Miniștrii energiei din statele membre ale UE se vor reuni marți, 13 decembrie, la Bruxelles, în cadrul unui Consiliu extraordinar pentru a încerca să ajungă la un acord asupra unui regulament de instituire a unui mecanism de corecție a pieței pentru a limita episoadele de creștere excesivă a prețurilor la gaze începând cu 1 ianuarie 2023.
Propunerea a fost înaintată de Comisie la 22 noiembrie pentru a reduce volatilitatea piețelor europene de gaze naturale, menținând în același timp securitatea aprovizionării. Așa-numitul mecanism de corecție a pieței gazelor naturale ar intra în vigoare atunci când prețul contractelor pentru luna următoare în cadrul mecanismului olandez de transfer al titlurilor (TTF) ar depăși 275 de euro pe megawatt/oră, iar diferența dintre prețurile mondiale ar fi mai mare de 58 de euro. Guvernul ceh, care deține președinția rotativă a UE, a propus la începutul acestei luni ca plafonul de preț să fie redus la 220 de euro, iar diferența dintre piața UE și cea mondială la 35 de euro.
Măsura temporară le completează pe cele deja aprobate pentru a asigura umplerea instalațiilor de depozitare, pentru a reduce cererea de gaze și pentru a spori securitatea aprovizionării prin diversificare. Aceasta ar contribui la protejarea întreprinderilor și a cetățenilor UE împotriva episoadelor de creștere excesivă a prețului gazelor în UE.
„Uniunea Europeană a depus eforturi susținute pentru a combate această criză energetică prin reducerea cererii de gaze, diversificarea aprovizionării și stocarea gazelor printr-o abordare comună. Dar nu am ieșit încă din impas. Pentru anul viitor avem nevoie de un instrument care să protejeze în mod specific cetățenii și întreprinderile noastre de creșterile extreme ale prețurilor, asigurând în același timp securitatea aprovizionării cu gaze. Sper că statele membre vor găsi în curând o soluție general agreată pe baza propunerii Comisiei”, a declarat comisarul pentru energie, Kadri Simson, înaintea reuniunii cu miniștrii.
Propunerea de reducere a pragurilor de intervenție a îngrijorat țări precum Germania, Țările de Jos și Danemarca, care au solicitat o abordare prudentă în ceea ce privește plafonarea prețurilor. Împreună cu Austria, Ungaria și Estonia, acestea au avertizat, într-un document împărtășit cu alte state membre la începutul acestei săptămâni, că mecanismul de corecție trebuie să garanteze că prețurile din regiune rămân competitive față de piețele mondiale, în timp ce Europa caută surse alternative de aprovizionare. Cu alte cuvinte, cele șase țări sunt îngrijorate ca că un plafon de preţ i-ar face pe furnizori să îşi vândă în altă parte gazele şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru reducerea consumului de gaze.
Cu toate acestea, un grup de 12 state membre (România, Belgia, Italia, Polonia, Slovenia, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Letonia, Lituania şi Slovacia) susține o intervenție mai agresivă și a solicitat un plafon de intervenție semnificativ mai mic decât cel mai recent compromis negociat la nivelul celor 27 de țări. De altfel, potrivit surselor diplomatice, țările consideră insuficientă chiar și propunerea președinției cehe. Astfel, grupul de 12 state a transmis președinției că nivelurile de 220 și 35 de euro nu sunt acceptabile și trebuie să fie reduse semnificativ, au precizat sursele.
Națiunile doresc, de asemenea, să extindă domeniul de aplicare al plafonului prețului la gaze la toate centrele comerciale europene și la piețele extrabursiere, o cerere la care s-au opus vineri cele șase țări conduse de Germania și Olanda. Ca o potențială concesie, acestea sunt deschise la excluderea „contractelor extrabursiere de urgență”.
