Connect with us

CONSILIUL UE

Miniștrii energiei din UE vor încerca, marți, să ajungă la un acord privind mecanismul temporar de corecție a pieței gazelor

Published

on

© EU

Miniștrii energiei din statele membre ale UE se vor reuni marți, 13 decembrie, la Bruxelles, în cadrul unui Consiliu extraordinar pentru a încerca să ajungă la un acord asupra unui regulament de instituire a unui mecanism de corecție a pieței pentru a limita episoadele de creștere excesivă a prețurilor la gaze începând cu 1 ianuarie 2023.

Propunerea a fost înaintată de Comisie la 22 noiembrie pentru a reduce volatilitatea piețelor europene de gaze naturale, menținând în același timp securitatea aprovizionării. Așa-numitul mecanism de corecție a pieței gazelor naturale ar intra în vigoare atunci când prețul contractelor pentru luna următoare în cadrul mecanismului olandez de transfer al titlurilor (TTF) ar depăși 275 de euro pe megawatt/oră, iar diferența dintre prețurile mondiale ar fi mai mare de 58 de euro. Guvernul ceh, care deține președinția rotativă a UE, a propus la începutul acestei luni ca plafonul de preț să fie redus la 220 de euro, iar diferența dintre piața UE și cea mondială la 35 de euro.

Măsura temporară le completează pe cele deja aprobate pentru a asigura umplerea instalațiilor de depozitare, pentru a reduce cererea de gaze și pentru a spori securitatea aprovizionării prin diversificare. Aceasta ar contribui la protejarea întreprinderilor și a cetățenilor UE împotriva episoadelor de creștere excesivă a prețului gazelor în UE.

Uniunea Europeană a depus eforturi susținute pentru a combate această criză energetică prin reducerea cererii de gaze, diversificarea aprovizionării și stocarea gazelor printr-o abordare comună. Dar nu am ieșit încă din impas. Pentru anul viitor avem nevoie de un instrument care să protejeze în mod specific cetățenii și întreprinderile noastre de creșterile extreme ale prețurilor, asigurând în același timp securitatea aprovizionării cu gaze. Sper că statele membre vor găsi în curând o soluție general agreată pe baza propunerii Comisiei”, a declarat comisarul pentru energie, Kadri Simson, înaintea reuniunii cu miniștrii.

Propunerea de reducere a pragurilor de intervenție a îngrijorat țări precum Germania, Țările de Jos și Danemarca, care au solicitat o abordare prudentă în ceea ce privește plafonarea prețurilor. Împreună cu Austria, Ungaria și Estonia, acestea au avertizat, într-un document împărtășit cu alte state membre la începutul acestei săptămâni, că mecanismul de corecție trebuie să garanteze că prețurile din regiune rămân competitive față de piețele mondiale, în timp ce Europa caută surse alternative de aprovizionare. Cu alte cuvinte, cele șase țări sunt îngrijorate ca că un plafon de preţ i-ar face pe furnizori să îşi vândă în altă parte gazele şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru reducerea consumului de gaze.

Cu toate acestea, un grup de 12 state membre (România, Belgia, Italia, Polonia, Slovenia, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Letonia, Lituania şi Slovacia) susține o intervenție mai agresivă și a solicitat un plafon de intervenție semnificativ mai mic decât cel mai recent compromis negociat la nivelul celor 27 de țări. De altfel, potrivit surselor diplomatice, țările consideră insuficientă chiar și propunerea președinției cehe. Astfel, grupul de 12 state a transmis președinției că nivelurile de 220 și 35 de euro nu sunt acceptabile și trebuie să fie reduse semnificativ, au precizat sursele. 

Națiunile doresc, de asemenea, să extindă domeniul de aplicare al plafonului prețului la gaze la toate centrele comerciale europene și la piețele extrabursiere, o cerere la care s-au opus vineri cele șase țări conduse de Germania și Olanda. Ca o potențială concesie, acestea sunt deschise la excluderea „contractelor extrabursiere de urgență”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL UE

Miniștrii de externe din UE se pregătesc boicoteze o reuniune diplomatică la nivel înalt pe care președinția Ungariei la Consiliul UE ar trebui să o găzduiască

Published

on

© European Union 2022

Miniștrii afacerilor externe ai Uniunii Europene sunt pregătiți să ignore Ungaria prin organizarea unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe în august, în loc să se deplaseze la Budapesta pentru o reuniune similară organizată de Ungaria premierului Viktor Orbán, relatează Politico Europe.

Conform tradiției, țara care deține președinția prin rotație a Consiliului UE, în acest caz Ungaria, găzduiește o reuniune informală a miniștrilor afacerilor externe, denumită Gymnich.

Și Ungaria intenționează să organizeze o astfel de reuniune la Budapesta în perioada 28-29 august – o ocazie excelentă pentru Orbán de a încerca să modeleze agenda de politică externă a blocului și pentru ministrul său de externe, Péter Szijjártó, de a se afla în centrul atenției.

Dar după ce Orbán a obstrucționat ajutorul pentru Ucraina și după ce a efectuat vizitele sale de pace autoproclamate la Moscova și Beijing, pentru întâlniri cu Vladimir Putin și Xi Jinping, pe care nu le-a coordonat cu ceilalți 26 de lideri naționali ai UE, mulți miniștri de externe au căutat o modalitate de a evita să devină recuzită în ceea ce ei cred că ar fi un alt spectacol de propagandă al lui Orbán.

Astfel, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, va convoca miniștrii la un consiliu “formal” pentru afaceri externe în același timp cu reuniunea Ungariei lui Orbán, potrivit a trei diplomați UE citați de Politico Europe.

Această decizie vine după ce trimisul Ungariei la UE, Bálint Ódor, a fost aspru criticat de colegii săi la o reuniune de la începutul acestei luni, Slovacia fiind singura țară care nu a luat cuvântul la întâlnirea în care europenii au discutat chiar scenariul întreruperii președinției maghiare a Consiliului UE și preluarea, mai devreme, de către Polonia a acestei responsabilități. Prin boicotarea summitului său de afaceri externe, miniștrii speră să limiteze comportamentul Ungariei și expunerea acesteia.

“Dacă în aceeași zi are loc un consiliu oficial pentru afaceri externe, organizat de Înaltul Reprezentant, miniștrii nu vor putea merge la Budapesta”, a declarat unul dintre diplomați.

Un alt diplomat a adăugat că, prin boicotarea reuniunii de la Budapesta, ceilalți miniștri de externe doresc să “trimită un semnal clar că Ungaria nu vorbește în numele UE”.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și șeful diplomației UE, Josep Borrell, au atenționat deja că președinția Consiliului Uniunii Europene nu reprezintă UE în materie de acțiune și politică externă, după vizitele lui Orban la Moscova și Beijing.

Continue Reading

CONSILIUL UE

“Începe o nouă eră”: Alianța “Patrioţi pentru Europa” lansată de Viktor Orban are suficiente partide pentru a deveni grup politic în Parlamentul European

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

O nouă alianţă de extremă dreapta în Parlamentul European, lansată cu doar o săptămână în urmă de premierul ungar Viktor Orban, are suficiente partide pentru a obţine statutul de grup în legislativul european, informează duminică dpa.

Liderul naţionalist ungar, a cărui ţară deţine de la 1 iulie preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene și a provocat deja controverse prin vizita sa la Moscova, şi-a anunţat pe 30 iunie intenţia de a forma un nou grup parlamentar, numit “Patrioţi pentru Europa“, cu partidul de extremă dreapta austriac şi mişcarea centristă a fostului prim-ministru ceh Andrej Babis.

De atunci, cinci partide din diferite ţări şi-au anunţat aderarea: Partidul pentru Libertate (PVV) al olandezului Geert Wilders, partidele portughez Chega, spaniol VOX şi – ultimele care şi-au anunţat intrarea sâmbătă – Partidul Popular Danez şi partidul de extremă dreapta separatist flamand Vlaams Belang, au precizat Agerpres și Politico Europe.

Ceea ce înseamnă că şapte ţări sunt acum reprezentate în alianţa intitulată “Patrioţi pentru Europa”, o condiţie importantă pentru a forma un grup parlamentar în viitoarea legislatură europeană.

Orban a anunţat că luni va avea loc la Bruxelles o întâlnire cu partidele care formează acest nou grup.

“Începe o nouă eră”, a proclamat el, adăugând că noul grup “va schimba politica europeană”. 

Potrivit premierului ungar, urmează ca partidul de extremă dreaptă francez Adunarea Naţională (RN) să-şi facă la rândul său cunoscută decizia “după turul doi al alegerilor legislative” anticipate din Franţa, care are loc duminică.

Dacă RN ar decide să se alăture grupului, ar prelua de facto conducerea din punct de vedere al numărului de deputaţi, cu cei 30 de europarlamentari ai săi.

Partidul Liga al politicianului italian Matteo Salvini şi-a arătat interesul faţă de noua mişcare, dar nu şi-a confirmat participarea.

Noua alianţă avea nevoie de sprijinul partidelor din şapte ţări pentru a fi recunoscută ca grup de sine stătător în Parlamentul European.

Viktor Orban, al cărui partid Fidesz este neafiliat de când a părăsit Partidul Popular European (PPE, dreapta) în 2021, speră astfel să poată exprima o viziune diferită, împotriva sprijinului militar pentru Ucraina, împotriva “imigraţiei ilegale” şi în favoarea ”familiei tradiţionale”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Liderii UE critică vizita lui Orban la Moscova, care merge în Rusia pentru a fi un “instrument al păcii”: “Întrebarea este în mâinile cui se află acest instrument”

Published

on

© Zoltan Kovacs/ X

Premierul maghiar Viktor Orban nu a primit niciun mandat din partea Consiliului Uniunii Europene pentru a efectua o vizită la Moscova, a transmis vineri șeful diplomației europene, Josep Borrell, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și premierul polonez Donald Tusk au criticat această vizită, după ce anterior ea nu fusese confirmată.

Vizita premierului Viktor Orbán la Moscova are loc exclusiv în cadrul relațiilor bilaterale dintre Ungaria și Rusia“, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, într-un comunicat.

Ungaria este în prezent statul membru al UE care deține președinția rotativă a Consiliului până la 31 decembrie 2024.

Însă, aceasta nu implică nicio reprezentare externă a Uniunii, care este responsabilitatea președintelui Consiliului European la nivel de șef de stat sau de guvern și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate la nivel ministerial.

Prim-ministrul Orbán nu a primit niciun mandat din partea Consiliului UE pentru a vizita Moscova. Poziția UE privind războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este reflectată în numeroase concluzii ale Consiliului European. Această poziție exclude contactele oficiale dintre UE și președintele Putin. Prin urmare, prim-ministrul ungar nu reprezintă UE sub nicio formă“, a mai spus Borrell.

În același timp, președinta Comisiei Europene a avertizat că “îngăduința nu îl va opri pe Putin”, ci doar “unitatea și hotărârea vor deschide calea către o pace cuprinzătoare, justă și durabilă în Ucraina”.

“După Kiev, la Moscova. A doua oprire a misiunii de pace”, a scris Orban, pe Facebook, el menționând adesea că președinția maghiară a Consiliului UE va fi una pentru pace. 

La o zi de la preluarea președinției Consiliului UE, premierul Ungariei a efectuat prima sa vizită în Kiev de la începutul războiului. Deși l-a asigurat pe Zelenski de sprijinul Ungariei în timpul președinției Consiliului UE, el i-a cerut preşedintelui ucrainean să ia în considerare posibilitatea unei “încetări a focului rapide”, care să fie “limitată în timp şi să permită accelerarea negocierilor de pace”.

Iniţiativa prezentată acum două săptămâni de Moscova pentru a pune capăt războiului din Ucraina presupune anexarea a patru regiuni ucrainene, retragerea trupelor Kievului din estul şi sudul ţării şi renunţarea Ucrainei la planurile de aderare la NATO.

Vizita lui Orban la Moscova vine și înainte de summitul NATO de la Washington de săptămâna viitoare, unde aliații vor marca 75 de ani de la înființarea Alianței și vor lua decizii importante pentru susținerea Ucrainei, un sprijin de la care premierul maghiar a primit asigurări de la actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, și de la succesorul său, Mark Rutte, că Budapesta va fi exceptată.

 

“Vom servi ca un instrument important pentru a face primul pas spre pace”, a transmis Viktor Orban, în timp ce se află în drum spre Moscova.

Acesta a fost interpelat pe rețeaua socială de către premierul polonez Donald Tusk, care a afirmat: “Întrebarea este în mâinile cui se află acest instrument”.

Anterior, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi premierul polonez, Donald Tusk, şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la informaţiile de presă care anunțau o vizită, vineri, la Moscova, a prim-ministrului ungar, Viktor Orban, care tocmai a preluat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și Ungaria eurosceptică a preluat președinția Consiliului UE

În pofida războiului, Ungaria şi-a întărit legăturile politice şi economice cu Kremlinul. Viktor Orban s-a întâlnit, de altfel, cu Vladimir Putin la Beijing în octombrie 2023, pentru a discuta despre cooperarea energetică.

El dezaprobă sancţiunile adoptate împotriva Rusiei şi se remarcă şi prin opoziţia faţă de orice ajutor militar acordat Kievului, blocând în mod regulat eforturile europene în acest domeniu. Orban s-a mai opus cu înverşunare oricăror discuţii privind aderarea Ucrainei la UE, considerând că această ţară nu este pregătită, dar a acceptat în cele din urmă să părăsească masa summitului celor 27 în decembrie, astfel încât ceilalţi 26 de lideri să decidă deschiderea negocierilor.

Dacă acest lucru se va confirma, va fi prima vizită a unui lider european la Moscova după cea a cancelarului austriac Karl Nehammer, în aprilie 2022.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CONSILIUL UE1 hour ago

Miniștrii de externe din UE se pregătesc boicoteze o reuniune diplomatică la nivel înalt pe care președinția Ungariei la Consiliul UE ar trebui să o găzduiască

SUA1 hour ago

Joe Biden, discurs către națiune din Biroul Oval după tentativa de asasinat asupra lui Trump: În America, ne rezolvăm diferendele la urnele de vot, nu cu gloanțe

NATO21 hours ago

Jens Stoltenberg, „șocat” de tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump: Aliații NATO sunt uniți pentru a ne apăra libertatea și valorile

ROMÂNIA22 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: România și Franța împărtășesc aceleași valori democratice, bazate pe ideile de libertate, egalitate, fraternitate

ROMÂNIA22 hours ago

Ambasadorul României în SUA: Tentativa de asasinat împotriva lui Donald Trump este șocantă. Violența motivată politic trebuie condamnată întotdeauna

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă, mesaj de Ziua națională a Franței: Franța ne-a fost întotdeauna prieten și aliat, dar și un izvor de civilizație europeană autentică

POLITICĂ1 day ago

Nicolae Ciucă: Ura și violența nu își au loc într-o democrație. Atacul asupra lui Donald Trump este un atac la adresa libertății de exprimare

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis, “îngrozit” de tentativa de asasinat asupra lui Trump: Violența și agresivitatea nu sunt atribute ale niciunei democrații

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu, după tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump: Indiferent de diferențele politice sau ideologice, recurgerea la violență nu este niciodată justificată

SUA1 day ago

UE și ONU condamnă tentativa de asasinat asupra fostului președinte american Donald Trump: „Violența politică nu își are locul într-o democrație”

SUA1 hour ago

Joe Biden, discurs către națiune din Biroul Oval după tentativa de asasinat asupra lui Trump: În America, ne rezolvăm diferendele la urnele de vot, nu cu gloanțe

NATO3 days ago

“NATO este ca o căsnicie, trebuie să fi implicat în fiecare zi”, afirmă Stoltenberg la ultimul summit ca secretar general înainte de a preda ștafeta

NATO3 days ago

Amfitrion al celebrării a 75 de ani de NATO, Joe Biden a încheiat un summit bântuit de gafa confundării lui Zelenski cu Putin alăturându-se tradiției SUA care se întinde “de la Truman la Reagan și până la mine” de apărare a NATO

INTERVIURI3 days ago

VIDEO INTERVIU Mircea Geoană, la summitul NATO de la Washington: Sprijinul NATO, o garanție suplimentară că Ucraina și R. Moldova își pot îndeplini calea europeană

NATO3 days ago

Summitul NATO: România, reprezentată de Nicolae Ciucă la lansarea “Pactului pentru Ucraina”, alături de Biden, Zelenski, Macron și ceilalți lideri euro-atlantici

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale

MAREA BRITANIE4 days ago

În prima întâlnire cu Volodimir Zelenski, noul premier britanic îl asigură de sprijinul de neclintit al Regatului Unit: Schimbarea guvernului nu schimbă cu nimic sprijinul pe care îl vom oferi

ROMÂNIA4 days ago

Investiție de peste 100 milioane de dolari a PepsiCo într-un depozit automatizat din Popești-Leordeni. Ciolacu: Contribuiți la reducerea deficitului comercial al țării prin exportul producției către alte 17 state din lume

NATO4 days ago

La 75 de ani de NATO, liderii aliați au adoptat Declarația de la Washington: “Cale ireversibilă” a Ucrainei către NATO și o “Alianță capabilă” să apere flancul estic împotriva oricărui adversar

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, la Washington: România susține ca perspectiva transatlantică a Ucrainei să fie ireversibilă. Ajutăm Ucraina și R. Moldova pentru că putem să o facem

Trending