Connect with us

S&D

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

Published

on

© pes.eu

A sosit momentul să acordăm o atenție egală atât aspectelor sociale, cât și celor macroeconomice în cadrul Semestrului European, au precizat vineri miniștrii pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul Partidului Socialiștilor Europeni.

Aceștia s-au întâlnit cu comisarul european Nicolas Schmit pentru a discuta despre propunerea privind procedura referitoare la dezechilibrele sociale, o nouă politică a UE prezentată de guvernele belgian și spaniol. Ministrul belgian al Economiei și Muncii, Pierre Yves Dermagne, a expus proiectele de propuneri în cadrul reuniunii, se arată într-un comunicat al PES. 

Funcționând în paralel cu procedura privind dezechilibrele macroeconomice, procedura privind dezechilibrele sociale va identifica, preveni și aborda provocările sociale.

Bazându-se pe indicatorii sociali existenți, aceasta va reorienta politica UE către bunăstarea cetățenilor – o cerință socialistă esențială – și va contribui la asigurarea faptului că preocupările sociale nu mai sunt neglijate în cadrul Semestrului European.

”În întreaga Europă există provocări sociale persistente care trebuie abordate. Dar, de prea mult timp, acestea au fost lăsate deoparte. În schimb, Semestrul European este puternic orientat către indicatorii macroeconomici. O procedură privind dezechilibrele sociale poate aduce un oarecare echilibru în Semestrul European. Alături de macroeconomie, este timpul să recunoaștem că bunăstarea este și ea un indicator vital pentru politicile de succes. Aceasta ar putea fi o modalitate bună pentru implementarea angajamentelor asumate la Porto și în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Propunerea comună belgiano-spaniolă este foarte promițătoare și o studiem cu atenție în cadrul familiei PES. A fost un obiectiv de lungă durată al familiei noastre politice de a plasa afacerile sociale în centrul dezbaterii europene. Este ceea ce am făcut la Porto și, acum, așteptăm cu nerăbdare să discutăm această propunere în Consiliu”, a transmis Rolf Schmachtenberg, secretarul de stat în cadrul ministerului federal al Muncii și Afacerilor Sociale din Germania.

După proclamarea Pilonului european al drepturilor sociale în 2017, în cadrul summitului de la Göteborg, găzduit de prim-ministrul suedez Stefan Löfven, anul 2021 a fost marcat de progrese semnificative în vederea transformării acestui pilon într-o realitate pentru cetățenii UE.

Comisarul european Nicolas Schmit a dezvăluit în martie Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Acesta a fost urmat de Summitul social de la Porto, găzduit în luna mai de președinția portugheză, în cadrul căruia șefii de stat și de guvern și-au luat angajamente în materie de politică socială pentru următorul deceniu.

PSE se angajează să implementeze pe deplin Pilonul european al drepturilor sociale și să asigure că politica socială este o prioritate în cadrul procesului de elaborare a politicilor UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Corina Crețu: Ca europarlamentar, voi lupta pentru condiții cât mai bune în educație. Viitorul României trebuie să beneficieze de tot ce are nevoie

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu susține că educația trebuie să devină cu adevărat o prioritate în România, mai ales când pandemia a accentuat și mai tare decalajele privind accesul la educație.

„După o perioada atât de grea pentru copiii și tinerii României cred ca s-ar impune nu un armistițiu, ci un pact national pentru ca Educația trebuie să devină, cu adevărat, o prioritate. Avem o datorie față de copii și față de viitorul lor. Ca europarlamentar, voi lupta pentru condiții cât mai bune în educație, care să ofere garanția faptului că viitorul României beneficiază de tot ce are nevoie pentru a se dezvolta la potențialul său maxim”, a transmis Corina Crețu într-un mesaj pe pagina de Facebook.


 Studiile arată ca aproape jumătate din copiii din mediul rural nu au putut partida la cursuri in timpul pandemiei, doar unul din 5 profesori au beneficiat de pregătire pentru predarea on-line și exista o opacitate totala in ceea ce privește modul in care s-au cheltuit fondurile europene generoase, alocate încă de anul trecut pentru achiziționarea de laptopuri, tablete și alte echipamente tehnice care sa faciliteze scoala on-line.

În perioada stării de urgență, în România doar 59% din elevii din mediul rural au participat la ore online. Și 9 din 10 școli de la țară nu au laptopuri sau tablete care să permită învățarea la distanță.

„Orice copil sau tânăr care nu beneficiază de toate posibilitățile de dezvoltare reprezintă o șansă irosită. Iar actuala pandemie a complicat și mai mult lucrurile”, a conchis Corina Crețu în mesajul său.

Citiți și: Corina Crețu, apel la conducerea țării să aloce educației 6% din PIB: Pandemia a accentuat decalajul educațional în UE

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu cere prioritizarea investițiilor în energie prin PNRR: Orice investiție amânată înseamnă creșterea substanțială a costurilor pentru cetățeni

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu, membru al Comisiei pentru control bugetar din PE, critică din nou faptul că autoritățile din România nu au făcut cunoscut ce conținut are Planul Național de Redresare și a pledat pentru prioritizarea investițiilor în domeniul energiei.

Crețu a făcut aceste precizări după ce Comisia Europeană a informat Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European asupra faptului că 16 țări au început deja sa implementeze proiectele lor de țară prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

“Din păcate, în ceea ce privește România, nu știm nici la această oră ce conține, în detaliu, PNRR-ul”, a scris ea, pe Facebook.

Ca Raportor de Opinie din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI) pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, europarlamentarul a reamintit utilitatea acestor fonduri în relansarea economică de care va fi nevoie ca urmare a pandemiei.

Ea a insistat astfel pentru prioritizarea investițiilor în domeniul energiei.

“A trecut un an de când m-am alăturat apelului a zeci de asociații profesionale și patronale din țară, care au lansat un apel către Guvernul României – căruia i se solicita să aloce, prin PNRR, minimum 4 miliarde € pentru eficiența energetică a clădirilor. (…) Fiecare Stat Membru a trebuit să își prioritizeze investițiile din acești bani. Iar energia este un sector în care orice investiție amânată înseamnă creșterea substanțială a costurilor pentru cetățeni”, a mai afirmat Crețu, citând ca exemplu situația prețurilor la energie din acest moment.

Corina Crețu a mai amintit că, în calitate de comisar european pentru politică regională, sute de milioane de euro pentru România în domeniul eficienței energetice, pentru reabilitarea și retehnologizarea sistemelor de termoficare, iar efectele acestor investiții au fost vizibile pe mai multe planuri: social, economic, protecția mediului.

“Mai mult, ca semnatară a apelului lansat de la nivelul Parlamentului European privind un Acord european pentru locuințe – care să asigure accesul la locuințe adecvate – cred că cele 4 miliarde de euro ar putea răspunde și acestui deziderat. Reiterez că, din punctul meu de vedere, a locui decent trebuie să fie un drept al fiecărui cetățean european. Eficientizarea termică a locuințelor ar contribui esențial la creșterea calității vieții a tuturor celor care locuiesc, învață și muncesc în România”, a conchis europarlamentarul român.

Semnalul său de alarmă vine în contextul în care Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României de 29,2 miliarde de euro prin care Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro.

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Continue Reading

S&D

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

România nu are în prezent niciun plan pentru cheltuirea prefinanțării care îi revine prin planul național de redresare și reziliență (PNRR) și nici nu a demarat procedurile de implementare la nivel de instituții, avertizează fostul ministru al afacerilor europene Victor Negrescu, actualmente eurodeputat. Acesta mai punctează că vina aparține guvernanților concentrați pe întreținerea unei crize politice „fără soluții”.

 

16 state europene utilizează deja fondurile din planurile de redresare, iar șansele României să dispună de vreun euro în acest an scad vertiginos confirmând ceea ce am spus încă de acum câteva luni. Vinovați pentru acest lucru sunt cei care au condus România în ultimul an, cei care nu au fost capabili să depună și să negocieze PNRR la timp și cei care au aruncat țara noastră într-o criză fără soluții. Problema pornește de la faptul că cei care conduc România nu au fost în stare să prezinte nici până astăzi un plan privind cheltuirea avansului, să amendeze mecanismul de implementare al PNRR așa cum a fost cerut de Comisia Europeană și partenerii sociali sau să demareze procedurile la nivel de instituții. Cu sau fără guvern, alte state au mișcat lucrurile. Ultima dovadă este Cehia care, în ciuda faptului că au trecut prin alegeri și că actualul executiv urmează a fi schimbat, au primit prima tranșă de 950 de milioane de euro. Doar la noi nu se poate”, avertizează fostul ministru al afacerilor europene, într-o postare pe Facebook.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, are la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată la 28 octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Până în acest moment, Executivul European a primit 26 de planuri de redresare și de reziliență, dintre care a aprobat 22, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia, Malta, România, Finlanda și Estonia.

Comisia va continua să colaboreze cu autoritățile olandeze pentru a le ajuta să elaboreze un plan de înaltă calitate, Olanda fiind singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR.

Deciziile Consiliului privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie, iar pentru Malta la 6 octombrie

Până la 28 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania, Portugalia, Cipru, Slovenia, Austria, Cehia, Croația și Slovacia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.27 mins ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA57 mins ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

U.E.1 hour ago

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a aprobat României un ajutor de stat de 358 de milioane de euro pentru IMM-urile afectate de pandemie și restricțiile impuse de autorități

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Turcia s-a asociat oficial la programele emblematice ale UE: Orizont Europa, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană adoptă noi norme ”pentru un sector bancar puternic”: Băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui la redresarea Europei

Eugen Tomac4 hours ago

Eugen Tomac: Accederea României în Programul Visa Waiver va da și mai multă consistență parteneriatului strategic România-SUA

POLITICĂ4 hours ago

PMP solicită partidelor parlamentare să pună capăt crizei politice pentru a nu adânci și mai mult criza economică

Daniel Buda4 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, mesaj către Comisia Europeană: Un venit minim garantat pentru fermieri va trebui să fie următorul obiectiv

Daniel Buda6 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Team2Share

Trending