PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE, potrivit unei declarații a președintei organizației de femei a partidului pan-european, Zita Gurmai.

Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută sub numele de Convenția de la Istanbul, a fost deschisă pentru semnare la 11 mai 2011.

Astăzi, PES Women sărbătorește aniversarea a zece ani de la intrarea în vigoare a acestei convenții, care rămâne instrumentul de referință pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor și fetelor.

În climatul actual, este mai important ca niciodată să promovăm și să protejăm Convenția. Chiar și înainte de pandemia COVID-19, una din trei femei din Europa s-a confruntat cu violență fizică sau sexuală. De la declanșarea lockdown-ului, violența bazată pe gen a crescut, iar femeile au devenit mai izolate, confruntându-se cu amenințări exacerbate la adresa siguranței lor fizice și psihice acasă, online și pe stradă. Apelurile la liniile telefonice de asistență și cererile de ajutor în adăposturi au crescut în multe țări.

În același timp, asistăm la o reacție împotriva drepturilor femeilor și a egalității de gen din partea forțelor conservatoare, de dreapta, din Europa și din întreaga lume, multe dintre acestea opunându-se Convenției de la Istanbul și încurajând concepțiile greșite și miturile cu privire la conținutul acesteia. Deși, din fericire, majoritatea țărilor europene rămân angajate față de Convenție, în ultimul deceniu s-au făcut prea puține progrese. Multe țări din UE nu au ratificat-o încă, iar altele, precum Polonia, amenință că se vor retrage. Președintele Turciei, Erdogan, a cărui țară a găzduit reuniunea din 2011 în cadrul căreia a fost lansată Convenția, a anunțat în urmă cu câteva luni că guvernul său se retrage din Convenție.

„Personal, în calitate de raportor pentru raportul din 2019 al Consiliului Europei privind realizările și provocările Convenției și în calitate de președinte al PES Women, sunt profund îngrijorată și furioasă din cauza atacurilor rușinoase la adresa drepturilor femeilor comise de extremiștii de dreapta. Opoziția față de Convenția de la Istanbul este opusul politicilor “prietenoase față de familie”. Expune femeile unui mare pericol de a fi supuse violenței bazate pe gen și riscă un pas înapoi în ceea ce privește deceniile de progres în materie de egalitate de gen. PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE. Suntem solidari cu femeile din Turcia, Polonia și din orice altă țară în care egalitatea de gen este tratată ca o preocupare secundară, iar siguranța femeilor este ignorată.”, a declarat Zita Gurmai, președinte PES Women.

Convenția de la Istanbul constituie un standard de toleranță zero convenit la nivel internațional pentru combaterea violenței bazate pe gen și, prin urmare, o garanție pentru drepturile omului pentru femei, nu numai în Europa, ci în întreaga lume. Aceasta stabilește un angajament juridic internațional de prevenire a violenței, de protecție a victimelor și de urmărire penală a autorilor. Convenția contribuie în mod concret la creșterea siguranței femeilor și a condus la schimbări legislative naționale pozitive în direcția egalității de gen. Odată cu Convenția, violența împotriva femeilor nu mai este o “chestiune privată” – statul are obligația de a acționa. Vorbind despre Convenție, se contribuie, de asemenea, la creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța intensificării acțiunilor de protecție a femeilor împotriva violenței.

Mircea Hava (PNL, PPE) regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și avertizează că dacă vom da dovadă de lipsă de pregătire la finele lunii mai, când planul ar trebui depus la Comisia Europeană, vom rata șansa alocării celor 29,2 miliarde de euro, potrivit unor declarații făcute într-un interviu pentru psnews.ro.

„Europarlamentarilor români nu li s-a cerut părerea. Foarte greu poți spune ceva când pe scaunul de ministru se așază întotdeauna cineva care le știe pe toate. Dacă vrei să spui ceva, simți o reținere. Eu am încercat o apropiere față de cei care se ocupă (de PNRR, n.r.), dar am simțit un zid. Venim cu tot felul de planuri, pe care care oamenii le așteaptă pentru că asta îi face să trăiască mai bine, însă la final rămânem tot acolo”, a declarat  eurodeputatul român. „Trebuia implicați toți cei care au lucrat într-un anumit domeniu și care vor să-și împărtășească din experiență”, a adăugat acesta.

Mircea Hava a avertizat că „dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lunii mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 miliarde de euro”. În opinia sa,  a fost „o greșeală să mergem (la Comisia Europeană, n.r.) cu 40 miliarde când ai doar 29 alocate, în ideea că taie ei”. 

Totodată, eurodeputatul PNL a pus problemele de elaborare a PNRR pe seama disensiunilor din coaliția de guvernare și a politizării subiectului.

„Din păcate, nici noi, nici colegii de coaliție, nu înțelegem că suntem împreună să construim ceva și se face în continuare extraordinar de multă politică. Asistăm la tot soiul de supărări, de chestiuni legate de curtea școlii…”.

Astfel, Mircea Hava a precizat că o soluție în acest sens ar putea fi preluarea pregătirii PNRR de către premierul Florin Cîțu de la ministrul proiectelor europene Cristian Ghinea, pentru că „este omul care poate duce lucrurile unde trebuie”. „Am discutat de foarte multe ori, și-a făcut timp, ne-am întâlnit și cu președintele partidului (Ludovic Orban, n.r.), dar când am ajuns în cealaltă parte, cineva nu a vrut”, a explicat eurodeputatul.

Nu în ultimul rând, în calitate de fost edil al municipiului Alba Iulia timp de 25 de ani și unul dintre cei mai performanți aleși locali în privința absorbției de fonduri europene, Mircea Hava a precizat că „niciodată nu a mai fost vreun program european (planul de redresare Next Generation EU în valoare de 750 miliarde de euro), n.r) atât de generos cu administrațiile locale, care sunt mai aproape de oameni, și care pot face aproape orice cu banii de la UE, în limita competențelor lor”. De exemplu, spunea acesta, niciodată nu au fost alocați bani pentru parcări subterane, care reprezintă o nevoie teribilă pentru fiecare oraș mai mare.

Mircea Hava a fost primarul Municipiului Alba Iulia timp de 25 de ani, între 1991-1991 și între 1996-2019, iar sub conducerea sa, administrația a absorbit 300 de milioane de euro bani europeni. Astfel, Alba Iulia s-a situat pe primul loc în topul absorbției de fonduri nerambursabile în rândul municipiilor din România. De asemenea, a coordonat proiectul Alba Iulia Smart City, susținând dezvoltarea infrastructurii inteligente, digitale și a serviciilor publice construite în jurul cetățeanului. În 2018, revista Forbes a apreciat activitatea lui Hava ca primar, situând Alba Iulia între primele 10 orașe ale României.