oprea a mulțumit celor din celor din Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, din industria națională de apărare, din Ministerul Cercetării pentru că au contribuit la marcarea unui moment istoric pentru programul de dezvoltare a dronei românești și a declarat că “acest memorandum ne dă posibilitatea să lansăm teme de cercetare pe cel puțin trei domenii pe care le-am identificat în acest moment. Iar lucrurile nu se vor opri aici, pentru că la Carfil pregătim un centru de perfecționare a operatorilor de drone, împreună cu o companie franceză, pentru pregătirea celor care sunt în domeniul militar dar și pentru cei care lucrează în domeniul civil.”
Ştefan-Radu Oprea, a afirmat că prototipul de dronă va putea deveni “un produs industrializat în fabricile din industria de apărare din România, cu capital de stat şi cu capital privat”.
“Astăzi sunt mai mulţi actori care au diverse componente ale unei drone sau asamblează drone, au diverse prototipuri. Însă, tipurile de drone care sunt folosite astăzi de către industria de apărare sunt foarte variate. Ne dorim să putem avea drone româneşti, cu softuri produse în România”, a mai spus Oprea.
El a menţionat că, în cel mult un an, ar putea demara şi producţia de serie a dronelor româneşti, care ar putea fi folosite şi în agricultură sau în domeniul civil.
Protocolul semnat de cei doi miniştri stabileşte un mecanism pentru identificarea şi definirea cerinţelor organizaţiilor din Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate şi pentru soluţionarea acestora prin expertiza, tehnologiile locale disponibile şi infrastructura de cercetare-dezvoltare, aflate atât în entităţi publice, cât şi private din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare-inovare.
În cadrul parteneriatului, vor fi utilizate instrumentele de finanţare gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), care vor sprijini firme inovative pentru a adopta şi aplica rezultatele în vederea sporirii competitivităţii, precizează MCID.
Primul domeniu de dezvoltare tehnologică se va axa pe crearea unei soluţii complete pentru “Capabilitate aeriană fără pilot uman la bord, din categoria MALE (Medium Altitude Long Endurance) şi scop dual de utilizare”. Această soluţie va include cel puţin două echipamente UAV (vehicule aeriene fără pilot) şi toate mijloacele de sol necesare pentru controlul şi asigurarea tehnică şi informatică a zborurilor.
Un alt domeniu vizat va fi dezvoltarea de soluţii pentru “Conversia muniţiei clasice în sisteme aeriene autonome (Loitering munition)”. Aceasta va implica sisteme UAV cu aripă fixă şi rotativă, precum şi toate elementele necesare pentru operarea lor (lansare şi control al traiectoriei).
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, recunoscând importanţa autonomiei strategice, au convenit să colaboreze prin parteneriate active pentru dezvoltarea tehnologiilor ,”unmanned” şi transferul acestora către industrie în scopul creşterii competitivităţii economice în România.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Mark Rutte, în primul discurs major ca secretar general NATO: Aliații trebuie “să treacă la o mentalitate de război”. Cu peste 3% din PIB pentru apărare am câștigat Războiul Rece
De la Varșovia, Tusk și Macron transmit o poziție la unison: Ucraina trebuie să se afle în centrul oricăror potențiale negocieri de pace cu Rusia
Donald Trump, desemnat “Personalitatea Anului 2024” de revista TIME pentru a doua oară în mai puțin de un deceniu
Innovation România | MIPE a semnat un nou acord de finanțare europeană de 106,7 mil. euro care va sprijini dezvoltarea economică sustenabilă
Eurodeputatul Gabriela Firea: România devine o voce mai puternică pe scena europeană prin aderarea deplină în Schengen
“Europa are un viitor, iar solidaritatea europeană există”, afirmă artizanul aderării la României la Schengen, Cătălin Predoiu, după “decizia istorică”
ROMÂNIA
Ministrul ungar de externe, despre aderarea României la Schengen: Unul dintre cele mai importante obiective ale președinției ungare a Consiliului UE a fost atins
Published
3 hours agoon
December 12, 2024By
Andreea RaduUnul dintre cele mai importante obiective ale preşedinţiei ungare a Consiliului Uniunii Europene a fost de a finaliza extinderea spaţiului Schengen până la sfârşitul acestui an, iar obiectivul a fost atins cu Bulgaria şi România care vor adera la spațiul de liberă circulație începând de la 1 ianuarie, a declarat joi ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, informează MTI, potrivit Agerpres.
Peter Szijjarto a scris, într-o postare pe Facebook, că extinderea spaţiului Schengen a fost un proces care a durat prea mult şi a fost un obiectiv important al preşedinţiei ungare a Consiliului UE.
„Atunci când am preluat președinția UE, ne-am stabilit obiectivul de a pune capăt problemei de lungă durată a extinderii Schengen în timpul mandatului nostru. Astăzi am realizat acest lucru. Bulgaria și România vor adera la spațiul Schengen la 1 ianuarie. Această decizie servește, de asemenea, intereselor naționale ale Ungariei”, a spus Szijjarto.
El a adăugat că zece noi puncte de trecere a frontierei ungaro-române vor fi deschise la 1 ianuarie, ceea ce le va permite comunităţilor, familiilor şi prietenilor care locuiesc în zonă să nu mai ocolească kilometri.
„În plus, cooperarea economică româno-ungară va primi un nou impuls odată cu sfârșitul timpilor lungi de așteptare pentru camioane, ceea ce este important și pentru că România este una dintre cele mai importante piețe de export pentru economia maghiară”, a subliniat ministrul ungar de externe.
Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, și cu frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024.
Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a declarat joi, la Bruxelles, înainte de reuniunea Consiliului JAI că România va adera în totalitate la Schengen din 1 ianuarie 2025, iar pentru o perioadă de șase luni în care vor exista controale aleatorii la frontierele terestre, făcute pe baza analizelor de risc.
Joi, 12 decembrie, miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, se arată într-o informare a Consiliului UE, la o zi după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat miercuri ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.
ROMÂNIA
ICI București a participat la cea de-a patra ediție a conferinței ”Future Energy Europe Summit”, un eveniment semnificativ pentru industria energetică
Published
4 hours agoon
December 12, 2024By
Teodora IonICI București a avut onoarea de a participa marți, 10 decembrie 2024, la cea de-a patra ediție a conferinței ”Future Energy Europe Summit”, un eveniment semnificativ pentru industria energetică. Organizată de Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv, conferința s-a desfășurat în la Palatul Camerei de Comerț și Industrie București.
Sub tematica ”Soluții inovatoare pentru viitorul energiei în Europa”, evenimentul a reunit experți din industrie și lideri ai principalelor companii energetice.
Potrivit unui comunicat al institutului, scopul conferinței a fost de a oferi răspunsuri la provocările actuale ale sectorului energetic, precum și de a identifica soluții pentru modernizarea și dezvoltarea sustenabilă a infrastructurii energetice.
Printre subiectele de pe agenda conferinței s-au numărat viitorul plafonării prețurilor la energie și impactul compensării după 1 aprilie 2025, capacitatea sectorului energetic de a gestiona un val masiv de investiții și resursele umane disponibile pentru proiecte complexe, tehnologiile și echipamentele necesare pentru construirea noilor capacități de producție și transport energetic, perspectivele utilizării gazelor naturale ca resursă de tranziție și evoluția producției de hidrogen, proiecte majore precum exploatarea gazelor din Marea Neagră și construirea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă.
Evenimentul a încurajat un dialog deschis și constructiv între părțile interesate, oferind soluții concrete pentru provocările actuale și viitoare ale sectorului energetic.
ICI București dezvoltă soluții tehnologice pentru diverse industrii, inclusiv sectorul energetic. Prin cercetare, inovare și colaborări strategice, institutul contribuie la digitalizare și la tranziția către un viitor sustenabil.
ROMÂNIA
Innovation România | MIPE a semnat un nou acord de finanțare europeană de 106,7 mil. euro care va sprijini dezvoltarea economică sustenabilă
Published
4 hours agoon
December 12, 2024By
Diana ZaimMinisterul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a semnat un nou acord de finanțare cu Fondul European de Investiții (FEI) pentru lansarea programului „Innovation Romania”. Cu o finanțare totală de 106,7 milioane euro, programul este susținut prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF), din fonduri structurale europene, informează comunicatul oficial al MIPE.
„Prin semnarea acestui acord, reconfirmăm angajamentul României de a sprijini inovarea, antreprenoriatul și dezvoltarea economică sustenabilă. Programul «Innovation Romania» este o oportunitate importantă de a impulsiona crearea de noi tehnologii și de a susține întreprinderile mici și mijlocii, care sunt motorul economiei noastre. Împreună cu Fondul European de Investiții, ne propunem să dezvoltăm un ecosistem puternic de investiții, care să atragă atât capital local, cât și internațional”, a declarat Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu.
Această inițiativă subliniază rolul crucial pe care statul român și FEI îl au în sprijinirea ecosistemului de investiții și inovare din România. Eforturile începute în 2012, odată cu primul fond de venture capital finanțat prin Inițiativa JEREMIE, au continuat prin utilizarea fondurilor structurale din perioada 2014-2020 și ulterior prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Noul program „Innovation Romania”, conceput ca un fond de fonduri, vizează crearea unor instrumente financiare adaptate nevoilor pieței locale și care, până acum, au fost insuficient dezvoltate. Astfel, vor fi lansate trei tipuri de fonduri de equity:
- Fondul de transfer de tehnologie – destinat valorificării rezultatelor cercetării și inovării prin parteneriate cu organizațiile de cercetare și dezvoltare;
- Fondul de coinvestiții cu „business angels” – menit să consolideze comunitatea de investitori privați și să faciliteze implicarea acestora în dezvoltarea antreprenoriatului românesc;
- Fondul de accelerare a antreprenorialului – dedicat sprijinirii întreprinderilor aflate la început de drum și stimulării creșterii acestora.
Selecția managerilor de fond va fi realizată de FEI începând cu primul trimestru al anului 2025, printr-un apel public deschis.
Programul va încuraja investițiile în IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie (midcaps), punând accent pe inovare și competitivitate. Proiectele selectate vor trebui să îndeplinească criterii specifice de eligibilitate, aliniate obiectivului specific al FEDR: „Intensificarea creșterii sustenabile, sporirea competitivității IMM-urilor și crearea de locuri de muncă prin investiții productive”.
Prin lansarea acestui program, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene reafirmă angajamentul de a sprijini inovația, antreprenoriatul și creșterea durabilă, contribuind astfel la dezvoltarea unui ecosistem economic modern și competitiv în România.
Comentând asupra noii inițiative, Marjut Falkstedt, Chief Executive al FEI, a declarat: „Ne bucurăm să adăugăm un nou capitol colaborării noastre îndelungate cu România, prin lansarea de instrumente financiare care au ca obiectiv sprijinirea inovării în întreprinderi. De peste 10 ani, împreună cu statul român, am susținut investițiile românești prin aproape douăzeci de fonduri de private equity și venture capital. Această nouă inițiativă va contribui în mod concret la crearea de start-up-uri și lansarea de noi tehnologii, încurajând și investițiile efectuate de business angels, sprijinind astfel economia românească și dezvoltarea ecosistemului local de investiții.”
Despre POCIDIF
Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF) este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), cu o alocare totală de 2,1 miliarde euro, care vine în continuarea eforturilor bugetului de stat și bugetelor locale în sprijinirea implementării strategiei naționale sau regionale de specializare inteligentă prin finanțarea de investiții în specializare inteligentă, digitalizare în administrația publică centrală, educație, cultură și IMM-uri – instrumente Financiare, precum și dezvoltarea de tehnologii strategice pentru Europa – STEP.
Programul va sprijini, de asemenea, intervenții care vizează transformarea digitală și furnizarea de servicii îmbunătățite în sectorul cultural. PoCIDIF vizează măsuri la nivel național în Cercetare, Dezvoltare și Inovare, Dezvoltarea de tehnologii strategice pentru Europa și Digitalizare, inclusiv din sectorul cultural, în baza analizei nevoilor de dezvoltare, a priorităților de finanțare din Acordul de Parteneriat (AP), precum și a documentelor strategice relevante la nivel Uniunii Europene și la nivel național.
Despre Fondul European de Investiții
Fondul European de Investiții, parte din Grupul Băncii Europene de Investiții, are un rol esențial în îndeplinirea politicilor Uniunii Europene în domenii cheie precum competitivitatea, inovarea, digitalizarea, impactul social, sustenabilitatea și prevenirea schimbărilor climatice. FEI are ca misiune sprijinirea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii din Europa. FEI implementează prin intermediari financiari (bănci, fonduri etc.) instrumente de creditare, microfinanțare, capital de risc și garantare. FEI colaborează cu Guvernul României pentru dezvoltarea economiei românești din 2008, când a fost lansată inițiativa JEREMIE, urmată de instrumentele financiare de garantare, creditare și equity din perioada de programare 2014-2020, respectiv de instrumentele de garantare și equity finanțate prin PNRR.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Mark Rutte, în primul discurs major ca secretar general NATO: Aliații trebuie “să treacă la o mentalitate de război”. Cu peste 3% din PIB pentru apărare am câștigat Războiul Rece
De la Varșovia, Tusk și Macron transmit o poziție la unison: Ucraina trebuie să se afle în centrul oricăror potențiale negocieri de pace cu Rusia
Președintele Consiliului European, prima întâlnire cu prim-ministrul britanic. Cei doi lideri au discutat despre modalitățile de consolidare a relației dintre Regatul Unit și UE
Finlanda organizează pe 21 şi 22 decembrie o reuniune a unor lideri europeni dedicată securității și imigrației: Europa trebuie să-şi asume o mai mare responsabilitate pentru securitatea sa
Încă un pas făcut spre aderarea la OCDE: România are de astăzi o Strategie națională privind datele deschise din sectorul public
Donald Trump, desemnat “Personalitatea Anului 2024” de revista TIME pentru a doua oară în mai puțin de un deceniu
Ministrul ungar de externe, despre aderarea României la Schengen: Unul dintre cele mai importante obiective ale președinției ungare a Consiliului UE a fost atins
Primarul Orașului Cugir, Adrian Teban: Implicarea cetățenească în modelarea politicii de coeziune, esențială
ICI București a participat la cea de-a patra ediție a conferinței ”Future Energy Europe Summit”, un eveniment semnificativ pentru industria energetică
Innovation România | MIPE a semnat un nou acord de finanțare europeană de 106,7 mil. euro care va sprijini dezvoltarea economică sustenabilă
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Mark Rutte, în primul discurs major ca secretar general NATO: Aliații trebuie “să treacă la o mentalitate de război”. Cu peste 3% din PIB pentru apărare am câștigat Războiul Rece
“Europa are un viitor, iar solidaritatea europeană există”, afirmă artizanul aderării la României la Schengen, Cătălin Predoiu, după “decizia istorică”
Klaus Iohannis, după decizia istorică a aderării depline a României la Schengen: Cei care dau vina pe UE pentru nemulțumirile cetățenilor nu ne vor binele. Când ne gândim la o viață mai bună, ne dorim mai multă Europă
România este în Schengen cu drepturi depline! – exclamă Klaus Iohannis: “O decizie așteptată prea mult timp. Poziția strategică a României, poartă între Estul și Vestul Europei
Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni
INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria
Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării
Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta
- POLITICĂ1 week ago
Calea Europeană a sesizat Curtea Constituțională, solicitând reluarea turului întâi al alegerilor prezidențiale în condiții de legalitate
- INTERVIURI1 week ago
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
- NATO1 week ago
SUA, reacție după raportul desecretizat al CSAT: Îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității
- NATO1 week ago
Klaus Iohannis a aprobat declasificarea documentelor CSAT. România, vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal; Campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului lui Călin Georgescu