Connect with us

CONSILIUL UE

Miniștrii europeni pentru piață internă și industrie solicită un cadru juridic adecvat pentru tranziția la economie verde și digitală și pentru sporirea competitivității industriale

Published

on

© European Union 2020

Miniștrii pieței interne și ai industriei din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au avut joi o întrevedere în format videoconferință pentru a discuta despre valorificarea planului de redresare al UE în vederea îmbunătățirii dinamismului, rezilienței și competitivității industriale europene prin investiții în transformarea verde și industria curată. Discuțiile dintre miniștrii europeni au avut ca punct de plecare concluziile adoptate luni de statele membre și care reprezintă contribuția Consiliului la actualizarea Noii Strategii Industriale pentru Europa.

”O industrie europeană competitivă și rezilientă în cadrul unei piețe unice mai integrate reprezintă coloana vertebrală a redresării UE din criza COVID-19. Este datoria noastră să oferim liniile directoare cu privire la planul referitor la politica industrială pentru următorul deceniu. Acest aspect implică faptul că trebuie să asigurăm cadrul legal adecvat în vederea unei tranziții rapide, juste și sustenabile către o economie verde și digitale, fiind necesar să stabilim stimulentele adecvate, în termeni financiari, pentru a merge pe calea tehnologică, către un viitor competitiv”, a transmis Peter Altmaier, ministrul german al afacerilor economice și energiei, care a prezidat această reuniune organizată sub egida președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Părerea sa a fost împărtășită și de marea majoritate a miniștrilor, care au subliniat că tranziția către o industrie curată reprezintă o precondiție pentru atingerea neutralității climatice până în 2050, în armonie cu obiectivele Pactului Ecologic European.

În acest context, a fost evocată necesitatea de a identifica cea mai eficientă cale în vederea unei tranziții verzi, consolidând în același timp competitivitatea industriei europene.

Mai multe voci au punctat că industria are nevoie de predictibilitate și și-au exprimat scepticismul cu privire la modificarea țintelor intermediare privind reducerea emisiilor de carbon. Mare parte a celor prezenți au punctat relevanța unei piețe unice funcționale, cu precădere în domeniul serviciilor și a unui cadru de reglementare stabil, mai ales atunci când vine vorba de investiții.

Întrevederea miniștrilor pieței interne și ai industriei a avut loc în contextul în care Consiliul a adoptat la 16 noiembrie, în urma unei proceduri scrise, concluziile sale care stabilesc modul în care redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 poate fi utilizată ca efect de levier pentru o industrie europeană mai dinamică, rezilientă și competitivă.

De altfel, Executivul european a anunțat în luna martie a acestui an va actualiza noua strategie industrială pentru Europa, pentru ca aceasta să țină seama de: învățămintele desprinse în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, contextul concurențial mondial și necesitatea de a accelera dubla tranziție verde și digitală.

Un rol activ în cadrul acestei duble tranziții, verzi și digitale, va juca și consumatorul.

La 13 noiembrie, Comisia Europeană a lansat noua agendă privind consumatorii, prin care Uniunea Europeană își propune să consolideze sinergiile dintre politicile pentru protecția consumatorilor la nivelul UE și la nivel național în jurul mai multor priorități.

Concret, agenda propune priorități și linii de acțiune principale care să fie promovate împreună cu statele membre în următorii 5 ani, la nivel european și național.

Sunt incluse, printre altele, o nouă propunere legislativă care vizează o informare mai bună a consumatorilor privind durabilitatea, adaptarea legislației existente la transformarea digitală, precum și un plan de acțiune cu China privind siguranța produselor.

Așadar, noua agendă privind consumatorii prezintă o viziune pentru politica UE de protecție a consumatorilor în perioada 2020-2025, axată pe cinci domenii prioritare:

  1. Tranziția verde – Comisia își propune să asigure disponibilitatea produselor durabile pe piața UE și informarea mai bună a consumatorilor, pentru ca aceștia să poată alege în cunoștință de cauză. Anul viitor, Comisia va prezenta o propunere pentru a oferi consumatorilor informații mai bune cu privire la durabilitatea produselor și pentru a combate practicile de tipul dezinformării ecologice (greenwashing) sau al obsolescenței premature. De asemenea, Comisia va promova repararea produselor și va încuraja utilizarea produselor mai durabile și „circulare”. Tranziția verde nu poate avea loc fără participarea întreprinderilor. Comisia este hotărâtă să colaboreze cu operatorii economici pentru a-i încuraja să se angajeze în sprijinul consumului durabil, în plus față de ceea ce prevede legea.
  2. Transformarea digitală – transformarea digitală schimbă radical viața consumatorilor, oferindu-le noi oportunități, dar prezentând și provocări. Comisia urmărește să combată practicile comerciale online care nu țin seama de dreptul consumatorilor de a face o alegere în cunoștință de cauză, care abuzează de tendințele comportamentale ale consumatorilor sau le distorsionează procesele decizionale, cum ar fi interfețele manipulatoare (dark patterns) și publicitatea ascunsă. În plus, atunci când se stabilesc normele care reglementează economia digitală și cerințele privind inteligența artificială (IA), interesele consumatorilor trebuie să fie luate în considerare în mod corespunzător. Pentru a adapta normele actuale la digitalizarea în curs și la creșterea numărului de produse conectate, Comisia va revizui și Directiva privind siguranța produselor. Întrucât este necesar să se consolideze protecția consumatorilor în ceea ce privește digitalizarea serviciilor financiare cu amănuntul, vor fi revizuite și directivele privind creditele de consum și comercializarea serviciilor financiare.
  3. Asigurarea respectării efective a drepturilor consumatorilor – responsabilitatea de a asigura respectarea drepturilor consumatorilor le revine statelor membre, iar Comisia are un rol de coordonare și de sprijin. Comisia va ajuta statele membre să transpună la timp și să asigure respectarea legislației în materie de protecție a consumatorilor, inclusiv prin intermediul Rețelei de cooperare pentru protecția consumatorilor. Comisia va sprijini, de asemenea, autoritățile naționale, printre altele prin furnizarea unui set de instrumente electronice inovatoare pentru a consolida capacitatea autorităților naționale de a combate practicile comerciale ilegale din mediul online și de a identifica produsele nesigure.
  4. Nevoile specifice ale anumitor grupuri de consumatori – anumite grupuri de consumatori aflate în anumite situații pot fi deosebit de vulnerabile și au nevoie de garanții specifice, de exemplu copiii, persoanele în vârstă sau persoanele cu handicap. Comisia va examina cerințele privind standardele referitoare la produsele pentru îngrijirea copiilor. În ceea ce privește vulnerabilitățile financiare, exacerbate de criza provocată de COVID-19, Comisia va majora finanțarea pentru îmbunătățirea serviciilor de consiliere în materie de îndatorare în statele membre. Comisia va sprijini, de asemenea, inițiativele care oferă consiliere la nivel local privind modalitățile de accesare a informațiilor – atât online, cât și offline.
  5. Cooperarea internațională – într-o lume globalizată în care cumpărăturile online nu se limitează la frontierele naționale, cooperarea cu partenerii internaționali a devenit crucială. Comisia va elabora un Plan de acțiune cu China în 2021 pentru a spori siguranța produselor vândute online. Începând din 2021, Comisia va oferi, de asemenea, sprijin în materie de reglementare, asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru regiunile partenere ale UE, inclusiv în Africa.

UE are un cadru solid de protecție a consumatorilor, dezvoltat pe parcursul multor ani și îmbunătățit recent prin mai multe inițiative legislative de care consumatorii din UE vor beneficia în anii următori, printre care se numără și comunicarea din 2018 intitulată „Noile avantaje pentru consumatori”.

Noua agendă privind consumatorii se bazează pe Agenda consumatorului din 2012 și este rezultatul unor acțiuni pregătitoare și discuții intense cu părțile interesate. În iunie 2020, Comisia a lansat, la nivelul UE, o consultare publică deschisă cu privire la noua politică europeană de protecție a consumatorilor pentru perioada următoare.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România sprijină consolidarea palierului operațional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună

Published

on

© European Union 2021

Ministrul Nicolae Ciucă a exprimat joi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniştrilor Apărării, sprijinul pentru eforturile de consolidare a palierului operaţional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună, într-o manieră “ambiţioasă”, dar “pragmatică” în acelaşi timp, şi a apreciat importanţa Busolei Strategice în trasarea unor direcţionări care să vină în sprijinul implementării nivelului de ambiţie al UE, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Conform sursei citate, ministrul Apărării a punctat importanţa coerenţei eforturilor atât pentru reducerea decalajelor dintre angajamentele asumate la nivel politic şi capabilităţile disponibile, cât şi în contextul angajamentelor din cadrul altor formate şi organizaţii internaţionale, având în vedere principiul setului unic de forţe.

“Oficialul român a subliniat importanţa parteneriatului cu NATO, exprimând sprijinul pentru consolidarea cooperării în zonele geografice de interes comun, precum şi pentru eficientizarea coordonării în vederea creşterii rezilienţei partenerilor din Vecinătatea Estică”, mai arată MApN.

Reuniunea a reprezentat prima întâlnire ministerială tematică organizată în contextul procesului de concretizare a Busolei Strategice, instrument ce urmăreşte facilitarea implementării nivelului de ambiţie al UE, definit în 2016 prin stabilirea unor orientări politice şi obiective precise în domeniul securităţii şi apărării. Agenda reuniunii a avut ca temă principală pilonul dedicat gestionării crizelor din cadrul Busolei Strategice. Evenimentul a oferit şi ocazia unui schimb de opinii privind evoluţiile cele mai recente din Sahel, Mozambic şi Ucraina, precizează MApN.

În cadrul schimbului de opinii, miniştrii Apărării au analizat o serie de propuneri ale Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri externe şi politică de securitate şi au prezentat mai multe idei privind consolidarea profilului operaţional al UE. Propunerile concrete au cuprins modalităţi de creştere a eficacităţii în răspunsul la crize, îmbunătăţirea nivelului de disponibilitate a forţelor, creşterea capacităţii de reacţie şi a flexibilităţii operaţionale.

Citiți și “Salt cuantic” pentru apărarea UE: SUA, Canada și Norvegia, invitate oficial în proiectul mobilității militare pentru a facilita deplasările de trupe în Europa

Miniştrii Apărării au fost de acord cu concluziile Consiliului privind securitatea şi apărarea şi au adoptat Deciziile privind aprobarea participării Canadei, Norvegiei şi SUA la proiectul PESCO dedicat mobilităţii militare.

Activitatea a inclus şi un prânz de lucru, cu participarea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. În acest context, au fost abordate modalităţi de îmbunătăţire a cooperării şi coordonării eforturilor operaţionale în zonele de interes comun UE şi NATO.

De asemenea, ministrul Ciucă a participat joi și la reuniunea Comitetului Director al Agenției Europene de Apărare (EDA), organizată în marja reuniunii Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene, în formatul miniștrilor apărării, de la Bruxelles, informează sursa citată.

Agenda discuțiilor s-a axat pe modul de implementare a recomandărilor formulate în Raportul Procesului anual de analiză coordonată a apărării 2020 și pe utilizarea oportunităților de colaborare aferente domeniilor prioritare pentru dezvoltarea de capabilități militare la nivel european.

Ministrul român al apărării a exprimat susținerea pentru consolidarea rolului EDA ca organism central în cadrul eforturilor mai largi ale UE din domeniul apărării, subliniind „importanța armonizării proceselor de planificare a apărării la nivel european și a nevoii de coerență a acțiunilor dedicate dezvoltării capabilităților de apărare cu procesele și inițiativele similare ale NATO”.

De asemenea, ministrul Nicolae Ciucă a participat şi la reuniunea Comitetului Director al Centrului Satelitar al UE (SATCEN), organizată în premieră la acest nivel.

Miniștrii apărării au discutat și adoptat un set de concluzii privind nivelul de ambiție pentru dezvoltarea capacității SATCEN. Oficialul român a evidențiat necesitatea implementării obiectivelor strategice ale SATCEN într-o manieră coerentă, inclusiv prin asigurarea sinergiilor cu celelalte acțiuni și instrumente ale Uniunii Europene în domeniul geospațial.

Continue Reading

CONSILIUL UE

“Salt cuantic” pentru apărarea UE: SUA, Canada și Norvegia, invitate oficial în proiectul mobilității militare pentru a facilita deplasările de trupe în Europa

Published

on

© European External Action Service

Trei aliați NATO – Statele Unite, Canada și Norvegia – vor participa la proiectul privind mobilitatea militară din cadrul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) de la nivelul apărării europene, au agreat joi miniștrii apărării din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, o decizie descrisă drept un “salt cuantic” de ministrul german al apărării Annegret Kramp-Karrenbauer.

În urma solicitărilor din partea Canadei, Norvegiei și Statelor Unite ale Americii de a participa la proiectul PESCO Mobilitate militară, Consiliul a adoptat astăzi decizii pozitive care autorizează coordonatorul acestui proiect – Olanda – să invite cele trei țări. Canada, Norvegia și Statele Unite ale Americii vor fi primele state terțe care vor fi invitate să participe la un proiect PESCO“, a transmis Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Participarea celor trei țări NATO la acest proiect va îmbunătăți mobilitatea militară în UE și dincolo de aceasta și va face apărarea europeană mai eficientă în contribuția sa securitatea comună, a apreciat Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, în comunicatul citat.

Va fi un salt cuantic în termeni de cooperare concretă“, a declarat și ministrul german al apărării.

Această decizie urmează unei hotărâri similare aprobate în noiembrie 2020 și a înțelegerii convenite de șeful diplomației europene, Josep Borrell, și de șeful diplomației americane, Antony Blinken, de implicare a Statelor Unite în proiectele de apărare ale Uniunii Europene.

Proiectul PESCO privind mobilitatea este o platformă strategică care permite mișcarea rapidă și fără probleme a personalului și activelor militare în întreaga UE, fie pe calea ferată, rutieră, aeriană sau maritimă. Acest lucru este important pentru securitatea și apărarea UE, pregătirea și reziliența acesteia, precum și pentru misiunile și operațiunile PSAC din UE.

Practic, proiectul UE privind mobilitatea militară este menit să faciliteze deplasările de trupe în interiorul Europei, acţiuni considerate de NATO drept cruciale în cazul unui conflict cu Rusia.

Mobilitatea militară a devenit un domeniu de cooperare emblematică între Uniunea Europeană și NATO, statuată ca atare prin Declarația Comună semnată de cele două organizații în iulie 2018. Mobilitatea militară se referă la desfășurarea rapidă a forțelor militare în interiorul Europei, în caz de necesitate. În acest sens, NATO se bazează pe sprijinul țărilor membre ale Uniunii Europene să faciliteze aspectele legale și birocratice pentru traversarea frontierelor, dar și pe Uniunea Europeană pentru finanțarea îmbunătățirii infrastructurii rutiere, feroviare, portuare, aeroportuare, pentru ca, în caz de conflict, NATO să poată desfășura în 24-48 de ore forțe și tehnică grea militare.

În sferă euro-atlantică, mobilitatea militară beneficiază, ca urmare a deciziilor summitului NATO din 2018, de înființarea unei structuri de comandă logistică cu sediul la Ulm, în Germania, în vreme ce în dimensiunea apărării europene, mobilitatea militară este inclusă pe lista proiectelor din cadrul Cooperării Structurate Permanente sub coordonarea Olandei.

Reuniunea Consiliului Afaceri Externe la nivelul miniștrilor apărării de la Bruxelles are ca temă principală instrumentul de orientare strategică – Busola Strategică, discuțiile fiind axate pe pilonul privind gestionarea crizelor.

De asemenea, agenda reuniunii include şi un prânz de lucru, cu participarea Secretarului General al NATO, prilej cu care vor fi abordate eforturile operaționale în zonele de interes comun pentru ambele organizații.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Legea europeană a climei: Consiliul UE și Parlamentul European ajung la un acord provizoriu

Published

on

@ European Commission/ Twitter

Negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord politic provizoriu care stabilește în legislație obiectivul ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și un obiectiv colectiv de reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) de cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu 1990, se arată în comunicatul oficial.

„Suntem foarte mulțumiți de acordul provizoriu la care s-a ajuns astăzi. Legea europeană a climei este „legea legilor”, care stabilește cadrul pentru legislația UE în domeniul climei pentru următorii 30 de ani. UE își asumă angajamentul ferm să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, iar astăzi putem fi mândri că am stabilit clar un obiectiv climatic ambițios, care se poate bucura de sprijin unanim. Prin acest acord, transmitem un semnal puternic lumii întregi – chiar înaintea Summitului liderilor privind clima din 22 aprilie – și pregătim terenul pentru ca, în iunie, Comisia să propună pachetul său de măsuri privind schimbările climatice, „Pregătiți pentru reducerea cu 55%”, a declarat João Pedro Matos Fernandes, ministrul mediului și al politicilor climatice.

În ceea ce privește obiectivul pentru 2030, negociatorii au convenit asupra necesității de a acorda prioritate reducerii emisiilor față de absorbții. Pentru a garanta că se depun eforturi suficiente pentru reducerea și prevenirea emisiilor până în 2030, aceștia au introdus o limită de 225 de milioane de tone de CO2, echivalentă cu contribuția absorbțiilor la obiectivul net. De asemenea, aceștia au convenit ca Uniunea să aibă drept obiectiv un volum mai mare de absorbant net de carbon până în 2030.

Alte elemente ale acordului provizoriu includ instituirea unui Consiliu științific consultativ european privind schimbările climatice, compus din 15 experți științifici la nivel înalt de diferite naționalități, dintre care maximum 2 membri pot avea naționalitatea aceluiași stat membru, pentru un mandat de patru ani. Acest consiliu independent va avea, printre altele, sarcina de a oferi consiliere științifică și de a raporta cu privire la măsurile, obiectivele climatice și bugetele orientative pentru gazele cu efect de seră ale UE, precum și cu privire la coerența acestora cu Legea europeană a climei și cu angajamentele internaționale asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris.

Negociatorii au convenit ca Comisia să propună un obiectiv intermediar privind clima pentru 2040, dacă este cazul, în termen de maximum șase luni de la prima evaluare globală efectuată în temeiul Acordului de la Paris. În același timp, Comisia va publica un buget orientativ estimat al Uniunii pentru gazele cu efect de seră pentru perioada 2030-2050, împreună cu metodologia care stă la baza acestuia. Bugetul este definit ca volumul total orientativ al emisiilor nete de gaze cu efect de seră (exprimat în echivalent CO2 și furnizând informații separate privind emisiile și absorbțiile) care se preconizează că vor fi emise în perioada respectivă fără a pune în pericol angajamentele asumate de Uniune în temeiul Acordului de la Paris.

Negociatorii au convenit, de asemenea, că Comisia va colabora cu sectoarele economiei care aleg să pregătească foi de parcurs voluntare orientative în vederea atingerii obiectivului Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050. Comisia ar urma să monitorizeze elaborarea acestor foi de parcurs, să faciliteze dialogul la nivelul UE și să facă schimb de bune practici între părțile interesate relevante.

Acordul provizoriu stabilește, de asemenea, un obiectiv indicativ pentru UE, de a depune toate eforturile pentru a obține emisii negative după 2050.

Acordul politic provizoriu face obiectul aprobării de către Consiliu și Parlament, înainte de a trece prin etapele formale ale procedurii de adoptare. Președinția portugheză a Consiliului și reprezentanții Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu, pe baza mandatelor din partea instituțiilor respective.


În concluziile sale din 12 decembrie 2019, Consiliul European și-a exprimat susținerea pentru obiectivul unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, recunoscând în același timp că trebuie instituit un cadru favorabil în acest sens, care să aducă beneficii tuturor statelor membre și să cuprindă instrumente, stimulente, sprijin și investiții adecvate pentru a asigura o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor, justă, precum și echitabilă și echilibrată din punct de vedere social, ținând seama de diferitele circumstanțe naționale în ceea ce privește punctele de plecare.

La 4 martie 2020, Comisia Europeană și-a adoptat propunerea de Lege europeană a climei, ca parte importantă a Pactului verde european. La 17 septembrie 2020, Comisia a adoptat o propunere de modificare a propunerii sale inițiale pentru a include un obiectiv revizuit al UE de reducere a emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030. De asemenea, Comisia a publicat o comunicare privind Planul pentru atingerea obiectivului pentru 2030 privind clima, însoțită de o evaluare a impactului cuprinzătoare.

În concluziile sale din 10-11 decembrie, Consiliul European a aprobat un obiectiv obligatoriu al UE de reducere internă netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 în comparație cu 1990.

Consiliul a adoptat o abordare generală la 17 decembrie 2020, după care Consiliul și Parlamentul au lansat o serie de triloguri în scopul ajungerii la un acord asupra textului final.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.20 mins ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

POLITICĂ45 mins ago

Cristian Diaconescu, videoconferință cu secretarul general al PPE: Popularii Europeni susțin demersurile PMP, al treilea partid ca scor politic la nivel național în urma alegerilor locale

CONSILIUL UE1 hour ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România sprijină consolidarea palierului operațional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

NATO17 hours ago

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

NATO18 hours ago

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

ROMÂNIA18 hours ago

Ludovic Orban: Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, unul dintre pilonii de bază ai politicii externe

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR19 hours ago

CoR, mesaj către comisarul european pentru egalitate: Comunitățile locale sunt în prima linie privind promovarea egalității de șanse

EVENIMENTE19 hours ago

“Sibiul pune umărul pentru Europa”. Consiliul Județean Sibiu organizează pe 9 mai, de Ziua Europei, Summit-ul Muzical al Vaccinării, unde cetățenii se pot imuniza împotriva COVID-19

U.E.20 mins ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

Advertisement
Advertisement

Trending