Connect with us

U.E.

Miniștrii mediului din UE, reuniți în Luxemburg, încearcă să ajungă la un acord cu privire la Legea Europeană a Climei

Published

on

© European Commission - Twitter

Miniştrii mediului din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc vineri la Luxemburg, în încercarea de a ajunge la un acord cu privire la Legea Europeană a Climei, dar vor lăsa discuţiile cu privire la ţinta de reducere a emisiilor în 2030 pe seama liderilor europeni, care vor dezbate acest subiect în decembrie, transmite Agerpres.

Propunerea Comisiei Europene, o premieră în domeniul climatic la nivel european, a fost înaintată în primele 100 de zile de mandat și face parte din foaia de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 anunțată public de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de vicepreședintele executiv Frans Timmermans cu ocazia lansării Pactului Ecologic European, în decembrie 2019.

Legea Europeană a Climei consacră, deci, anul 2050 drept țina pentru atingerea neutralității climatice și direcția de parcurs pentru toate domeniile de politică ale UE, oferind, în același timp, previzibilitate pentru autoritățile publice, întreprinderi și cetățeni.

Miniştrii Mediului, care vor adopta deciziile pe baza principiului majorităţii, vor încerca să ajungă vineri la un acord cu privire la aceste părţi ale legii.

În schimb, o decizie cu privire la partea mai sensibilă a legii, cea referitoare la o nouă ţintă privind reducerea emisiilor până în 2030, va fi lăsată pe seama liderilor europeni, care vor trebui să ajungă la unanimitate cu privire la acest subiect, la reuniunea lor din decembrie.

Legea Climei include măsuri de urmărie a progresului și de ajustare treptată a acțiunilor, bazate pe sistemele existente, cum ar fi procesul de guvernanță pentru planurile naționale de energie și climă ale statelor membre, rapoarte periodice ale Agenției Europene de Mediu și pe cele mai recente dovezi științifice despre schimbările climatice și efectele acestora. Progresul va fi revizuit la fiecare cinci ani, în conformitate cu evaluarea globală din cadrul Acordului de la Paris.

Legea Climei abordează, totodată, calea pentru a atinge ținta din 2050 și anume, în baza unei evaluări de impact cuprinzătoare, Comisia va propune o nouă țintă europeană pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030. Astfel, Legea Climei va fi modificată după finalizarea evaluării impactului. Mai exact, până în iunie 2021, Comisia va analiza și, după caz, va propune revizuirea tuturor instrumentelor de politică relevante pentru a realiza reducerile suplimentare de emisii până în 2030.

Reaminitim că la începutul lunii octombroe, Parlamentul European și-a adoptat mandatul de negociere referitor la Legea europeană a climei cu 392 de voturi pentru, 161 împotrivă și 142 abțineri. Noua lege urmărește să transforme în obligație promisiunile prin care Uniunea s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Astfel, cetățenii și companiile europene vor beneficia de temeiul juridic și predictibilitatea de care au nevoie pentru a se pregăti să facă față schimbărilor aferente.

Eurodeputații au insistat ca atât Uniunea Europeană, cât și fiecare stat membru să ajungă să aibă un impact neutru asupra climei până în 2050. Ei mai susțin că Uniunea va trebui să înregistreze „emisii negative” după acea dată. Aceștia au mai solicitat fonduri suficiente în acest scop.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu: UE va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Uniunea Europeană va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor, susține fostul comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, Corina Crețu.

Într-o postare pe Facebook, fostul comisar amintește despre lansarea cu trei ani în urmă a serviciului de consiliere URBIS, în cadrul celui de-al treilea Forum al Orașelor care se desfășura la Rotterdam.

„Așa cum știți, Agenda Urbană a Uniunii Europene a reprezentat un reper foarte important al mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională. Și prin URBIS am urmărit să dezvolt infrastructura prin care orașele să poată fi implicate mai mult în elaborarea și implementarea politicilor europene. URBIS a contribuit la acest lucru, consolidând dimensiunea urbană a politicii de coeziune. Prin URBIS, orașele au avut posibilitatea să-și maximizeze investițiile, pentru a îmbunătăți viața cetățenilor. Am considerat întotdeauna că Uniunea Europeană va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor și am urmărit să fac tot ce am putut în acest sens, așa cum voi face și pe mai departe în Parlamentul European”, spune Corina Crețu.

De altfel, mai precizează fostul comisar european, săptămâna aceasta, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI) și Intergrupul pentru Dezvoltarea Orașelor „vom discuta despre modalitățile de ajutorare a autorităților locale în a face față acestei crize sanitare, dar și despre întărirea rezilienței localităților în fața unor astfel de provocări”.

Potrivit acesteia, URBIS a fost conceput pentru a ajuta orașele să-și îmbunătățească strategia de investiții, să aducă proiectele și programele de investiții într-un stadiu de rentabilitate și să ofere sprijin în cadrul lucrărilor pregătitoare pentru platformele de investiții. URBIS a beneficiat, încă de la bun început, de expertiza Băncii Europene de Investiții, care a oferit serviciile sale de consultanță și de proiect. Totodată, URBIS a contribuit și la proiectarea cu o acuratețe mai mare a nevoilor orașelor în Cadrul Financiar Multianual (Bugetul UE) 2021-2027, astfel încât fondurile din politica de coeziune să poată fi atrase și gestionate direct de către orașe.

Continue Reading

U.E.

Franța: A murit fostul președinte Valéry Giscard d’Estaing, sub auspiciile căruia au fost create G7 și Consiliul European și cel care a prezidat Convenția Europeană pentru Tratatul Constituțional

Published

on

© European Union - Source: EP

Fostul preşedinte Valéry Giscard d’Estaing, în vârstă de 94 de ani, a decedat miercuri seara “ca urmare a COVID”, iar înmormântarea sa va avea loc “în cea mai strictă intimitate”, informează AFP citând un comunicat al familiei înaltului demnitar francez.

“Valéry Giscard d’Estaing s-a stins miercuri, 2 decembrie, în locuinţa familiei sale din Loir-et-Cher. Starea sa de sănătate se deteriorase şi a murit de COVID-19. În conformitate cu dorinţa sa, înmormântarea va avea loc în cea mai strictă intimitate familială”, a scris familia sa într-un comunicat transmis AFP, potrivit Agerpres.

Cel mai tânăr preşedinte (48 de ani) al celei de-a cincea Republici în momentul alegerii sale în 1974, politicianul de centru Valéry Giscard d’Estaing fusese internat de mai multe ori în ultimele luni pentru probleme cardiace.

În timpul mandatului său până în 1981, el a desfăşurat acţiuni de modernizare a ţării, promulgând reforme sociale importante precum legalizarea întreruperii voluntare a sarcinii (avortul) sau scăderea dreptului de vot la 18 ani. El a fost, de asemenea, primul preşedinte non-gaullist al celei de-a cincea Republici, după emblematicul general de Gaulle şi moştenitorul său politic Georges Pompidou. Valéry Giscard d’Estaing a exercitat un singur mandat, fiind învins la scrutinul din 1981 de socialistul François Mitterrand.

Una din ultimele sale apariţii publice a avut loc pe 30 septembrie 2019, în timpul înmormântării la Paris a preşedintelui Jacques Chirac, care a ocupat funcţia de prim-ministru în timpul mandatului său, în perioada 1974-1976.

Un european convins, fostul preşedinte francez Valéry Giscard d’Estaing a susţinut proiectul european în timpul mandatului său de şapte ani şi a revenit în prim-plan 20 de ani mai târziu, la conducerea Convenţiei Europene însărcinate cu redactarea articolelor proiectului unui Tratat constituţional european. Votul negativ al francezilor acordat acestui proiect la referendumul din mai 2005 a fost o dezamăgire imensă pentru Giscard d’Estaing. A avut o colaborare fructuoasă cu cancelarul german Helmut Schmidt.

În memoriile sale,”Le Pouvoir et la vie” (Puterea şi viaţa), Valéry Giscard d’Estaing scrie că personalităţile politice care l-au impresionat cel mai mult au fost Charles de Gaulle şi Jean Monnet.

Prin contribuția sa decisivă a fost creat, în 1974, și Consiliul European, instituție care reunește șefii de stat sau de guvern din UE și care a fost oficializată ca atare abia în 2009, prin Tratatul de la Lisabona, apărut pe scheletul reformei gândite prin Tratatul Constituțional din 2005. Primul summit al Consiliului European a avut loc în decembrie 1974, la Paris, la inițiativa lui Valéry Giscard d’Estaing

Valéry Giscard d’Estaing a instituit în 1975 reuniunea anuală la nivel înalt a ţărilor celor mai industrializate, devenită ulterior G8.

Preocupat de tensiunile economice şi monetare care au urmat crizei dolarului din 1971 şi şocului petrolier din 1973, preşedintele francez a avut ideea de a transpune la nivelul conducerii celor mai industrializate state obiceiul miniştrii de finanţe din aceste ţări de a se întâlni informal pentru a consultări cu privire la problemele stringente ale zilei.

În noiembrie 1975, Giscard d’Estaing a reunit la Château de Rambouillet, lângă Paris, şefii de stat şi de guvern din SUA, RFG, Japonia, Marea Britanie şi Franţa şi a invitat Italia să participe la reuniune în calitate de ţară care prezida Comunitatea Economică Europeană. Aşa s-a născut G6, devenită G7 în 1976 la presiunea SUA, care a pledat pentru participarea Canadei.

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a făcut apel miercuri la statele membre să-şi numească rapid procurorii delegaţi pentru a permite Parchetului european (EPPO), noua armă a UE împotriva fraudei, să-şi înceapă activitatea la 1 martie, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Parchetul European, care va avea puterea de a cerceta, urmări şi trimite în judecată în faţa jurisdicţiilor naţionale pe autorii unor infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, a fost instalat la sfârşitul lui septembrie, în Luxemburg, după ce procuroarea şefă europeană, Laura Codruţa Kövesi, şi cei 22 de procurori reprezentând statele care participă la această cooperare consolidată au depus jurământul. Ulterior, Colegiul Parchetului European a numit doi procurori-șefi adjuncți care o vor seconda pe Laura Codruța Kövesi la conducerea instituției europene, și anume pe Danilo Ceccarelli, din Italia și Andrés Ritter, din Germania.

Intrarea EPPO în funcţiune depinde însă de numirea de către ţările participante a procurorilor delegaţi, care vor fi însărcinaţi în aceste state să efectueze anchetele, dar şi de adaptarea legislaţiilor naţionale pentru a integra această nouă autoritate judiciară.

Câteva state membre şi-au numit procurorii delegaţi, care vor începe să activeze la 15 ianuarie pentru a testa diferitele proceduri în cadrul parchetului european“, a declarat comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, la finalul unei reuniuni prin videoconferinţă a miniştrilor europeni.

Fac apel la toate celelalte state membre să accelereze nominalizările pentru a fi în măsură să-şi demareze activităţile de la 1 martie 2021, Nu ne putem permite noi întârzieri“, a adăugat el, subliniind importanţa acestui parchet european pentru protecţia viitorului buget multianual al UE şi a planului de relansare masiv care îi este ataşat.

În prezent numai două ţări şi-au numit procurorii delegaţi – Germania şi Slovacia – iar desemnarea lor este în curs în Ţările de Jos, Estonia şi Luxemburg, informează surse europene citate de AFP.

Din cele 27 de state UE, cinci nu vor participa la EPPO. Este vorba despre Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.

Această autoritate este competentă pentru fraude cu fondurile europene, fraudă cu TVA de peste zece milioane de euro şi corupţie, iar această infracţionalitate reprezintă între 30 şi 60 de miliarde de euro pe an, potrivit Laurei Codruţa Kövesi.

Parchetul European va fi un organism independent al UE, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupție, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane EUR). În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre.

Continue Reading

Facebook

Corina Crețu19 mins ago

Corina Crețu: UE va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor

U.E.49 mins ago

Franța: A murit fostul președinte Valéry Giscard d’Estaing, sub auspiciile căruia au fost create G7 și Consiliul European și cel care a prezidat Convenția Europeană pentru Tratatul Constituțional

U.E.12 hours ago

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

U.E.17 hours ago

Premierul Ludovic Orban, interviu pentru Le Monde în care critică Ungaria și Polonia pentru blocarea pachetului financiar de 1.824 de miliarde de euro: Toate țările UE trebuie să respecte statul de drept

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, discuție cu omologul italian Luigi di Maio despre măsurile luate pentru buna desfășurare în Italia a alegerilor din 5-6 decembrie

U.E.18 hours ago

Donald Tusk cere, din nou, excluderea, partidului lui Viktor Orban din PPE: Ce altceva mai trebuie să facă pentru a vedea că nu se potrivesc cu familia noastră?

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA5 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE1 week ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Advertisement
Advertisement

Trending